12 obstacole ce stau în calea descoperirii vocației

Nu putem să pornim în această călătorie a descoperirii propriei vocaţie şi a valorizării ei până nu descoperim obstacolele care stau în calea vocaţiei noastre. Pentru acest scop am făcut un chestionar la peste 1000 de oameni şi am întrebat care este cel mai mare obstacol care cred ei că stă în calea descoperirii vocaţiei lor.

Am observat că răspunsurile se învârteau în jurul a doar 12 mari obstacole. Ce înseamnă asta?

Că unii oameni se blocau din cauza fricii, alţi oameni se blocau din cauza lipsei unui mentor, alţii se blocau din cauza lipsei banilor.

Acum urmează să vedem cât de reale sau nu sunt aceste obstacole, dacă ele sunt chiar obstacole sau sunt scuze în descoprirea vocaţiei noastre şi vom învăţa să le depăşim împreună.

1. Primul mare obstacol este programarea socială

Ce înseamnă programarea socială? Probabil că ştii deja!

Programarea socială reprezintă toată gama de influenţe exterioare nouă care într-un fel îţi spală creierul.

Nu ar fi neapărat un lucru rău dacă ni l-ar spăla dacă ne-ar face oameni mai buni, să uităm lucrurile rele sau lucrurile greşit învăţate sau obiceiurile proaste şi a învăţa altele noi, bune, să ne facă oameni mai împliniţi şi mai fericiţi şi mai împăcaţi cu noi înşine.

Însă după cum vedem în fiecare zi, programarea aceasta socială ne pogramează să fim nişte scavi, nişte drone, nişte clone, suntem pur şi simplu ca nişte unităţi într-o fabrică care ies pe bandă rulantă.

Care sunt principalii influenţi în programarea socială?

Numărul unu, părinţii.

În momentul în care ne naştem suntem copii, suntem ca şi lutul în mâinile unui olar, în momentul acela chiar nu avem putere de decizie sau înţelepciune sau experienţă suficientă ca să putem lua deja deciziile în viaţă noi pentru noi. Şi atunci îi avem pe părinţi care cu siguranţă ne iubesc foarte mult, însă am o vorbă care-mi place foarte mult şi care spune aşa: "Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune."

Ce înseamnă asta?

Asta înseamnă că în ciuda iubirii părinţilor care poate fi nemărginită, tot părinţii ne pot face foarte mult rău. De ce?

În primul rând pentru că şi ei au fost programaţi social şi ei vin dintr-un sistem care i-a modelat şi le-a spălat creierele într-un anumit fel şi atunci ei transmit mai departe ceea ce ştiu ei, nu ştiu mai mult de atâta. Pur şi simplu întreabă-te aşa: Ce au realizat părinţii mei în viaţă ca să mă poată învăţa pe mine să fiu un om mai bun?

În cazul în care părinţii tăi au realizări extraordinare şi tu doreşti să mergi pe acelaşi drum cu ei, cu siguranţă poţi învăţa foarte multe de la ei.

Dacă în schimb tu îţi doreşti altceva de la viaţă decât au obţinut părinţii tăi până în acest moment îşi spun de pe acum, sincer şi brutal de sincer chiar, nu vei putea să înveţi de la ei nimic. Pentru că un om îl poate învăţa pe un alt om doar ceea ce el a trăit, a experimentat şi cunoaşte. Dacă un om nu a atins o anumită dorinţă sau un anumit scop în viaţă nu îl poate învăţa pe altul să-l atingă. Este clar și limpede ca lumina zilei, că puterea exemplului educă.

Primii oameni care ne influenţează viaţa sunt părinţii noştri însă trebuie să ne punem întrebarea ce realizări au ei? Oare ei ne pot învăţa pe noi să avem realizări în viaţă, obiectivele pe care ni le dorim, sau nu?

Al doilea mare factor uriaş pentru influenţa noastră este sistemul educaţional despre care am scris deja un articol iar în pdf-ul de mai jos sub video vei avea un link spre acest articol în caz că nu l-ai citit deja.

E important să ştii că şi noi şi părinţii noştri am fost modelaţi de aceste şcoli care nu ne vor binele ci vor să scoată nişte muncitori obedienţi din acest sistem educaţional; în şcoală suntem învăţaţi să ascultăm de autoritate şi nimic mai mult.

Ştiu sunt foarte multe voci care spun „stai puţin că în şcoală învăţăm multe lucruri, şi istorie şi geografie, să scriem, să citim, ne specializăm“.

Da, învăţăm câte puţin din fiecare dar nu se justifică ca de la vârsta de 7 ani când mergi la şcoală prima oară până la vârsta de 30 de ani când faci mastere şi doctorate. Şi care sunt de fapt afinităţile pe care tu ţi le dezvolţi în şcoală? Eşti pus doar să memorezi.

Cred că toţi ştim, inclusiv eu, când mergem la şcoală şi până la facultate ce suntem puşi să facem?

Memorăm, reproducem pe hârtie, memorăm, reproducem. Asta nu este învăţat, asta nu înseamnă dezvoltare de abilităţi, asta nu înseamnă să ne dezvoltăm potenţialul şi să ne valorificăm talentele deloc. Înseamnă că poate devenim buni la memorat şi atât şi nimic altceva.

Este o crimă împotriva fiecărei fiinţe umane ca să o duci 20 de ani din viaţa ei în sistemul educaţional în care nu îi dezvolţi abilităţi prin experienţe trăite, ci o ţii in bancă de la ora 8 la 2 după amiaza sau de la 2 după amiaza până la 8 seara, când tânărul şi copilul are foarte multă energie fizică. Ce să facă cu ea?

Este normal că vrea să o exprime cumva, să o folosească şi apoi se miră profesorii „vai copii ăştia de azi nu mai au respect pentru profesori şi fac scandal, sau nu vin la şcoală“. Păi normal ce să facă acolo? Să se distrugă?

Următorul mare factor în programarea socială este mass-media, televizorul, radioul, ziarele cam tot ce ţine de mare trusturi media

Sistemul educaţional şi cu mass-media merg mână în mână pentru că sistemul educaţional este finanţat de stat, de guverne. Guvernele sunt finanţate de bănci iar băncile în vârful piramidei  sunt deţinute de câteva familii puternice din această lume. Mass-media în proporţie de 95% este deţinută cam de aceiaşi oameni, de aceleaşi bănci, de aceleaşi trusturi de investiţii. Şi atunci ce se întâmplă?

Şcoala modelează copilul, tânărul, într-un anumit fel să fie un consumator foarte bun şi un muncitor bun de rutină, în fabrică, la birou, unde-o fi. Şi în acelaşi timp mass-media îi spune aceluiaşi om care deja este educat, dresat, să asculte de autoritate. Te uiţi la televizor şi spui: „măi, ăştia ştiu ce spun că se documentează bine, nu?”

Îl vezi pe crainicul de la tv acolo îmbrăcat la patru ace şi când spune cu atât de multă autoritate ce e adevărat şi ce nu în această lume.

Însă adevărul este foarte subiectiv şi doar perspectiva diferită face ca ce este adevărat pentru un om să fie fals pentru altul iar mass-media deţinută fiind de anumiţi oameni e clar că acei oameni  au interesele lor. Şi atunci ei îţi vor spune: cumpără produsul cutare, dacă vrei să ai o familie fericită ai nevoie de mobila cutare sau de maşina cutare sau e foarte important să faci credit de la banca noastră, evident, să plăteşti dobândă, să-ţi cumperi o casă mai mare mai frumoasă ca să te muţi cu întreaga ta familie pentru a fi fericiţi. Şi bineînţeles pentru a plăti creditul acela va trebui să fii angajat şi dacă cumva îndrăzneşti să ai o altă părere, eşti dat afară de la lucru, nu mai ai bani să-ţi plăteşti creditul, îti luăm casa şi viaţa ta s-a dus pe copcă, ca să nu folosesc altă exprimare.

Ei bine, cred că este destul de limpede cum întreg sistemul acesta este făcut să ţină cât mai mulţi oameni cu creierele spălate într-o viaţă de rutină ca în Matrix. Dacă ai văzul fimul Matrix, îi ţine acolo într-un cerc vicios din care nu mai pot ieși.

Deci şcoala te învaţă că trebuie să asculţi de autoritate, să-ţi faci un CV  bun și să te angajezi. Dar nu te poţi angaja foarte uşor pentru că nu ai foarte multă experienţă. Dar unde să dobândeşti experienţa asta?

Apoi te angajezi şi ce să faci căci din salariul acela niciodată nu-ţi vei permite să iei ceva valoros şi faci un credit, îţi cumperi o casă, o maşină, îţi faci o familie până la urmă. Creditul acela îl plăteşti pe 10-20 de ani sau cine ştie câţi ani, dintr-un salariu. Şi dacă nu mai ai salariul respectiv, salut, îti ia banca tot.

Care este salvarea, scăparea din acest sistem?

Ei bine salvarea stă în descoperirea proprilor talente şi valorificarea lor deoarece oamenii care ies din acest Matrix, oamenii care scapă de această programare socială, sunt oamenii care fac ceva cu pasiune, oamenii care își valorifică talentul şi nu mai depind de o slujbă, nu mai depind de „educaţie”, pentru că educaţia vine din cuvântul latin educo care înseamnă a dezvolta din interior iar în şcolile noastre numai din interior nu îţi dezvolţă abilităţi.

Repet, memorarea mecanică a materiei şi reproducerii pe hârtie nu este educaţie.

Ei bine oamenii care scapă din acest Matrix sunt acei oameni care şi- au descoperit vocaţia şi de aceea îmi doresc extrem de mult cât mai mulţi oameni să facă acest pas spre propria lor vocaţie care este spre interiorul lor de fapt nu spre exterior. Descoperindu-şi vocaţia se vor elibera cu adevărat, îşi vor lua vălul de pe ochi şi vor vedea pentru prima oară lucrurile aşa cum sunt ele.

Cel mai important este că vor avea puterea asupra vieții lor. Vor avea puterea de a face propriile alegeri şi de a nu mai face alegerile care le sunt impuse de alţii mai voalat sau mai direct.

În programarea socială mai intră anturajul şi prietenii noştri care la rândul lor şi ei sunt victime ale programării sociale. Un lucru foarte interesant în programarea socială, poate ai observat, în momentul în care un om este nonconformist, în momentul în care un om încearcă să-şi exprime personalitatea într-un anumit fel, vine cu un păr colorat sau vine cu o haină mai ciudată sau are un comportament mai ciudat, această programare socială i-a făcut pe oameni în aşa fel încât a format o armată întreagă care să sară să îl atace pe omul care vrea să iasă din turmă, pe omul care vrea să se diferențieze, să fie nonconformist prin orice, prin aspect, prin comportament, prin valori, prin dorinţe, prin visuri.

Aşadar, în momentul în care vei dori să fii altfel, să faci ceva, să-ți descoperi talentul, vei vedea că de la părinţi la anturaj vor sări toţi pe tine, agresiv, chiar te vor jigni, te vor umili sau cel puţin vor încerca să facă lucrul acesta. Este important să fii puternic în interior şi să nu te laşi jignit şi umilit de remarcile lor pentru că atunci când vei reuşi, vei deveni un exemplu pentru toţi cei din jur pentru că aşa este în viaţă.

Parcă Ghandi spunea că la început toţi ignoră ideea, apoi toţi râd de ea apoi la sfârşit tu câştigi. În ideea că într-adevăr aşteaptă-te la toată opoziţia din lume când vei porni pe acest drum al tău care este drumul tău propriu, vocaţia ta chemarea ta.

Acesta a fost un mare prim obstacol, programarea socială.

2. Al doilea obstacol – Frica 

Foarte mulţi oameni sunt blocaţi de frică iar frica este de mai multe feluri. Poate fi frica de eşec, în primul rând ne e teamă să acţionăm, ne e teamă că nu vom reuşi. Apoi este frica de succes, pentru că dacă vei avea succes, relaţiile cu cei din jur se vor schimba. Cum te vor primi prietenii, cum te vor primi părinţii, cum te vor privi efectiv oamenii din jurul tău şi există mulţi oameni cărora le e teamă să-şi schimbe stilul de viaţă având succes. Se tem de succes şi efectiv se sabotează singuri exact înainte de a avea acel succes pe care spun că şi-l doresc.

Există frica de a ieşi din zona de confort, există neîncrederea în sine care este tot o frică.

3. Următorul mare obstacol pe care l-am descoperit din chestionare este aparent vârsta

Însă  dacă frica şi programarea socială sunt într-adevăr obstacole, vârsta nu este un obstacol dar unii oameni o percep ca pe un obstacol.

Ei bine vreau să spun următorul lucru odată pentru totdeauna:

Nu cred că există un lucru mai frumos pe lumea asta decât un om înaintat în vârstă care a pornit în căutarea vocaţiei sale. Nu există lucru mai frumos şi spun şi de ce. Pentru că acel om cu cât este mai în vârstă şi spune "chiar dacă au trecut atâta timp din viaţa mea, acum măcar să încerc să-mi descopăr vocaţia", în momentul acela este un exemplu pentru toţi oamenii mai tineri ca el că se poate.

Este puterea exemplului.

Când un om de 40-50-60 de ani porneşte pe acest drum, această aventură a vieţii care este descoperirea vocaţiei nu poţi decât să respecţi acel om, să fii mândru de el, şi să spui: "se poate, dacă acest om poate şi eu pot”.

Aşadar vârsta nu a fost şi nu va fi vreodată un obstacol în calea descoperirii vocaţiei noastre. Dimpotrivă, cu cât eşti mai înaintat în vârstă într-adevăr poate este puţin mai greu să descoperi vocaţia, ai poate mai multe obstacole, ai mai multe reţineri însă ai mai multă experienţă de viaţă, eşti mai rafinat, mai subtil, poţi să înţelegi anumite lucruri mai bine şi chiar poţi să-ţi descoperi vocaţia mai repede şi să o valorifici mai bine. Aşadar să nu ne temem de vârstă, e un factor care nu există. Poţi să-ţi descoperi vocatia la 15 ani sau la 65, e la fel de bine.

Problema este atunci când nici macar nu încerci.

Asta mi se pare jignitor față de propria ta persoană. Cel mai urât lucru pe lumea asta e să știi ca ai un talent poate sau ai o vocaţie şi o misiune pe pământul acesta şi să spui "nu cred că o să plec în căutarea destinului meu pentru că…” în loc de puncte puncte poţi să spui ce scuză vrei tu. Mai bine mai târziu decât niciodată. În momentul în care ai pornit în descoperirea vocaţiei tale ţi se iartă toate păcatele tale de până atunci. Aşadar nu considera că vârsta este un obstacol.

4. Banii

Unii oameni spun că banii sunt un mare obstacol în calea descoperirii vocaţiei. Eu aş spune invers. Lipsa vocaţiei este cauza principală pentru care tu încă nu ai destui bani.

Dacă tu mergi la o slujbă şi câşigi anumiţi bani şi ai un credit, sau poate nu ai, nu conteză.  Tu ca angajat, dacă faci un calcul simplu (nu ştiu exact câţi bani câştigi tu, dar indiferent de câţi bani ai) cu ce dai pe cheltuielile zilnice şi lunare şi vezi câţi bani poţi economisi, fă şi tu un calcul în cât timp ţi-ar lua să-ţi faci o casă de exemplu. Casa care nu este un scop uriaş în aceată lume, da e un scop mare şi e un lucru care nu e tocmai uşor de obţinut.

Cred că orice om din lumea asta ar avea posibilitatea cu mai mult sau mai puțin efort să-şi facă o casă. Însă dacă te rezumi doar la slujba ta, realist vorbind şi te uiţi câţi bani ai putea economisi, asta dacă eşti un om disciplinat, nu cred că o să arate prea bine.

Deci dacă ai fi un om foarte disciplinat şi chiar ai putea să economiseşti uită-te realist câţi ani 10,20 sau 50 ţi-ar trebui să-ţi ridici o casă, să-ţi iei o maşină sau să-ţi îndeplineşti alte dorinţe, vise ale tale. Crede-mă că orice om are dreptul şi potenţialul şi posibilitatea de a face foarte mulţi bani. E o părere greşită că există o sumă mare de bani pe lumea asta, că sunt câţiva bogaţi de elită care au 90% şi restul de 10% îi împărţim noi care nu suntem miliardari.

Ei bine nu e aşa, banii şi valoarea sunt lucruri total diferite, îţi voi spune despre ele ceva mai târziu. Ideea e că există foarte multă abundenţă. Cu puterea sufletului şi a minţii putem crea orice.

Creaţie înseamnă să creezi valoare din nimic, doar cu puterea minţii tale. Banii sunt doar o traducere a valorii, sunt nişte hârtii şi lumea a căzut de comun acord că hârtia asta valorează atât. Dar hârtiile alea nu sunt o valoare. Valoare este ceea ce tu poţi să creezi în această lume prin talentele şi abilităţile tale. Aia reprezintă valoarea. În momentul în care îți vei valorifica talentele tale înnăscute cu pasiunea ta vei face foarte mulţi bani fără să trebuiască să mai munceşti pentru altcineva.

Pentru că dacă munceşti pentru cineva ai toate şansele să munceşti pentru cineva care şi-a descoperit probabil vocaţia sau care îşi îmbină talentul lui natural cu pasiunea lui pentru că aşa ia naştere o afacere.

Indiferent cât de mică sau de mare. Iar acea afacere are nevoie de un angajat bineînţeles. Altă discuţie în care vom intra altădată când vorbim despre valorificarea vocaţiei. Acum e important să ştii că banii niciodată nu au fost şi nu au cum să fie un obstacol în calea descoperirii vocaţiei pentru că vocaţia nu are nicio legătură cu banii de fapt.

5. Un alt obstacol care este foarte strâns legat de bani reprezintă o slujbă pentru a plăti facturile

Sunt mulţi oameni care spun "nu am timp să-mi descopăr vocaţia sau să mă ocup de ea sau să-mi caut talentele înnăscute pentru că am o viaţă foarte ocupată, am o slujbă şi îmi răpeşte tot timpul şi toată energia.”

Ei bine există două variante aici.

Unu, te laşi mâine de slujbă brusc şi ai tot timpul la dispoziţie sau continui să mergi la acea slujbă şi în paralel să munceşti să cauţi cumva o oră, două, trei pe zi sau cât îţi permiţi, să porneşti pe acest drum în paralel cu descoperirea vocaţiei. Într-adevăr varianta a doua este cea mai de dorit.

Există varianta a treia în care nu faci absolut nimic, nici nu vreau să vorbesc despre ea pentru că sunt convins că nici tu nu ţi-o doreşti şi nu o iei în calcul.

Deci avem două variante. Una în care eşti radical şi pur şi simplu renunţi la ceea ce faci acum peste noapte şi porneşti în călătoria descoperirii vocaţiei tale iar varianta a doua care e mai echilibrată un pic şi echilibrezi munca de acum cu descoperirea vocaţiei şi faci o tranziţie uşoară către talentele tale şi către a face bani din pasiunile şi talentele tale.

Ei bine varianta a doua deşi sună mult mai bine şi mai frumos din păcate este mult mai greu de implementat pentru că noi oamenii, toţi, suntem în aşa fel construiţi emoţional, mental, spiritual încât acţionăm mult mai bine şi mult mai determinaţi şi avem rezultate mult mai bune când suntem presaţi de o suferinţă, suntem motivaţi negativ de ceva, când ne doare ceva. Imaginează-ţi: mergi la dentist dacă nu ai nicio durere, sau amâni ? Sau mergi la dentist când ai o durere foarte puternică de dinţi?

Majoritatea oamenilor merg când îi doare foarte tare şi nu au încotro dar în momentul acela când doare fie ora 3 dimineaţa, indiferent cat costă lasă totul de-oparte şi se duc să-şi rezolve problema.

Ei bine în viaţă, în orice domeniu al vieţii este la fel.

Dacă nu te doare suficient de tare probabil că nu vei reacţiona.

Am foarte mulţi prieteni, am oameni cunoscuţi în jurul meu care sunt perfect conştienţi de lucrul acesta,  că trebuie să-şi descopere talentele, să-şi schimbe viaţa, să facă ceea ce le place, să facă bani din ceea ce le place, în acelaşi timp au o slujbă de rutină care le asigură un minim de trai decent, îşi plătesc facturile, au să iasă la un film, în oraş în weekend şi rămân în acest loc ani de zile din viata lor incapabili să facă schimbări.

Şi trece un an, 2, 3, 5 şi îi întrebi „când vei face ceva?”

"Da, o să mă apuc, de la anul, de luna viitoare, încerc, mă gândesc”. Oamenii aceia se mint, căci nu vor face nimic. Vor face ori când sunt daţi afară, ori când dă faliment firma, ori când trec ei cu adevărat printr-o criză existenţială şi spun "gata nu mai suport şi nu mai rezist şi vreau să fac o schimbare în viaţa mea”. Deci numai când îi va durea ceva vor face ceva. Da, există oameni care fac trecerea frumos şi cunosc câteva cazuri. Care sunt într-un domeniu şi zic "trebuie să schimb lucrurile” şi fac o tranziţie uşor, uşor. Dar, ştiu o poveste foarte drăguţă.

Şi anume o persoană pe care nu o cunosc avea o mare pasiune: să repare biciclete. Şeful acestei persoane, care este o femeie, ştie despre acest lucru despre care vorbesc eu. Acea persoană cu pasiunea de a repara biciclete era programator în timpul zilei şi în rest repara biciclete şi avea o groază de clienţi, foarte mulţi oameni veneau la el să îi ajute cu bicicletele, aducea biciclete din străinătate second-hand, le vindea. Îl pasiona foarte mult chestia asta spre deosebire de slujba pe care o avea. Într-o zi i-a spus şefei că ar vrea să ia o pauză de o lună, două de zile, un fel de concediu neplătit în care să încearce să- şi urmeze această pasiune a lui şi dacă îi iese bine să rămână în slujba cu bicicletele care îi place foarte mult iar dacă nu este bine, să i se permită să se întoarcă la slujbă şi să continue să facă ceea ce făcea. Relaţia dintre ei era foarte bună cu toate că era o relaţie dintre subaltern şi şef.

Şefa lui i-a zis aşa cu toată prietenia şi bunătatea posibilă: "Dacă-ţi laşi acel 5% nesiguranţă eu te primesc înapoi, dar dacă-ţi laşi 5% s-ar putea să nu fii suficient de determinat şi motivat să faci totul pentru pasiunea ta cu bicicletele şi să o faci să meargă. Mai bine ar fi pentru tine să-ţi iei din cap că te poţi întoarce şi atunci vei fi sigur că vei da totul.”

Deci practic acea poveste care ţi-am spus-o de multe ori despre generalul chinez care-şi duce armata pe malul inamicului, debarcă toţi, fac tabăra şi dimineaţa urmează bătălia. În timpul nopţii generalul dă ordin să fie incendiate toate corăbile. Dimineaţa se trezesc toţi soldaţii disperaţi, văd că ard corăbiile şi generalul răspunde: "liniştiţi-vă, eu am dat ordin să fie arse toate pentru că acum avem o singură opţiune, să învingem sau vom muri toţi pe acest mal.”

Ce crezi ca s-a întâmplat? Evident această armată a învins pentru că ştiau că nu există cale de întoarcere, au ars si au distrus orice posibilitate de a se întoarce. Când sunt încolţiţi, oamenii dau absolut tot ce e mai bun în natura lor. Eu personal am ales aceeaşi cale, să ard totul în urma mea, ştii deja povestea, am repetat-o de 1000 de ori, am fost student la Politehnică iar în anul V, am zis gata schimb totul de mâine şi a fost aşa un moment de schimbare totala în viaţa mea.

Mergeam pe un pod,  care merge pe cărarea aceea bătută de foarte mulţi oameni, am avut revelaţia şi am spus: "am să risc chiar dacă am să mor într-un şanţ de foame; cine ştie poate o să ajung un alcoolic, poate să fiu un distrus, un sărac toată viaţa mea, nu ştiu cum o să sfârşesc."

Dar ce e de preferat?

Să trăiesc o viaţă cum o trăiam atunci, chinuită, făcând în fiecare zi ce nu-mi place? Să fiu umilit de alţii într-un domeniu în care ei erau natural buni şi eu eram mediocru orice aş fi făcut, oricât aş fi muncit cei care erau buni în inginerie îmi dădeau clasă?

Eram complexat şi umilit în fiecare zi și timp de 5 ani de zile mi s-a creat un complex de inferioritate că sunt prost, că nu sunt bun de nimic, că sunt un mediocru. În schimb când am mers la Psihologie şi am zis că mai bine îmi urmez pasiunea asta şi pot să fiu cât de bun pot eu să fiu pentru că sunt alimentat în asta şi indiferent cum o să fie viaţa e mai bună aşa decât să mă zbat în mediocritate şi să trăiesc în fiecare zi acest stres şi acea tensiune.

Mă îmbolnăvisem de nervi, era o existenţă groaznică, era ca o puşcărie mentală şi spirituală. În momentul în care m-am eliberat după cum vezi sunt aici în faţa ta, sunt bine, nu sunt alcoolic încă şi îmi urmez pasiunea care arde în mine mai mult ca oricând astăzi. Şi a fost cea mai bună alegere a vieţii mele, dar am ars totul în urmă, am renunţat la slujbă în acea zi, la Politehnică după 5 ani de zile indiferent ce au spus bunicii, părinţii care s-au luat cu mâinile de cap.

Nu! Nu există altceva.

Există pasiunea şi vocaţia pe care le urmezi ca un fanatic.

Da, repet, există oameni care şi-au lăsat acel 5-10% au făcut o tranziţie mai blândă, mai uşoară şi au reuşit.

Cunosc câţiva personal însă în general oamenii nu vor acţiona decât în situaţii de criză şi sunt şanse foarte mari să-şi descopere vocaţia nu având o viaţă echilibrată între o slujbă care nu-ţi place ci când o suferinţă mare se va abate asupra ta. Şi ai putea mai bine să atragi tu temporar o suferinţă asupra ta renunţând să zicem la o slujbă sau la ceva ce nu-ţi place acum şi să rămâi singur cu spatele la zid încolţit de toate problemele cotidiene. Şi atunci vei fi nevoit să lupţi, însă eu am toată încrederea că vei învinge. În momentul în care ai o singură opţiune să învingi sau să mori, de fapt sunt două opţiuni.

6. Următorul obstacol: lenea

Zona de confort, homeostazia, comoditatea sunt practic toate acelaşi lucru. În momentul în care avem o existenţă rutinieră, în momentul în care focul din interiorul nostru nu arde este exact ca şi la bani.

Lenea nu este o cauză pentru a nu ne descoperi vocaţia. Nu!

Lenea este un efect secundar al faptului că încă nu ne-am descoperit vocaţia. Suntem leneşi şi stăm în zona de confort în momentul în care focul din noi nu mai arde,  în clipa în care este mocnit sau aproape să se stingă şi în care nu mai vedem niciun sens pentru a ne trezi de dimineaţă.

Este un sentiment foarte neplăcut şi sunt convins că mulţi oameni îl au. Și eu l-am avut mulţi ani de zile în viaţa mea, acest sentiment de nepăsare, de lene, de confort şi în care ziceam "e bine şi aşa”.

Sunt momente în care uiţi că ai un destin pe acest pământ. Şi repet, lenea nu este un obstacol în calea descoperirii vocaţiei ci lenea este un efect secundar al faptului că încă nu am descoperit vocaţia. Iar noi aici ce facem?

Incercăm să înlăturăm cât mai multe obstacole din calea descoperirii vocaţiei tale iar când îţi vei descoperi vocaţia, obstacolele pe care crezi că sunt obstacole, cum ar fi banii sau lenea, vei vedea că vor dispărea ca prin minune în momentul în care descoperi vocaţia şi o valorifici.

Hai să vedem următorul obstacol.

7. Necunoaşterea propriilor talente

Într-adevăr acesta este un obstacol mare pentru că vocaţia ta este strâns legată de pasiunea ta interioară îmbinată cu talentul tău înnăscut iar pentru a avea vocaţie, pentru a descoperi şi a valorifica e foarte important să ştim care sunt talentele noastre înnăscute.

Şi din nou sunt mulţi oameni care spun "pur şi simplu nu ştiu la ce sunt bun, nu ştiu la ce m-aş pricepe”. Există mult-discutatul şi foarte binecunoscutul MBTI, există şi alte câteva teste care te pot îndruma şi îţi pot arăta cât de cât în mare, nu e bătut în cuie, îți pot spune cam în ce domeniu ar fi talentele tale posibile. Şi din acelea din nou restrângi şi prin experienţă, prin testare, ajungi cât de cât să le restrângi la o arie cât mai îngustă.  Sunt convins că mulţi oameni deja au făcut MBTI, îşi ştiu tipul format din 4 litere şi ştiu în mare cam care sunt talentele lor.

Ca să-ţi uşurez misiunea în pdf-ul de sub îţi voi da link spre un test MBTI foarte complet, cu 120 de întrebări şi sunt toate şansele să poţi să-l faci bine, este foarte simplu, nu trebuie să faci calcule. Pur şi simplu ai opţiuni, este online şi bifezi răspunsurile pe care le doreşti iar la sfârşit îţi dă tipul de personalitate.

Am să te rog să faci testul dacă încă nu ştii ce tip de personalitate ai. De asemenea sunt oameni care fac testul dar nu îl fac bine şi le dă un alt tip decât sunt ei şi sunt confuzi şi spun „nu înţeleg nimic”.

Ei bine am să te ajut dacă cumva nu ţi-ai făcut bine testul să- ţi descoperi exact tipul de personalitate şi apoi putem să discutăm pe marginea lui. Deci, pentru cunoaşterea talentelor dacă nu ştii deja în mod normal adesea îţi dai seama şi singur "măi, ce îmi place mie să fac, la ce mă pricep, poate sunt îndemânatic şi sunt bun la desen sau lucru manual sau mai ştiu eu ce, poate îmi place să cânt la un instrument, poate sunt foarte bun la făcut calcule şi atunci în mediul real sunt bun de inginer sau matematician, de fizician, de om de ştiinţă. Poate sunt bun cu oamenii, în relaţiile interumane, poate pot să fiu bun în relaţiile cu publicul, poate pot să fiu un bun educator, un trainer.”

Depinde, toţi avem anumite lucruri la care suntem mai buni decât altele.

Testul MBTI este o unealtă excelentă, eu am făcut testul la 25 de ani când deja ştiam că pasiunea mea este psihologia fără să fi făcut vreun test şi când am făcut testul mi-a ieşit INFP şi scria acolo clar: scriitor, psiholog.

Acest test cred că ar trebui făcut mult mai repede în şcoli în licee, poate chiar în şcoala generală.

8. Lipsa puterii de concentrare

Ţi-am spus la începutul primului video că ne aflăm într-o eră a bombardamentului informaţional, suntem compleşiţi de informaţii. Avem Facebook, Messenger, Skype, browserele noastre de internet cu 20 de tab-uri deschise cu toate site-urile posibile, avem telefonul mobil, televizorul, toate aceste mijloace care ne distrag atenţia. Şi acest lucru zi de zi îţi scade capacitatea de a te concentra. Şi dacă acum 20- 30 de ani oamenii se puteau concentra 50 de minute fără probleme asupra unui lucru, acest timp s-a redus la 40, 30, la 20 de minute, azi se spune că persoana poate să-şi păstreze atenţia maxim 7 sau 8 minute adunate, ceea ce este extrem de puţin.

Cum poţi tu să creezi ceva valoros în această lume, să creezi o muncă cu adevărat valoroasă, să lucrezi la descoperirea vocaţiei sau la valorificarea ei, în caz că ai descoperit-o, dacă tu nu te poţi concentra mai mult de 7 minute odată şi după aceea ţi-a zburat atenţia în altă parte.

În bătălia cu puterea de concentrare avem următoarea armă: când ne punem să lucrăm la ceva cu adevărat,  e important dacă se poate să o facem în prima parte a zilei când avem rezervoarele de energie pline, când avem voinţă la maxim, că ne trezim dimineaţa cu o cantitate foarte mică de voinţă pe care majoritatea dintre noi o consumăm aiurea, o consumăm pe ce nu vrem să facem, să ne abţinem de la anumite lucruri, ne certăm cu oamenii, suntem puşi la treabă de către alţii, ne roagă lumea "hai fă aia şi pentru mine, adu-mi aia, du-te şi plăteşte aia”. S-a dus voinţa şi salut, tu nu mai ai chef de nimic. Atunci intervine lenea, comoditatea şi nu mai ai voinţă, nu mai poţi.

Ţi-ai consumat acea puţină energie a voinţei pe care o aveai.

De aceea e important să-ţi foloseşti voinţa la început de zi pentru cel mai important lucru din viaţa ta cum ar fi munca ta importantă sau, eu ştiu, descoperirea vocaţiei sau sportul dacă asta e important pentru tine, sau businessul tău, indiferent ce. Pentru că apoi dorinţa va scădea. Apoi următorul lucru foarte important este ca atunci când te pui să lucrezi să închizi toate lucrurile care îţi atrag atenţia. Nu poţi să lucrezi cu Facebookul deschis, nu ai cum.

Mai mult, pot să treacă 3 ore în care "numai să văd ceva pe Facebook” şi ai rămas acolo.

Nu poţi să lucrezi cu Messengerul deschis, cu telefonul deschis, pentru că intri în acea stare de flow despre care vom vorbi în materialele următoare. Intri în acea stare de flow, sună telefonul, te-a scos din acea stare. Când începi să fi un pic creativ. bing!!!, scrie cineva pe Messenger.

Iar incerci să revii, "aaa uite că începe filmul, sau meciul”. Şi s-a dus încă o zi în care nu ai putut să faci nimic. Adevărata creativitate a noastră, adevărata productivitate se întâmplă între 10, 20, 30, 40 de minute şi rămâi afundat în acel lucru pe care-l faci. Când intri în acea stare începe să-ţi vină creativitatea, productivitatea, inspiraţia. Lipsa puterii de concentrare este un obstacol în calea descoperirii şi a valorificării vocaţiei noastre dar o putem învinge cu aceste unelte.

9. Lipsa personalităţii Alfa

Aşa cum ţi-am mai spus, cred că orice om care-şi descoperă vocaţia şi o valorifică este un Alfa.

De ce am început să lucrez la blogul personalitate Alfa, să-i ajut pe oameni să scoată din ei acele talente, acel potenţial şi să-l valorifice?

Pentru că sunt convins că toţi oamenii pot avea o foarte puternică încredere în ei, toţi oamenii îşi pot dezvolta inteligenţa emoţională, toţi oamenii pot fi foarte buni comunicatori, toţi oamenii pot să aibă excelente abilităţi în relaţiile cu sexul opus, în iubire, să fie foarte împliniţi la capitolul acesta şi cred că toţi oamenii pot să facă foarte mulţi bani pornind de la zero.

Şi am foarte multe exemple care să fie în favoarea acestor argumente.

Dar foarte mulţi oameni nu-şi dezvoltă personalitatea din foarte multe motive. Practic motivele şi obstacolele pentru care nu-şi descoperă vocaţia sunt cumva şi motivele pentru care nu-ţi dezvolţi personalitatea Alfa, şi nu e deloc întâmplător, personalitatea Alfa şi vocaţia au foarte, foarte multe lucruri în comun. Pratic, aceste obstacole sunt la rădăcina faptului că nici nu ne dezvoltăm personalitatea cum ar trebui să ne-o dezvoltăm.

Personalitatea ce implică? Aşa cum am spus: încrederea în sine, care am eliminat-o de aceste frici de exemplu, care ar putea fi programarea socială unde unui Alfa nu îi pasă de câţi ani are pentru că se simte tot timpul tânăr în interiorul lui. Un Alfa chiar dacă nu are bani temporar ştie că va face, e doar o perioadă în care nu are bani.

Un Alfa chiar dacă nu este la slujbă se gândeşte că destinul lui nu este să fie angajat toată viaţa şi va face ceva pentru a fi proprietar de afacere, să-şi facă ceva a lui, să fie liber întreprinzător, nu contează, să fie liber profesionist să aibă putere şi control asupra timpului şi vieţii lui. Un Alfa nu mai apucă să fie leneş pentru că are prea multe de făcut,  lucruri care-l pasionează. Puterea de concentrare, recunoaşterea talentelor, toate astea merg mână în mână cu dezvoltarea personalităţii noastre.

În personalitate ce intră? Atitudinea pe care o avem, optimismul care care-l avem, inteligenţa emoţională. Cum spuneam să poţi să te abţii de la recompensa imediată. Să nu-ţi doreşti rezultate azi, acum, şi să sacrifici viitorul strălucit pentru un prezent acum un pic mai bun.

Aşadar un obstacol poate fi insuficienta dezvoltare a personalităţii noastre. Iar în pdf vei avea puţin mai amănunţit care sunt exact caracteristicile care trebuie să ţi le dezvolţi pentru a deveni persoana Alfa şi acest lucru automat te va ajuta, îţi va lumina calea către descoperirea vocaţiei tale şi valorificarea ei.

10. Mai departe: propria persoană

Poate te întrebi care este diferenţa dintre personalitatea Alfa şi propria persoană. Ei bine trăsăturile de personalitate fac parte şi din ego-ul nostru, din aspectul nostru exterior, din comportamentul nostru.

În schimb propria persoană, când spun asta mă refer la cele mai intime profunzimi ale noastre. Când mă refer la prorpia persoană ca şi obstacol în calea descoperirii persoanei şi valorizării ei mă refer în primul rând la autocunoaştere.

La intrarea în Templul din Delphi pune aşa:

"Omule cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte Universul!”.

Pentru că foarte multe probleme şi obstacole din viaţa noastră vin în urma lipsei de autocunoaştere a propriei persoane, nu ştim ce vrem. Dacă pe mine acum 12 ani de zile mă întrebai "ce vrei tu să fii în viaţă?” eu aş fi băgat mâna în foc că vreau să fiu calculatorist, că vreau să lucrez la calculatoare, să programez, să fac reţele, să am o slujbă bună făcând chestia asta şi un viitor fain. Aş fi băgat mâna în foc, nu ştiam pur şi simplu, eram cu ochelari de cal.

Şi eram convins! Convingerea asta care ţine tot de propria persoană. Convingerile acestea m-au facut să cred că eu vreau să fiu calculatorist. Cum să-ţi descoperi vocaţia, cum să explorezi alte drumuri când tu eşti convins că aia vrei să faci?

Da, erau atât de multe semne care-mi spuneau că nu asta e potrivit penrtu mine, faptul că eram foarte mult în relaţii interumane, că- mi plăcea să citesc foarte mult, că eram bun la limba română, la limbi străine, la istorie, la ştiinţe umaniste. Şi eu eram obsedat, dă-i cu tehnica, dă-i cu latura reală.

Şi era clar, era la mintea găinii că nu acesta este talentul meu, dar eu aş fi luptat până la moarte să susțin ideea ca aceasta e viaţa mea eu asta vreau să fiu. Şi de aceea şi spun că pentru mine a fost crunt să iau decizia de a schimba totul în viaţa mea.

Îţi dai seama a durat 5 ani de zile, 6, o bătălie cu mine însămi, cel mai mare obstacol: propria persoană. Nu m-am cunoscut destul, nu am avut oameni în jurul meu care să mă poată îndruma care să-mi spună „dar daca tu te uiţi la rezultatele tale, nu crezi că ar fi mai bine să încerci altceva?”. Nu a fost nimeni să-mi spună asta. În mintea şi în sufletul meu s-a dat o bătălie, crede-mă eram bolnav cu nervii, nu mai suportam şi ştiam că, în interiorul meu zace o comoară.

Rezultatele din jurul meu în viaţa mea erau praf, nu făceam nimic concret, nu eram bun de nimic, eram un visător. Şi să ştii în interiorul tău că eşti bun, că eşti extraordinar, eşti minunat iar în viaţa reală să nu ai niciun rezultat. Se produce aşa o ruptură imensă că nu mai ştii ce să crezi despre tine. Şi este foarte, foarte dureros. În psihologie se cheamă nevroză. Şi mulţi dintre noi trecem prin aceste nevroze şi sunt chiar utile dezvoltării noastre personale.

Aşadar, fă tot posibilul să te cunoşti cât mai bine, să-ţi răspunzi corect la întrebările "cine sunt, ce vreau cu adevărat, ce m-ar face împlinit?”. Nu trebuie să ne comparăm cu cei din jur. Nu pe toţi oamenii îi fac fericiţi o casă, o maşină şi o familie. Nu! Alţii vor să călătorească pe munte cu rucsacul în spate.

Alţii vor să înnoate, alţii vor să joace la bursă sau la pariuri, nu ştiu. Fiecare e pasionat de ceva. Tu trebuie să răspunzi pentru tine.

11. Următorul mare obstacol poate fi calculatorul

Şi în acelaşi timp poate fi cel mai mare aliat al nostru.

Prin calculator avem internet şi prin internet nu doar că avem acees la toată informaţia şi toată educaţia de care avem nevoie de care avem nevoie pentru a fi foarte buni în ceea ce facem, dar în acelaşi timp prin calculator putem să transmitem noi mesajul nostru către întreaga lume, în momentul acesta este aproape gratis.

Dacă ai un mesaj foarte bun şi foarte puternic este aproape gratis să ajungă la toată lumea de pe plantea aceasta. În schimb calculatorul poate fi un mare obstacol dacă pierzi vremea uitându-te doar filme, jocuri, Facebook.

Dacă pierzi vremea cu aceste lucruri puerile, o zi, două trei, trei luni, un an din viaţă şi tu foloseşti calculator doar pentru divertisment pentru a-ţi omorî timpul, pentru a-ţi alunga plictiseala, salut!

Devii dependent de el pentru că toţi suntem într-un fel dependenţi de calculator. Însă asta poate fi şi un lucru bun dacă-l foloseşti pentru un scop cum ar fi valorificarea vocaţiei tale, dacă ai un bussines online, pentru a ajuta lumea, pentru a face lumea mai bună, calculatorul şi internetul sunt unelte extraordinare dar folosite greşit și pot distruge la fel ca şi energia atomică care poate produce energie şi poate da lumină, căldură oamenilor sau o bombă atomică care poate distruge tot.

12. Ultimul mare obstacol de care oamenii s-au plâns este lipsa unui mentor

Într- adevăr este un obstacol mare dacă nu are cine să-ţi spună, să te ghideze spre vocaţia ta.  Vocaţia este un lucru atât de intim încât nu poate veni cineva și să îți spună: asta e vocaţia ta. Nu, asta tu o simţi, e atât de vagă, e ca sunetul unei melodii pe care doar tu o auzi şi nimeni nu poate să-ţi spună cum e melodia, decât tu.

Ei bine ce poate face un mentor? Te poate ghida.

Un mentor te poate ajuta să lupţi cu aceste obstacole, un mentor îşi poate spune "vezi că poate în zona aceea sunt talentele tale şi poate le poţi lega cumva de nevoile oamenilor pe această lume şi poţi face ceva valoros”.

Un mentor te poate ghida.

Nu există om pe lumea aceasta care să-ţi poată spună asta e vocaţia ta, dar există oameni care pot fi mentori. Şi dacă accepţi, eu vreau să fiu unul din mentorii tăi.

Ce vreau acum să faci e să faci un comentariu sub acest video şi să-mi spui care sunt obstacolele, poate se regăsesc în astea 12, poate sunt altele, care crezi tu că sunt obstacolele în calea descoperirii tale şi îţi voi răspunde la mesajul tău şi vom încerca împreună să găsim o soluţie.

În materialul video pe care îl poți accesa printr-un simplu click pe link-ul de mai jos, îți prezint câteva metode pentru a trece peste aceste obstacole. În următoarea lecţie vom vorbi despre descoperirea, dezvoltarea şi valorizarea vocaţiei noastre. Asta după ce am reuşit să îndepărtăm obstacolele.

Indiferent cine eşti, ce trecut ai avut, ce cred alţii despre tine, în personalitatea ta stă un potenţial care poate fi materializat în lucruri fantastice. În 5 ani de muncă poţi realiza tot ce visezi şi în 10 ani nu îţi va veni să crezi că eşti tot tu. Iar catalizatorul cel mai puternic pentru dezvoltarea personalităţii şi valorificarea potenţialului într-un ritm cât mai alert este vocaţia.

Hai să te ajut! Am pentru tine cartea Impulsul pentru Vocația Ta – Fă ce îți place și câștigă bani din asta, descoperindu-ți vocația.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Aici poți vedea lecția video: http://impulsul.ro/impulsul-vocatia/video/cum-sa-depasesti-cele-12-obstacole-din-calea-vocatiei

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

116 răspunsuri

  1. Salut Pera,
    Mesajul tau este foarte bine transmis, este corect si util pentru cine doreste sa si – l insusesasca in vederea descoperirii propriilor talente spre a fi valorificate. „Lista obstacolelor” arata persoanei interesate ceea ce trebuie sa foloseasca si ce anume urmeaza sa evite, la maxim daca este posibil. Nestiind cum se numesc aceste obstacole, dar care au fost experimentate de mine, aproape in ordinea prezentata, in acest moment sunt in masura sa inaintez in „cautarile mele” pentru a ma cunoaste foarte bine, ma refer obstacolul „propria persoana”.
    Am trait situatii precum a spus Ghadi:la inceput am fost ingnorat de ceea ce am avut curajul sa fac, apoi s – a ras pe seama actiunilor mele, in sensul ca erau foarte greu de finalizat, iar evenimentele care au urmat i – mi da incredere ca eu sunt cel care castiga.
    Prin acest articol, acum am ochii deschisi – la propriu.
    Multumesc, respect si consideratie!

    1. Am citit cu interest articolul tau si intradevar mi-a prins bine. Am asteptat cu nerabdare sa citesc si despre indrumarile, pe care cum spuneai, le vei oferi la sfirsitul PDF-ului, cum sa ocolim aceste obstacole. Nu au aparut……Mi-ar place sa vorbesti si despre aceste lucruri.
      Multumesc.

  2. Intr-adevar, ma regasesc in regasesc in toate din aceste piedici,mai mult sau mai putin.Un motiv de blocaj il poate constitui si stresul provocat de un serviciu care nu ti se potriveste.Insa cum spui, treptat, lucrand in paralel la realizarea vocatiei tale, il poti depasi prin determinare si placerea cu care te dedici pasiunii pentru vocatie.

  3. Buna Pera,
    Vreau sa iti spun ca am tot respectul pentru ceea ce faci si sunt de acord intru totul cu asa zisele „observatii” acide.Nu ma deranjeaza absolut deloc si consider ca acesta este un mod de a te face inteles de toata lumea.Trebuie sa fim obiectivi, e obligatoriu sa ne recunoastem greselile ptr a ni le repara…aceasta”exorcizare” este teribil de grea trebuie o lupta asidua cu monstrul din noi…Am sa mai revin si cu alte impresii si declar ca ai avut un efect benefic asupra mea cu aceste lectii…Simt o energie care ma indeamna la treaba…Mult succes tuturor!!!
    Cu mult respect si afectiune, mii de multumiri!

  4. testul asta n-are nici-o treaba cu realitatea : mi-a zis ca trebuie sa ma fac general =)) ( urasc ideea de a lucra in armata )
    mie imi place muzica

  5. Buna Pera, eu sunt un fan la tau 🙂 de mai mult timp, cu articolele tale imi starneste ambitia de a face ceva cu viata mea, am 40 de ani si sunt de acurd cu tine ca nu exista varsta pt a te descoperi, sau cel putin a-ti acorda sansa de a te simti mai bine cu tine insati. Eu sunt in strainatate si dupa cativa ani bunul meu sef mi-a acordat sansa de a lucra in contabilitate, eu crezand ca lucrul cu calculatorul si tot ce e legat de el e ceea ce imi doresc, dar….dupa cativa ani am observat ca nu e ce ma multumeste cu adevarat, asa incat am urmarit si articolul cu descoperirea vocatiei si am facut testul….am iesit INEP …si din descrierea facuta acolo cam are dreptate 🙂 in testul din engleza imi spune ca pot fi: consilier, ajutor social, sau maicuta 🙂 cert este ca imi place enorm sa lucrez cu oameni, sa dau sfaturi si sa ajut cu ce pot. Acum sunt putin dezorientata pt ca nu stiu ce as putea face dupa acest test, asa ca un ghid cum spui tu ar fi cel mai bine venit.
    Multumesc pt toate si astept sa vad cu ce pot fi indrumata pt viitorul meu .

  6. Servus Pera,
    Sint in dilema. De fiecare data cind imi fac testul MBTI, iese diferit. Gresesc undeva. Unde? In resta as enumera: Puterea de concentrare, mentor, propia persoana si lenea in ultim plan.
    Multumesc, pentru ca existati!

  7. sunt chimist , cine are nevoie de chimist? deci ne alegem vocatia in functie de ceea ce se cere pe piata, deci e posibil la 40 sa ma orientez spre medicina, la 50 spre stiinte sociale , la 60 spre animatronice,si in fine la 70 spre stiinta mediului.. hmmmmm acum ma intreb ? ce treaba au una cu alta…….cred ca ai dreptate, as fi un Megaalfa 🙂

  8. salut pera…ce pot sa-ti zic..ma regasesc in tot ce ai scris mai sus..sunt lenes,indecis,nu am curaj de a lasa serviciul meu de c***t.si nu ma simt bine cu mine insumi..dar simt ceva in mine care imi zice ca pot,ca trebuie sa pot!!vreau o schimbare!!! iti multumesc pt ce faci!

  9. Buna Pera,
    Multumesc foarte mult pentru toate materialele pe care le postezi. Sunt extraordinar de folositoare, in primul rand pentru ca ne „servesti” o sinteza din milioanele de materiale disponibile si cred ca toti suferim de lipsa timpului. Si toata treaba asta in combinatie cu experienta ta personala si practica este f usor de inteles si pe aplicat de fiecare in viata lui.
    Am urmarit joi noapte materialul despre „piedici” iar vineri a fost cea mai productiva zi a mea de mult la servici. (1 lucru foarte simplu am aplicat:am inchis toate sursele de perturbare :)) si am avut timp sa mai „fur” cateva minute si pentru mine.
    Abia astept sa trec la urmatoarea „piedica” si sa lucrez asupra ei.
    Problema mea este ca sunt intrigata de o chestie…
    testul MBTI in engleza imi spune ca sunt INTJ, cel in romana: ISTJ. Eh, acum nu e chiar o diferenta de la cer la pamant, dar ma gandeam daca ai vreo sugestie de cum sa cercetez in continuare sa stiu exact pe unde ma incadrez.
    Numai bine, si spor la treaba.
    Astept cu mare interes urmatoarele tale postari.
    A.

  10. Salve Pera,
    Obstacolele enuntate de tine sunt juste si binevenite, reflectand maturitatea gandirii tale de mentor. Iti multumesc pentru intregul bagaj de informatii, pe care il transmiti cu atata dragoste.
    O forma puternica de descoperire a vocatiei si a personalitatii Alfa, o reprezinta si participarea la reforma sanatatii- proiect binecunoscut-,coordonata de compania ,cea care in 2007 a coordonat si refoma pensiilor.Ne aflam in fata unei ocazii rare.
    Deci, hai sa beneficiem cu totii de aceasta oportunitate.Veniti alaturi de noi: echipa care sa va ajute sa va dezvoltati si sa castigati pe toate planurile.Fiti cei care culeg roadele.Nu ramaneti spectatori pasivi.Alegeti sa actionati.Fara false promisiuni.Minu-0723138081/

  11. Salut , Pera mie asta a iesti la testul Mbti as fi curios de o parere !
    Interpretare:
    ENFP – Extravertit, intuitiv, afectiv, perceptiv – (profesie jurnalist)
    • Atitudinea extrovertita se refera la faptul ca ENFP este deseori motivat de interactiunea cu oamenii. De obicei are un cerc larg de cunostinte si se simt incarcati de energie in cadrul intalnirilor sociale – situatii in care introvertitii pierd energie.
    • Intuitiv si nu senzorial: tipul ENFP are o gandire mai mult abstracta decat concreta. Isi concentreaza atentia pe imaginea de ansamblu mai degraba decat pe detalii, pe viitoare posibilitati decat pe realitatea imediata.
    • Afectiv fata de reflexiv: pentru ENFP preferintele personale sunt mai valoroase decat argumentele obiective. Atunci cand ia o decizie de obicei acorda mai multa atentie consideratiilor sociale decat logicii.
    • Perceptiv in loc de judecativ: de obicei ENFP se abtine sa emita o opinie si amana deciziile importante, preferand sa aiba la indemana mai multe optiuni, in cazul in care se schimba imprejurarile.
    Aproximativ 5% din populatie este tipul ENFP. Acestia iubesc noutatea si surprizele, traiesc cu intensitate si viata este pentru ei o drama incitanta, plina de posibilitati, fie ele bune sau mai putin bune. Sunt buni in vanzari, publicitate, politica si actorie.
    Tipul ENFP incearca tot timpul sa fie autentic, mai ales prin comunicarea non-verbala. Este constient de eforturile sale de a fi spontan si original, considerandu-le in acelasi timp insuficiente. Energice si expresive, aceste persoane iubesc sa-i ajute pe altii si sa-si exploreze potentialul creativ. Adesea cauta intensitatea emotionala si experientele profunde. Se plictisesc repede de detalii si repetitie, si cauta o evadare din cotidian. Pentru ENFP cautarea fericirii este idealul suprem in viata si libertatea personala are o importanta deosebita.
    Tipul ENFP are tendinta de a prelungi prea mult angajamentele materiale si emotionale. Situatia materiala este deseori complicata de tendinta de a amana lucrurile si de a omite detaliile. Aceste persoane trec la noi aventuri fara a le incheia pe cele precedente. Atunci cand dorinta de a-i ajuta pe altii produce conflicte, personalitatea lor incantatoare arata semne de iritabilitate si hipersensibilitate. In perioadele de stres, tipul ENFP se simte instrainat si recurge la tot felul de viclesuguri pentru a-si masca sentimentele.
    Tipurile ENFP gasesc intelesuri simbolice in spatele detaliilor, iar aceste intelesuri sunt interpretate ca fiind de rau augur, atunci cand se afla sub influenta stresului. In momentul in care simt ca libertatea lor este amenintata, tipurile ENFP nu se mai simt „in apele lor”, parca insasi esenta fiintei lor le-ar fi fost rapita. In aceasta stare aceste persoane se simt ca niste impostori. Daca stresul continua sa se intensifice, acestia ii pot invinui pe altii de rea vointa si invidie, pentru a-si explica propriile temeri.
    Urmatoarea lista reprezinta exemple de cariere si tipuri de locuri de munca pe care acest tip de personalitate de obicei le imbratiseaza. Cerintele acestor joburi sunt similare tendintelor acestui tip de personalitate. Nu uita ca aceasta lista nu cuprinde toate carierele posibile care se potrivesc acestui tip si, foarte important, se intampla frecvent ca oamenii sa indeplineasca functii care nu se potrivesc cu tipul lor de personalitate si totusi sa aiba succes in cariera.
    • Logoped; in cadrul resurselor umane; functionar insarcinat cu sondarea opiniei publice; cleric; jurnalist; crainic de stiri; consilier in orientare profesionala; actor; agent de vanzari; muzician / compozitor; artist; programator; politician; in publicitate; nutritionist; terapeut; director artistic.

    1. Obstacolul meu principal este frica de eşec! Frica de a nu fii destul de bun, printre cei mai buni. De aceea imi este greu sa ies in fata, cand de fapt asta vreau – sa fiu recunoscuta si apreciata pentru cantitatea de informatie, personalitatea mea joviala si inovatoare, modul in care pot explica si aplica informatia, increderea ca orice este posibil.
      Neincrederea si necunoasterea pe deplin a talentelor şi a aptitudinilor înnăscute cer existenta unui mentor, a carui lipsa o simt de mult timp.
      Slujba actuală – zona de confort, firea introvertita si uneori faptul ca ma gandesc la prea multe lucruri deodata, reprezinta si ele obstacole temporare in realizarea sinelui.
      Rezultatul testului de personalitate este INTJ. Ma regasesc in descriere si in exemplele de meserii. Cel mai mult mi-as fi dorit sa fiu un fel de om de stiinta… si profesor cred ca mi se potriveste sau scriitor, desi nu cred ca ma voi putea rezuma la mai putin de trei 🙂

  12. Buna ziua tuturor !
    Sunt ISFJ dupa varianta in engleza si ESTJ dupa cea in romana !? Cred ca datorita traducerilor si interpretarilor diverse, pot sa apara asemenea situatii.
    Mi-aduc aminte ca in liceu , cand am studiat prima data psihologia , testele de personalitate m-au atras in mod deosebit. Din pacate , noi generatia mai veche stim ca aceste discipline UMANISTE, erau marginalizate in scoala si implicit in societate; tara nu avea nevoie de psihologi , filozofi, ci de ingineri, muncitori calificati, economisti, medici.
    Voi, tinerii aveti posibilitati infinit mai mari de cunoastere si autocunoastere decat am avut noi si aceasta este marea si benefica schimbare care s-a produs si care reprezinta un motiv inimaginabil de optimism si speranta pentru viitor.
    Multumesc.

  13. Bună, Pera
    Toată stima,și recunoștința pentru cea ce faci.Pentru mine sunt valabile cauzele 1,2(frica de eșec),4,5,7,9,10,12. Nu găsesc testul,nici sub materialul video unde ai scris că este.Mulțumesc mult și succes în continuare

  14. Buna Pera! Citesc cu interes articolele tale insa am nevoie sa ma lamuresti putin. Solutiile la aceste obstacole, despre care spuneai ca ni le prezinti, se afla in pdf-urile pe care trebuie sa le comandam?
    Am nevoie de solutii, unde le gasesc?

  15. Draga Pera
    Deosebit de bun materialul, pentru ca prin enumerarea punctuala a obstacolelor comune in calea descoperirii vocatiei ne putem opri la fiecare si contabiliza cat am actionat la fiecare si ne putem face ,chiar in scris un punctaj (pe principiul hartia nu minte) si descoperii negru pe alb ce nu a functionat si unde trebuie lucrat. Incercand sa-mi fac aceasta analiza m-am oprit la frica ,prima care a depins intr-o mai mare masura de mine si m-am gandit la exemplele pozitive din jurul meu si mi-am dat seama ca avand o gandire de turma nu am fost in stare sa apreciez oamenii cu adevarat curajosi din jur .In comentarii multa lume i-ti reproseaza repetarea propiului exemplu ,mie mi se pare corect sa vorbesti despre experienta personala, dar eu aveam un coleg la facultate de care mi-am adus aminte citind despre aceste obstacole, in timpul facultatii de geologie el si-a cumparat cu eforturi un flaut pentru ca isi dorea sa cante la acest instrument.Iti inchipui ce comentarii erau si cat misto se facea de el, de care el nu se supara in mod deosebit ,dar acestea au incetat cand noaptea il auzeam catand pe holulul caminului, Acest coleg pe numele lui Mircea Carstea este un exemplu pt urmarea vocatiei , a facut pictura si a avut expozitii, a facut si putina geologie in mina, a inceput facultatea de teologie in timpul careia s-a imbonavit grav, a supravetuit miraculos unei grele operatii in timpul careia familia la parasit chiar si majoritatea prietenilor dar nu s-a lasat ,chiar daca avea mari probleme financiare a scris o carte , teatru , a fost ziarist(Dilema), ultima oara cand am vorbit cu el mi-a spus ca a facut studii aprofundate in Franta si preda un curs de master in domeniul Alchimiei la Fac Filozofie , uimitor nu si totusi multi din colegi nu-i recunosc meritele ,pentru ca iese din sablon.
    Scuze pt aceasta paranteza dar personal consider ca mai am un obstacol care le influenteaza pe unele din cele enumerate si acela de a permite emotiilor cotidiene sa-mi guverneze actiunile

  16. Salut Pera !
    In primul rand vreau sa te felicit pentru ceea ce faci; toate articolele tale sunt extraordinare si de un real folos.
    La testul MBTI mi-s iesit INFJ, iar in ceea ce priveste obstacolele din calea vocatiei ma regasesc ,mai mult sau mai putin, in toate.
    Numai bine si mult succes in continuare !

  17. E foarte interesant ceea ce ai spus.Bineinteles ca mi-as dori sa fii mentorul meu,chiar am nevoie de unul. Mi-am facut testul cateva luni in urma, dar nu am gasit ceva interesant,poate ca nu m-am concentrat destul la raspunsuri. Um obstacol pt mine este ca acum eu chiar am nevoie de jobul meu pt ca ,daca as renunta, nu as mai putea plati chiria, si nu as mai avea bani pt mancare . Eu locuiesc in Londra cu cei 2 fii care sunt la colegii.
    In acest timp am urmat niste cursuri IT. Am avut 7 examene de European Computer Driver License. Este vorba de Excel,Word,PowerPoint,Access,Outlook.Toate 2007.Astea au fost toate un calup. Acum ei imi vor da o diploma. imi vor face un ‘nice’ CV si ma vor ajuta sa-mi gasesc un job decent.Le-am spus ca eu sunt inginera ,am lucrat in calea ferata in Romania.Acum lucrez in cleaning,o munca foarte prost platita si foarte grea. Mai sunt si alte lectii, despre Business Manager,Lectii motivationale si multe altele.Le voi invata pe parcurs.Am platit aceste cursuri, si continui sa le platesc in fiecare luna. Plus examenele.M-au ajutat cu banii fii mei.Ei lucreaza part-time .Sunt plimbatori de caini.
    Dar stiu ca pot mai mult, nu doar un job la cine stie ce firma. Pt mine acum e ceva maret,sa am un job unde sa nu mai spal toalete si cazi, sa nu mai dau cu aspiratorul prin toate casele.E frumos sa ma pot imbraca cu haine miderne pt ca sunt femeie.Dar ce va fi dupa asta? Daca am reusit sa trec aceste examene, intr-o limba straina pt mine, cu procente de 86% si 88%, sunt sigura ca pot mai mult.
    Problema e ca nu stiu ce!Imi place ca lucrez cu Power[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[point, sa fac prezentari.Imi place sa stau in fata computerului.Dar daca e doar pt ca imi doresc prea mult sa fiu altceva decat o femeie care lucreaza in curatenie?
    Asta ar fi ptoblema mea.Iti doresc numai bine,Georgeta.

    1. Te rog sa ma ajuti cu adresa de email a d-nei Georgeta din Londra. Am o solutie ptr.ea. cu stima si respect Maria

  18. ce pana mea test e asta mai frate, mie imi iese ca sunt ceva cu E… si pt. profesie „agent de vanzari”, cand eu stiu foarte bine ca nu pot sa vand o hartie de 10 mii cu 9.9 mii de lei…slab, f slab!
    Si de asemenea stiu ca sunt introvertit, deci din nou f slab testul.

  19. Salut Pera
    Obstacolele mele
    1.Programarea sociala in special mama, scoala si cei din jur
    2.Frica-totusi chiar daca sunt pe bancile scolii, mi-e frica sa nu gresesc in a-mi descoperi vocatia.
    3.Necunoasterea propriilor talente.Sunt atras de lumea sporturilor cu motor.Ador masinile,competitiile de masini, dar totusi nu sunt asa increzator ca as putea reusi cu asta pentru ca aici intervin Banii.
    4.Lipsa personalitatii alfa-sunt si la cursul de a deveni personalitatea alfa(cel gratis).Sunt la inceput dar vreau sa reusesc.
    5.Propria persoana- nu ma cunosc destul de bine.
    6.Banii-nu am bani pt a cumpara cartile tale.Parintii mei sunt niste sclavi ai programarii sociale.Au datorii.Dar o sa incerc sa fac rost de bani si pt carti.

    1. Mi-am facut si testul si mi-a iesit ESTJ – Extravertit, senzorial, reflexiv, judecativ – (profesie administrator, supraveghetor)
      Eu cred ca sunt introvertit pentru ca nu ma regasesc in profesiile alea.
      Ce pot sa fac?
      Daca nu sunt convins ca sunt extravertit desi eu ma simt introvertit, poate afecta asta descoperirea vocatiei?

  20. Inteleg bine mesajul pe care il transmiti cu articolele scrise de tine si ma pasioneaza munca ta.Sunt INFP si traiesc emotii puternice cand citesc aceste materiale.Obstacolele in descoperirea vocatiei sunt : Programarea sociala,neincrederea in propriile forte,iesirea din zona de confort la care am inceput sa lucrez si se vad rezultate de care sunt multumit si asta nu ma face sa renunt nici un moment.Banii,chiar daca nu am un venit financiar pentru ca sunt student si nu muncesc,nu il consider un obstacol.Le inteleg si vreau sa le depasesc.Stiu ca se poate.Simt asta.

  21. Salut Pera!
    Vreau sa spun ca toate obstacolele pe care le intampin le-ai cuprins foarte bine in articolul tau. Cele mai intalnite sunt lipsa motivatiei si zona de confort, dar si slaba organizare, pentru care am ca dovada camera prin care arunc ochii acum.
    Am repetat testul MBTI de 3 ori fiindca am simtit prima oara ca meseriile nu-mi plac.
    Sunt foarte instabil, si am o mare problema cu autocunoasterea. Uimitor, prima oara mi-a iesit ESTJ, iar ultima oara INFP, exact ca tine.
    Acum stiu ca tre sa incep cu ceva, dar mi-e frica, si nici nu stiu cu ce. Ma simt cam aiurea ca sunt la liceu unde am ales mate-info fiindca optiunea asta imi oferea siguranta pe viitor. Aveam si impresia ca voi deveni mai organizat. Nu stiu ce sa fac acum.
    Si nu ma pot abtine, fiindca un lucru pot sa spun clar:
    „Nu trebuie să ne comparăm cu cei din jur. Nu pe toţi oamenii îi fac fericiţi o casă, o maşină şi o familie. Nu! Alţii vor cu rucsacul ăn spate să călătorească pe munte.”
    Exact asta vreau sa fac!

    1. ah da, si simt ca am reflexul de a observa si corecta fiecare detaliu, uneori chiar exagerat (de exemplu, folosirea „ah,da” si faptul ca dau un exemplu in paranteza). Uneori urasc chestia asta, alteori ma ajuta si imi place. Ar trebui sa iau lucrul asta drept o programare sociala fiindca sunt destul de timid, sau o trasatura valoroasa a personalitatii, pe care o pot folosi in avantajul meu?

  22. Salll tuturor, felicitari in primul rand lu Pera pentru material, doar ca eu nu sunt de acord cu ultimul obstacol.
    âcum am mai spus o sa mai spun o data, nu sunt de acord cu ceea ce spun majoritatea persoanelor in legatura cu ultimul obstacol, nimeni de pe lumea asta nu poate sa te indrupe catre o meserie anume atata timp cat tie nu iti place chestia respectiva.
    Ok sa spunem ca un mentor iti poate spune cum ar fi mai bn , si cum ar fi mai rau sa faci un anumit lucru . Un mentor iti poate demonstra prin putera exemplului cum a facut el sa aiba un succes imens in relatiile cu sexul opus si daca acea persoana chiar are un succes mare cu sexul opus, parerea mea este ca ar fi bn sa stai cat mai mult posibil pe langa el si sa inveti cat mai mult.
    DAR relatiile cu sexul opus nu este tot una cu descoperirea vocatiei, cu autocnoasterea propriei persoane . Aici tu ei ultima decizie , tu esti responsabil de tn insuti , de banii tai , de timpul tau, practic de viata ta .
    De ce sa-l fac responsabil pe altcineva de rezultatele mele, cand este viata mea?
    Sa luam un ex: Apelezi la un mentor sa spunem in legatura cu ceea ce am vb putin mai sus adica despre descoperirea vocatiei, un om inteligent in societate, o persoana care nu este vazuta bn doar de un singur individ , nici de doi si nici de 10. Ca sa nu exageram omul are un renume , a luptat pentru el si pentru rezultatele care le-a avut pana in acel moment. Ok toate bune pana aici, odata ce ii ceri sfatul , cu siguranta o sa-ti puna urmatoarea intrebare,, Ce iti place cu adevarat ? ,, Daca nu iti pune aceasta intrebare , este clar ca o sa-si impuna drept exeplu experienta proprie.
    Sa spunem ca iti pune intrebarea respectiva, iar tu ii explici cat de mult iti plac camioanele si ca vrei sa iti dedici timpul si pasiunea acestei mesirii, ca vrei sa iti dedici timpul si toata pasiunea ta pentru treaba asta , ca vrei sa iti deschizi propria ta afacere , sa ajungi sa ai o afacere a ta si asa mai departe.
    Stii ce o sa-ti spuna majoritatea mentorilor care probabil au o functie mai importanata la ceea ce tu aspiri ,, nu cu siguranta o sa-ti ratezi viata, pentru ca bla bla bla , sunt nenumarate motive pe care daca as sta sa le enumar me-ar luat mai mult de o gramada de timp , dar le stiti si voi. Ei bn parerea mea este ca aici intervine ceea ce un mentor stie sa faca cel mai bn PUTEREA EXEPLULUI ,, uite cum am facut eu si cat de bn am ajuns, cat de sus sunt pe scara sociala, bla bla bla, etc , credca ar fi mai bn sa faci si tu la fel,, .
    OK si cu visul meu cum ramane? Stii tu afurisitele ale de camioane? Eu nu vreau sa stau toata ziua la catedra sau cu capul in niste foi la un birou , ei bn cam atat cu parerea ta si cu visul tau . Traim intr-o lume bolnava si bolnava rau de la radacini , unde multi isi impun propriul ex in stanga si in dreapta fie el bun sau rau.
    Nu multi o sa spuna ceea ce ar trebui sa spuna, e ok, iti place cu adevarat chesti asta? Daca ,, da ,, ce ma astepti? Lupta cu toata lumea daca trebuie pentru visul tau si cu siguranta o sa reusesti. Dar nu multi isi dau seama ca fiecare persoana este unica in felul ei si nu totii vor oo viata de rutina.
    Aici este cea mai mare greseala in Romania, inca de cand ai 7 cand incepi sa spunem ,,ani educatiei,, pana la varsta cand reusesti in sfarsit sa termini ani de scolarizare . Totii sunt mentorii tai si totii te invata ce cred ei ca stiu ma bn , fara sa se tina cont de parerea ta si de ceeea ce vrei tu ,, cine esti tu ca sa iti impui punctul de vedere la acea varsta? ,, Astea iti implementeaza in cap o educatie de toata jena und trebui sa fii un cetatean model, adica o sa termini pe undevaa la 28 de ani scoala si probabil ca o sa dureze ceva pana o sa-ti gasesti un loc de munca pe ceea ce tu ai invatat ca na nu ai experienta. Si in sfarsit dupa ce te-ai gasit un loc de munca trebuie sa supoti toata ziua un stresat sau o stresata care iti spune ce trbuie sa faci si cum de parca tu nu ai avea creier. De ce trebuie sa gandeasca altii pentru mine ?

  23. Foarte bun materialul, multumim pentru el. Nu am gasit insa la sfarsit pdf-ul promis, care are inclus si link-ul catre testul MBTI de 120 intrebari.

  24. Pera o sa intru si o sa iti dau like-uri si comment-uri peste tot pana o sa imi dai ceva un contact pentru ca am chiar mare nevoie de tine si nu o sa renunt pana nu am o conversatie cu tine…

  25. Buna ziua, sunt si eu interesata sa fac acest test dar in PDF nu este trecut linkul asa cum mentionati mai sus in articol. Se poate sa il specifici aici? Multumesc anticipat

  26. Iti multumesc pentru articol, Pera. Unicul obstacol pe care il am este lipsa unui mentor.
    Am terminat o facultate de care, in timp de 3 ani, am inteles ca nu prea sunt interesat, sau mai bine zis sunt interesant doar partial.
    Ceea ce vreau eu sa fac este altceva si eu stiu ce.
    Vreau foarte mult sa fii mentorul meu si sa ma poti ajuta sa fac bani din vocatia mea. Iti multumesc anticipat si astept raspunsul tau.

  27. Salve! Foarte interesant articolul…m-a ajutat sa imi dau seama ca toate aceste obstacole stau in calea descoperirii vocatiei mele dar pana acum nu am crezut ca acest „deal” are si trepte… Exista si o problema mai mare….personalitatea mea s-a format usor diferit(zic eu) si nu pot face un singur lucru. NU vreau sa ma axez pe un singur domeniu dar stiu ca sunt obligata sa caut ceva pe care sa asez toate celelalte ocupatii… Intrebarea este : CUM STIU CA ASTA E CEEA CE TREBUIE SA FAC IN PRINCIPAL?. Multumesc, Pera!

  28. Pera, chiar esti un mentor pentru mine. Eu vreau Psihologie, dar din cauza familiei, chiar si a anturajului credeam ca-mi doresc Medicina. E exact aceeasi situatie, doar ca pe tine te indrumau spre Politehnica. Nu stiu inca toate punctele mele forte, care sunt abilitatiile mele si acest lucru reprezinta o stagnare. Crezi ca ma poti ajuta? Multumesc.

  29. Cam astea sunt intr-adevar obstacolele.. insa ce te faci daca nu excelezi la nimic in mod special , ci sti cate putin din toate.. esti bun la calcule – dar nu poti fi un inginer stralucit.., scrii poezii dar nu suficient de bune cat sa fie publicate.. nu stiu astept urmatoarele lectii si mai ales vreau sa imi fac testul MBTI . nu l-am facut niciodata .. sper sa ma lamureasca

  30. Foarte interesant articolulu, acestea sunt obstacole ce stau in calea descoperirii vocatiei mele! As dori sa fac test MBTI! Multumesc!

  31. Salut!Am 16 ani si cred ca principalele mele obstacole sunt lipsa cunoasterii propriilor talente,frica si capacitatea de concetrare.
    PS:Unde e PDF-ul de care tot ziceai in articol ca nu-l vad mai jos?

  32. in continuare am aceeasi parere dupa ce citesc articolele tale, esti minunat ;). dintre cele de mai sus, eu acum sunt in momentul in care vrea sau sa ma asigur ca talentul care il banuiesc este cu adevarat, si necesitatea unui mentor. simt ca sunt pe drumul cel bun, ca sunt aproape, dar parca lipseste ceva si tot mai caut. 🙂

  33. in continuare am aceeasi parere dupa ce citesc articolele tale, esti minunat ;). dintre cele de mai sus, eu acum sunt in momentul in care vrea sau sa ma asigur ca talentul care il banuiesc este cu adevarat, si necesitatea unui mentor. simt ca sunt pe drumul cel bun, ca sunt aproape, dar parca lipseste ceva si tot mai caut. 🙂
    DIA

  34. Salut…excelent articol…ma numesc florin …chiar mi-a captat atentia si am reusit sa ma concentrez sa-l citesc tot si sa inteleg lucruri din asta…autocunoasterea este principalul factor…nu ma cunosc pe mine, personalitatea mea, stiu ca in prezent sunt indemanatic la orice, dar nu stiu care este drumul meu in viata…mai stiu ca imi doresc o masina desi am avut una si am vandut-o si vreau sa fac ceva in privinta asta si sa-mi iau o alta…o casa sa fie a mea si familia care o am in prezent dar care trecem printr-o faza grea …adica eu vreau sa ma schimb , sa fiu mai stapan pe mine , sa nu mai am acea dependenta fata de sotie , sa fiu echilibrat…in urma discutiilor cu sotia am luat aceasta hotarare…vreau sa fiu un om de succes,respectat…dar pana in prezent nu am facut mai nimic in privinta asta…abia acum am inceput sa ma documentez si sa vad altfel lucrurile…vreau sa reusesc si am incredere in mine pt ca pot…viata mi-a mai scos in cale lucruri grele pe care le-am trecut…un pic cu greu dar au trecut…si de asta spun ca o sa reusesc pt ca am increder in mine ca pot…si mai stiu ca mai zace in mine acel ceva care imi va schimba viata…trebuie numai sa-l descopar…cu ajutor din partea ta si cu o mare incredere in mine plec spre acest drum…multumesc

  35. Obstacolele mele:
    * Frica de esec
    * Banii
    * Lenea
    * Necunoasterea talentelor si a aptitudinilor innascute
    * Lipsa puterii de concentrare
    * Lipsa personalitatii
    * Propriile defecte
    * Lipsa unui mentor
    Am facut testul mbti…tot nu stiu pe ce ar trebui sa ma specializez. Dar mai caut.

  36. Obstacolele mele sunt : necunoasterea talentelor si a aptitudinilor cunoscute,banii,lipsa unui mentor,lenea ,lipsa personalitatii…si cate un pic din toate celelalte enumerate…cum pot sa imi fac acel test MBTI????

  37. Buna Pera, numele meu e Alex. iti citesc articolele tale de ceva vreme si chiar am inceput sa ma studiez pe mine si sa citesc foarte mult. De curand am simtit ca pasiunea mea este sa vorbesc cu publicul, sa le arat ca se poate doar ca trebuie sa muncesti. Sunt foarte interesat sa ‘ma cladesc’ si sa imi dezvolt cariera vietii din pasiunea mea. Iti cer indrumarea :).
    Cand ai timp te rog spun-mi de unde sa incep si eu te voi asculta cu toata inima.
    Multumesc anticipat.

  38. Este interesant si imbucurator sa citesc aceste randuri DUPA ce am trecut prin cateva situatii similare, iar nu invers. Parca ar fi doar o confirmare a ceea ce am simtit deja: faptul ca POT. Voi reusi ! Am acei parinti despre care vorbeai, Pera, acea programare sociala, acel sistem „educational”, acei prieteni, acei sefi, facturi, imi lipsea acel mentor, acea incredere, etc, am si rate, aveam ACEA „VIATA” ! Am ales varianta mai dureroasa, cea directa. Ca sa vad (desi simteam in adancul meu) cine sunt cu adevarat, a trebuit sa risc sa ma provoc. Moment in care am ramas doar eu cu sufletul meu. Stiam ca voi invinge „lumea”. Asa a fost, am rupt lanturile sufletului meu. Cei care pana atunci ma judecau, s-au strans in jurul meu ca si cum ar fi gata sa ma urmeze oriunde parca. A fost greu dar victoria mare. Asta e una. Alta…duceam viata aceea de programat. Sclavul. Pana cand mintea mea a inceput sa caute si dincolo de zid. Perspectiva? Unde este perspectiva. Imi dadusem seama ca sunt de atat amar de vreme intr-o situatie care nu ma lasa sa mor, nici sa traiesc. Atunci am dat foc corabiei mele. Fara barcuta de salvare. Mi-am dat demisia. Rate la banca. Trei copii mici. Asta a trebuit sa fac pentru a fi motivat. Acum voi pleca prin lume sa caut un loc unde sa ofer familiei mele o VIATA, educatie!!! pentru copiii nostri, sansa de a invata sa traim frumos singura viata si a putea face bine celor din jurul nostru! Ma rog lui Dumnezeu sa imi dea ceea ce stie EL ca am nevoie si sa imi ia ce-mi face rau, pentru ca vreau sa fiu demn de viata pe care mi-A dat-o ! Ii multumesc ca mi te-A adus in cale si pe tine, Pera. Sa stii ca iti zambesc increzator in aceste momente. Cand voi reusi, vei sti !!! Poate, intr-o buna zi, ne vom intalni. Iti multumesc ! Cu admiratie, Cristi.

    1. Mi se pare cel mai tare comment care l-am citit in viata mea.
      Cristi,tine minte bine dumnezeu e mereu prezent cu tine!
      Stii cumva sa activezi supraconstientul?Ca pari foarte spiritual.

    2. Cristi..pe unde esti?? Pera sti ceva de el?? Sunt curioasa sa stiu daca cel care „a rupt” lantul e bine, sanatos…sau e cocosat de griji si probleme in continuare :))

  39. Cred ca cel mai mare obstacol al meu este necunoasterea propriilor talente. Sunt putin debusolata, tocmai am renuntat la o slujba pe care nu o mai suportam. Am pastrat un minijob , asa ca pe moment nu am probleme legate de bani. Varsta este ideala zic eu, la 50 de ani am inca putere de munca, multa experienta si mai putine responsabilitati privind familia si copiii. Si totusi, e lenea si putina incredere in mine. Citind aceste pagini, am inteles ca sunt capabila de mai mult decat ceea ce am facut pana acum.

  40. am un exemplu de urmat vocatia in familia mea, fratele meu in strainatate dupa 10-15 ani de constructii ajunsese sa castige 3-4 mii euro pe luna. ei bine la un moment dat si a dat seama ca ii plac foarte mult calculatoarele, un timp ziua lucra iar noapte pana la 3-4 4 studia, dupa doi ani a lasat munca lui foarte bine platit pt un stage la un curs unde il si platea 600 euro pe luna, primii alti doi ani i a fost foarte greu. dupa incet incet a ajuns sa castige la ora actuala lucrand la inps ca progfamator, nu ca angajat ci ca consulent 8-9 mii de euro program luni-vineri 6 ore pe zi. un exemplu foarte frumos. numai zic ca toti erau impotriva lui sa lase munca foarte bine platita pt un risc a risca, primii au fost parintii nostri care nu mai vorbea pur si simplu cu el. acum a ajuns si fie respectat de toti si sa fie un exemllu de urmat.

    1. Cred ca o mare problema ar mai fii relatiile de cuplu,mai ales in perioada dezvoltarii vocatiei atunci cand partenerul nu e in acelasi film si nu incearca sa creeze cu tine acelasi lucru(ma refer la o viata independenta de sistem facand bani multi din vocatia ta).Spun asta dupa o parasire din acest motiv…
      A fost o greseala ca am parasito?

  41. Frica pot sa duc pina la capat? Imi place sa cos sa fac rochii dar nu sa croiesc nu stiu am facut citeva de dansuri si sta sus pe sifonier.Dar la noul servici am reusit sa arat ce pot asta mi am dorit Am reusit sa divortez acum vreau sa nu cersesc nici mila si sa ma descurc eu cu fata

  42. Articolele tale mi se par minunat de interesante si sunt foarte nerabdatoare sa le citesc si pe urmatoarele pentru ca intradevar am nevoie de o schimbare.

  43. Bun articolul desi dureros pentru mine sa ma regasesc pe la toate obstacolele. Sper, cu ajutorul lectiilor urmatoare sa incep sa descurc itele si sa fiu libera

  44. Mulțumesc pentru toate articolele minunate domnule Pera. Am 35 de ani și de vreo lună de când urmăresc articolele dumneavoastră am început să mă schimb. Am și câteva rezultate bune. Azi mi-am facut testul MBTI și rezultatul este ESFJ . Sunt sigur că am foarte multe de învățat și o voi face. Până acum îmi era frică că nu am studii superioare dar citind mai multe articole de la dumneavoastră, frica a dispărut. Am decis să lucrez pe cont propriu și in curând voi demisiona și aveți perfectă dreptate, toți cei apropiați mi-au sugerat să-mi bag mințile in cap. Toți spun că nu mai merge nimic, că acum am un serviciu și să mă mulțumesc cu asta. Adevărul este că nu mi-a plăcut niciodată să fiu angajat. Cu toate astea mă dedic mult serviciului și rezultatele sunt pe măsură dar nu e de ajuns. Vă voi spune in curând ce am făcut. Îmi place la nebunicum a răspuns Einstein ca a gasit 5000 de moduri în care nu poate fi făcut un bec

  45. Ai mare dreptate ..din cauza acestor obstacole tindem sa ramanem sclavi pt o viata intreaga…pentru k nu avem puterea si curajul sa le depasim si mai ales un mentor care sa ne indrume

  46. Multumesc Pera,
    Ma bucur ca la aproape 49 incep sa fac ce ar fi fost bine pentru toata lumea sa incep la 18…abia astept sa vad urmarea… Acum e bine ca sunt constient de multe! Multumesc din nou!

  47. Cred ca lenea ar fi principala problema..sincer sa fiu ma cam complac intr-un anumit mod de viata…si cred ca si singuratatea isi spune cuvintul…mi-am cam pierdut din elan dupa ceva experiente nu tocmai placute..

  48. Intr-adevar muncim ca si sclavi pt altii.visez de mult timp sa ma scutur de jugul asta…..as lasa totul balta.stau in chirie si daca ma pot lipsi de multe nu ma pot lipsi de un acoperis deasupra capului.sant singura.fara alt ajutor.am inteles de mult ca varsta nu conteaza daca vrei sa faci ceva.sigur am nevoie de un mentor.singura mea piedică e ca trebuie sa plătesc chirie si utilitati pt a nu fi data afara.in rest as investi tot timpul meu căutând si vorificand vocatia.simt ca pot face mai multe,am ambitie si putere de munca.simt ca ma arde ceva in suflet ca vreau si trebuie sa ies din zona de confort.din pacate nici calculator nu mai am,pe tel e mai greu.as vrea sa fac testul….as vrea sa imi schimb viata.Multumesc.

  49. Esti un om extraordinar…am impresia ca te cunosc dintotdeauna..ciudat sentiment! Eu am descoperit un mare obstacol…lipsa concentrarii..si..totusi am savurat fiecare cuvintel fara pauze! Felicitari sincere pentru ceea ce esti si dai mai departe!!!

  50. Am studiat și eu articolul și mi se pare ca identific toate aceste obstacole , obstacole ce m-au făcut sa bat pasul pe loc ani buni din viața mea făcând ceva ce nu îmi place și care m-au făcut sa fiu un sclav , sa mă simt un sclav.
    *Programarea socială greşită
    * Frica de eşec
    * Banii
    * Slujba actuală
    * Lenea
    * Necunoaşterea talentelor şi a aptitudinilor înnăscute
    * Lipsa puterii de concentrare
    * Lipsa personalităţii
    * Propriile defecte
    * Cantitatea de informaţie
    * Lipsa unui mentor.
    Însă am avut puterea și curajul sa încep o schimbare , sa trec peste aceste obstacole, o parte din ele, deoarece câteva dintre ele încă își fac simțită prezenta. Primul ar fi frica de eșec. Da, am început schimbarea , dar nu știu dacă o sa reușesc sa găsesc ceva sa mă satisfacă din toate punctele de vedere. Necunoasterea talentelor ar mai fi un obstacol prezent. Propriile defecte, neîncrederea în propriile puteri . Cantitatea de informatie te nauceste și te face sa crezi ca niciodată nu vei putea înmagazina suficientă, încât sa faci fata provocărilor date de noua activitate. Iar lipsa unui mentor este simțită la orice pas. Simți nevoia cuiva care sa te ghideze, sa te sfătuiască în momentele de deznădejde și când te simți ca o frunza purtata de vânt, ce nu își găsește locul , direcția, rostul în viața.
    O sa urmăresc cu atenție lecțiile dumneavoastră și o sa mențin cursul spre schimbare cu toate riscurile.
    Știu ca după o perioada de furtuna și greutati o sa răsară și soarele 🙂

  51. Bună Pera, eu aș completa lipsă de decizie asupra talentelor și abilităților, eu am diverse preferințe, însă nu mă decid asupra lor. Dacă ai un răspuns pentru asta ar fi drăguț! Aa, observ ca mai este cineva care a pus problemă, deci nu sunt singura 😉

  52. Mai intai –
    in legatura cu obstacolele ce nu -ti inlesnesc descoperirea vocatiei, cred ca cel mai evident este lipsa unui mentor, dar trebuie sa precizez ca ‘EFECTUL SECUNDAR” in cazul unui mentor este de fapt o alta maniera de a face PROGRAMARE SOCIALA..Riscul este major negativ cand mentorul te formeaza pe un alt tip de orientare in care parintii, familia , scoala si uneori chiar si prietenii devin sursa ta de conflict vocational. Un alt obstacol evident este LENEA. si TIMPUL FIZIC necesar in raport cu capacitatile personale (nu varsta ci responsabilitatile personale ce nu pot fi neglijate totdeauna).
    Ramane valabila expresia ” NEVOIA TE INVATA” si atunci accepti ideea de invatare permanenta pe tot parcursul vietii.
    Apoi-
    am selectat recomandarea facuta de testul MBTI si ce a iesit ???
    Angajat guvernamental; vanzari de produse farmaceutice; analist programator; manager; supervizor; inginer electrician; agent de bursa; muncitor in constructii; asistent jurudic; inginer industrial; antreprenor de pompe funebre; bucatar; agent de securitate; stomatolog .
    Pot spune ca in cateva domenii recomandate de test am avut ocazia sa si lucrez efectiv si nu am avut niciun pic de satisfactie……

  53. Buna Pera!
    Foarte interesant articolul.
    Iti multumesc!
    Pot spune ca m-am regasit in foarte multe situatii din cele expuse de tine .
    Consider ca frica a fost si este in continuare cel mai mare obstacol. Frica de necunoscut, frica de a o lua de la zero, frica de a nu esua in ceea ce mi-as fi propus sa fac, frica de a nu fi judecata, frica de a nu dezamagi (pe mine si pe cei din jur) etc.
    De asemenea comoditatea si zona de comfort sunt alte piedici la fel de reale care si-au spus cuvantul in drumul spre descoperirea vocatiei.

    1. Nu cred ca mi-am facut bine testul :))) mi-a iesit • Contabil; administrator; inginer; geolog; electrician; stomatolog; farmacist; director de scoala; sofer de autobuz; agent de bursa; functionar; analist programator; politist; agent imobiliar. Stiu ca vocatia mea e in domeniul muzicii sau artele plastice. Inca n-am descoperit in ce sector mai exact mi-ar place cel mai mult. Dar clar ca la mine e Arta in general.

  54. Bună Pera,
    Sunt Cristina, din Sibiu. Îți mulțumesc pentru ca te-ai gândit sa oferi toate aceste informații.
    Îmi doresc tare mult sa îmi descopăr vocația și sa ies din această „programare sociala”!
    DA, și o spun cu tărie, sunt conștientă ca am nevoie de un mentor care sa mă ghideze pe acest drum.
    Am făcut si testul de personalitate, care îmi spune ca sunt ESFJ. Recunosc, în mare parte are dreptate. Poate ca sunt prea idealista și îmi doresc prea mult sa îi ajut pe alții, și de fapt ar trebui sa încep cu mine. ..
    Mulțumesc mult și sper sa reușim împreună!

  55. Pera , eu am un singur obsacol , atunci cand , spun „GATA , am sa fac cutare chestii , nu voi mai avea obiceiuri nesanatoase, ma ocup de dezvoltarea mea ” , la scurt timp renunt , intru intr-o stare de letargie si pierd timpul .
    Cum pot lupta cu mine , cum ma pot motiva ca atunci cand imi promit ceva , s ama tin de aceea promisiune , ORICE AR FI ?

  56. Necunoasterea vocatiei, lipsa personalitatii Alfa, lenea… Astea sunt principalele obstacole. Cumva, indecizia a disparut. Stiu ca nu vreau sa merg pe real, asa cum mi.au spus parintii. Si mi.e frica si de esec. Am facut testul ala, mi.a dat INEP. Cred ca voi incerca sa devin profesor, dar daca as avea o optiune mai buna…si daca mi.as da seama care e aia…

  57. Delasarea,plafonarea,sanatatea,indecizia si cunoasterea de sine,complexul de inferioritate,indisciplina,timpul irosit nefacand nimic valoros,vorbitul la telefon,etc

  58. Principalele obstacole:comoditatea,lipsa ambitiei,timpul,nehotararea,lipsa unor prieteni cu care sa te sfatuiesti,problemelecotidiene,frica de a te arunca in necunoscut

  59. Intradevar Pera obstacolele astea le intampina 9/10 in ziua de astazi. Majoritatea nici nu realizeaza, iar cand le spui devin violenti. E ca si cum aceste obstacole au prins radacini in noi si ne doare cand vrem sa le inlaturam. E precum avem o capusa, la inceput e mica si nu a bagam de seama, dar cu timpul ea devine tot mai mare si daca incercam sa o inlaturam de doare si zicem ca e mai bine sa o lasam acolo ca doar nu ne omoara.
    Imi place articolul. Multe dintre obstacole le-am intampinat si eu si inca o fac si in ziua de astazi, dar merg cu mare incredere si nu o sa ma opresc pana nu-mi descopar vocatia.
    Multumesc Pera

  60. Obstacolele, din punctul meu de vedere, pleaca de la lipsa vointei, de la faptul ca nu intotdeauna stim daca am ales drumul cel bun si de aceea avem nevoie de un mentor care sa ne dea OK-iul. .

  61. Salut Pera,cea mai mare piedica a mea? As putea spun ca este necunoasterea talentului meu, chiar mi as dori sa mi cunosc talentul ,acel lucru la care sunt bun, sa merg la somn , nerabdator sa ma trezesc dimineata urmatoare, urmandu mi drumul, facand ceea ce sunt bun.

  62. Buna ziua.
    Am citit.recunosc,sunt si eu in aceeasi situatie.n-am renuntat inca,dar nu vad luminita..tablou clinic:29 de ani,2copii(3 ani si 8 luni),serviciu de la 8 la 8,multe rate..,telul :facultatea de medicina(da,stiu cum suna asta,da,si mie mi-e jena sa o spun).variante:Titu Maiorescu (14000ron/an),Carol Davila(9600ron/an)…prognostic:rezervat…
    Imi scapa mie ceva?multumesc totusi pentru articol,mi-a dat un sut in fund..ma duc sa mai invat putin..,nu stiu daca am de ce,dar nu ma pot abtine.sunt dependenta.
    Cu deosebita consideratie,Ada.

  63. Buna.Materialele tale sunt valoroase.De mult timp incercam sa inteleg ce este valoarea.Astazi am inteles ca valoare e ceea ce poti tu sa creezi.Multumesc.

  64. Este un suport foarte bun, pentru cei care nu sunt împăcați cu ei însuși,va mulțumesc pentru aceasta oferta,eu personal am luat decizia, doresc sa încurajez și prin rezultatele mele sa influențez cat mai multe persoane care vor avea încredere în mine

  65. Nu am reușit să accesez link-ul destinat vizionării video-ului, așa că voi răspunde aici! 🙂
    M-am regăsit în toate cele 12 obstacole (în măsuri diferite), dar această conștientizare a lor, pentru mine, este recentă. Consider că principalul meu obstacol este că fac compromisuri, mereu m-am preocupat să fiu copilul bun, elevul bun. Că ceea ce sunt (știam doar că-s diferită de ce vor ei, dar nu și ce sunt) îi deranja pe ceilalți, îi va neferici. Desigur, victimele nu ar fi decât ai mei. Așa că eu îmi recunosc frica și handicapul de mă privi introspecțiv. De a ști cine sunt. Deci..e nevoie de curaj și…ajutor. 🙂

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.