Personalitate Alfa – Personalitate – Psihologie – Potential
12/04/2012

Daca am zis ca nu mai beau, nu mai beau|cum sa vindeci un alcoolic

barbat alcoolic 150x150 Daca am zis ca nu mai beau, nu mai beau|cum sa vindeci un alcoolic

Alcoolismul este o boala incurabila. Doar cine are un alcoolic in familie stie ce povara e asta. Alcoolicul ii distruge pe toti cei care tin la el si apoi se distruge pe sine.

Avand un tata suferind de aceasta boala si fiind 30 de ani de cand simt pe pielea mea acest “privilegiul” am ajuns acum, dupa 10 ani de studiat psihologia sa gasesc o solutie care desi nu este vindecare, pentru ca asa cum am spus, este o boala incurabila, poate face omul alcoolic sa fie abstinent. Adica sa nu bea deloc perioade lungi de timp sau chiar pentru tot restul vietii.

Repet, ABSTINENTA si nu VINDECARE. Una e sa te abtii si alta e sa fii vindecat.

Asadar, cum facem un alcoolic sa nu mai bea?

In primul rand, e important sa stim ca alcoolismul ca si boala este o boala in primul rand sufleteasca. Este o ratacire spirituala. Omul alcoolic este efectiv ratacit.

De aceea de multe ori, alcoolicii gasesc o salvare in biserica si credinta pentru ca acolo sunt ajutati in problema lor legata de suflet si ratacire.

Totusi, pentru mine ca si pentru multi altii, asta nu a fost o solutie.

A trebuit sa gasesc alta si am gasit-o luptand zi de zi, de la varsta de 7 ani pana la varsta de 31 cu aceasta boala a tatalui meu.

A fost nevoie sa parcurg 3 etape distincte pentru a ajunge ca el sa fie motivat intern sa nu mai bea:

1. Acceptarea neconditionata si rezolvarea propriilor mele probleme

2. Valorizarea

3. Socializarea si anturajul

Sa le luam pe rand:

1. Acceptarea neconditionata

Cea mai grea dintre toate. Toata lumea i-a zis la taica-miu sa nu mai bea. Parintii lui, sotia, eu, singurul fiu. L-am atacat toti permanent pentru ca isi facea rai si ne facea si noua dar nimeni nu s-a intrebat cu adevarat de ce o face. Pentru ca probabil nu ne interesa. Noi doream ca el sa nu mai bea, el era vinovat pentu comportamentul lui si ne era dator pentru ca eram familia lui.

Asta a fost o gandire foarte gresita din partea tuturor. Eu am fost foarte agresiv cu acest comportament al tatalui meu si il acuzam de slabiciune si lipsa de vointa de fiecare data. Ani de zile de abia am mai vorbit cu el din cauza faptului ca era tot timpul beat.

La varsta de 30 de ani am mers la sala de sport si am inceput sa ma ocup de sport si alimentatie. Aveam 90 de kilograme si am ajuns la 65 intr-un an. Totusi, cea mai mare problema a mea era cu mancatul. Desi stiam ce nu am voie sa mananc, de cele mai multe ori nu ma abtineam. M-am trezit ca antrenorul de la sala vorbea cu mine exact cum vorbeam eu cu tata: nu ai vointa, esti slab. Avea dreptate. Ca sa pot avea rezultate a trebuit sa accept aceasta latura a mea si sa pornesc dezvoltarea de acolo.

In acel moment, toata ura pentru tatal meu a disparut. Cand mi-am acceptat propria slabiciune, am acceptat-o si in tatal meu.

Eu uram slabiciunea mea pe care o vedea in tata. Indisciplina emotionala. 

In acel moment pentur prima oara dupa foarte multi ani am putut sa il strang in brate si sa ii spui “te iubesc”.

2. Validarea

Primul pas era facut dar deloc suficient. Din cauza alcoolului taica miu nu lucra de ani de zile si eu il intretineam. Un om care vrea sa se vindece de orice dependenta, trebuie sa aiba suport si sa se simta util, folositor. Sa se simta validat.

I-am dat de lucru, sa impacheteze cartile ce le trimit clientilor. A facut o treaba excelenta, atat de buna incat unii clienti m-au intrebat ce masina de impachetat avem ca vor si ei sa achizitioneze una icon smile Daca am zis ca nu mai beau, nu mai beau|cum sa vindeci un alcoolic

Dupa cateva luni in care lucrurile parea ca merg bine, intr-o zi cand aveam mare nevoie de cateva sute de carti, avand promisiunea lui ca toate vor fi impachetate, l-am gasit in birt, mort de beat iar cartile noastre erau neimpachetate.

Imi pusesem afacerea in pericol incearca sa ajut un alcoolic. Gasisem 2 pasi esentiali care l-au ajutat, acceptarea si validarea dar nu era suficient. Ceva lipsea.

3. Socializarea si anturajul. 

Cand te trezesti de dimineata si inainte sa deschizi ochii intri in birt, cu singurii oamenii care te accepta asa cum esti de o viata intreaga, alti betivi ca tine care nu te cearta ca nu te-ai spalat de o saptamana, ca nu te-ai barbierit sau ca fiecare zi ce trece te apropie mai mult de ciroza, cancer, si alte 1000 de feluri de a muri in chinuri, atunci nu prea ai cum sa te abtii foarte mult. Vine ziua cuiva de nastere, poate chiar a ta.

Problema cu alcoolul e urmatoarea. Este o boala incurabila pentru ca oricat de mult te abtii, chiar si 10 ani, in secunda cand ai pus limba pe orice lichid ce contine alcool, iti sunt activate in creier anumite procese datorate un enzime care fac procesul sa devina ireversibil.

Un alcoolic adevarat, dupa ce bea o bere, va simti nevoia de doua. Apoi de trei. Apoi nu mai e destul si vrea tarie. Un pahar. Apoi doua. Definitia unei dependente e ca tot timpul cere mai mult. Asa ajunge un alcoolic sa nu mai poata trai fara doza zilnica.

Solutia a fost sa il iau pe taica-miu sa stea cu noi. Sa il scot din acel mediu. 

Nu am putut sa fac asta permanent insa a fost un experiment reusit.  Pe langa acceptare si valorizare ama dus in viata lui un nou anturaj, noi activitati si noi persoane de care sa fie inconjurat .

Aproape sigur batalia nu e castigata. Insa e o victorie. 

Aceastia sunt cei 3 pasi care pentru mine au dat rezultate si sper sa ajute pe oricine are nevoie. Si un sfat. Daca nu ai un alcoolic in familie sa nu mai judeci niciodata pe nimeni pentru felul in care trateaza un alcoolic.. Crede-ma ca daca nu te protejezi de un alcoolic te trage dupa el in iad.

Astept parerea ta,

Pera Novacovici

Citeste articole asemanatoare:

Ti-a placut ce ai citit?
Daca da, inscrie-te cu un email la cursul meu gratuit despre cum sa devii o personalitate alfa si primesti un bonus supriza in format PDF pe langa cursul gratuit in format video.
popuptest Daca am zis ca nu mai beau, nu mai beau|cum sa vindeci un alcoolic

Comanda Cartea Ghidul Alfa
Post comment as twitter logo facebook logo
Sort: Newest | Oldest

eu am un sot alcoolic!sunt cu el de 8 ani dar casatorita doar de 3..mereu am avut problema asta dar am sperat k se va lasa.....crezand in promisiunile lui....doar k aceste promisiuni erau asa....sa scape de gura mea....nici el nu credea in ele..acum stiu....problema e k am incercat sa ii zic kt rau imi face..pt k il iubesc si vreau un viitor cu el....si k mi-as da si sufletul sa il ajut..dar daca el nu vrea...nu crede k e o greseala.de cate ori bea...imi gaseste mie vina.....zice k din cauza mea bea...iar knd il intreb cu ce ii gresesc k sa schimb asta la mine..imi zice k nu are ce s imi reproseze....m-am ridicat de mii de ori dupa jignirile lui si dezamagiri...toata lumea imi zice k tb sa fug kt mai departe de el...sa renunt....k nu se va schimba niciodata....pt k el nici makr nu vede o greseala in faptul k bea....nu am vrut sa il parasesc,....pt k mereu am crezut k il pot ajuta acum...folosindu-ma de faptul k ma iubeste...dar nici makr de dragul meu nu se lasa....si knd e beat e complet schimbat....ink imi doresc sa il ajut..dar nu mai am nici eu putere....cred k o sa renunt....el ma face sa renunt

Multumesc pentru raspunsuri ! Cum a spus Novacovici Pera - primul pas este recunoasterea adictiei . Apoi : 1- Nu are un anturaj cu care face asta . Bea singur acasa ce are , iar daca nu are sau nu ii mai place fatza mea pleaca la cea mai apropiata carciuma unde sta cu cine se gaseste , chiar daca nu ii cunoaste . 2 - Are un job . Munceste ca si mine la propria afacere . Numai ca in aceste perioade de consum ma ocup eu de toate el doar vorbeste ore in sir la telefon cu toata agenda telefonica . 3 - Parerea mea este ca bea de placere . Este posibil asa ceva ? Stie ca nu-i bine si ca ii face rau si lui si celor din jur , stie ce are de pierdut , este dispus sa isi asume pierderea . Blufeaza , stiu , doar ca sa mai aiba niste zile asa cum le vrea el - adica imbibate in alcool . 4 - Nu accepta consilierea . Am incercat sa discut cu el in diverse momente . Cred ca problemele lui sunt mult mai profunde si vechi ( gen : traume din copilarie sau din adolecenta , sau impotenta - care este generata sau nu de acest consum excesiv de alcool , sau poate e gay - ca pui in lista de probleme toate variantele , etc ) , ca alcoolul a fost un refugiu care s-a transformat in dependenta . Ce sa zic , nu-s de specialitate ca sa il analizez eu cum si de ce e asa , spun aici doar ce am vazut tot timpul asta petrecut cu el . Concluzia este ca nu vrea sa discute cu un psiholog . Ma intreb daca nu este vina mea pe undeva si tot imi analizez actiunile si comportamentul fata de el . Nu pot sa spun ca am fost perfecta ( ca nimeni nu-i perfect ) , dar daca il intreb ce imi reproseaza raspunsul lui este ca nu are ce sa imi reproseze . Cu alte cuvinte "recunosc ca am probleme cu alcoolul dar mie imi place asa nu am de gand sa ma schimb"? Ma invart in jurul cozii degeaba .... poate pentru mine singura varianta este sa il las si sa imi vad de viata mea , imi pare rau pentru el , il iubesc , e un om cu calitati , dar este slab .

Primul pas - dezintoxicarea intr-un spital/clinica de psihiatrie. Al doilea pas - impreuna cu familia, sa intre intr-un program structurat de recuperare psiho-sociala, care ajuta, pe de o parte, pe cel dependent sa iasa pentru un timp din mediul de consum si sa isi clarifice anumite aspecte legate de comportamentul de consum, iar pe de alta parte sprijina membrii familiei in stabilirea unor directii de de viata. Al treilea pas - integrarea intr-un grup de suport.

Sunt intro situatie groaznica din pctul meu de vedere . Eu in casa parintilor mei nu am vazut betie dupa betie . Tata se imbata o data la 6 luni sau chiar un an . M-am casatorit cu un barbat care are probleme cu alcoolul . Dar nu bea zilnic . Hai sa povestesc si sa va rog sa imi spuneti parerea Dvs : - Bea de cate ori eu am vreo pretentie / doleanta ( raporturi sexuale ) , ca am ajuns sa o facem 1 data pe an . - Bea cand avem evenimente importante . Uneori face pauze de 2-3-6 luni dar de fiecare data gaseste vinovati pt reintoarcerea la bautura , si principalul vinovat sunt eu . Ceea ce atrage un comportament violent verbal . Acum i-am spus ( si nu-i prima data cand ii atrag atentia ) ca dupa parerea mea este alcoolic . Mi-a spus ca vrea sa ne despartim pt ca l-am facut alcoolic . Nu imi mai amintesc de la inceputul anului si pana astazi cum a fost dar va spun ultimele 2 luni : a inceput la sf lunii August si l-a tinut vreo saptamana ( nici nu mananca nimic , doar fumeaza ) . La insistentele mele s-a oprit pt trebuia sa plecam cu treburi . A baut si cat am fost plecati : ba 2 votci seara la masa , ba 2-3 beri , nu s-a imbatat dar nici nu i-a lipsit . Acum a inceput din nou de 3 zile . Pleaca de acasa la birt , se trezeste si pleaca pe la 2 dimineata fara sa spuna , sta murdar , neras , ma ameninta ca ne despartim etc . Eu zic ca e alcoolic . In momentele de sinceritate si el zice la fel . Ma simt coplesita si recunosc ca mai bine renunt la aceasta lupta . Vreau o familie , o relatie bazata pe respect si iubire si nu ceea ce am azi . Am ajuns la capatul puterilor pt ca se joaca cu mintea mea pt a fi lasat sa bea , pt a-si justifica nevoia de bautura si asta mi se pare cel mai nedrept . Ca vrea el sa se complaca in aceasta situatie OK , pt ca nu e prost , stie ca e dependent , dar nu mai trage si pe altii dupa tine . Efectiv sunt la pamant cu nervii . Norocul meu ca am munca , ca daca depindeam 100% de el era vai de mine . Deci : e sau nu alcoolic ? Ce e de facut ? Multumesc !

Un alcoolic nu poate fo ajutat daca nu intelege el ca e alcoolic. Paraseste l

o facut trtament o perioada....dupa care a intrerupt...din pricina alcoolului..akuma vad k iar al doare un plaman dar tot mai bea..nu stiu ce sa mai fac .pentru k pe langa el suferim si noi cei din jurul lui...e normal sa ma doara ..e tata totusi.si al iubesc chear dak ne_a facut sa suferim si mie una mi_a marcat copilaria.chear ast un raspun din partea voastra...un sfat.pt mine conteaza..pt k nimeni nu sti prin ce am trecut ....doar cel ce trece si el prin asa ceva.ast rasp...de asta depinde viata mea de akuma inkolo...........

buna.este prima oara cand las un com pe aceasta pagina.am citit de multe ori.in gasirea unei soluti pt k tata sa nu mai bea..dar in zadar..de cand ma stiu eu bea..am trecut prin foarte multe...din pricina lui...devenea violent.scandalurile erau nelipsite..mama mea o chinuit mult k el...si inca mai chinuie.ba chear a fost in spital internat 2 luni..pt k avea k plamani din kauza alcoolului..o facut tratament o perioada

Asociatia noastra se ocupa de recuperarea persoanelor cu probleme legate de consumul de alcool, imediat dupa perioada de dezintoxicare (intr-un spital sau clinica de psihiatrie). Pentru mai multe detalii puteti accesa site-ul nostru: www.alcoologia.ro, pentru a gasi informatiile care va intereseaza.

Interesant aproape am reusit sa fac si eu asta cu un prieten, chiar daca nu stiam ca astia sunt pasii. dar cum procedez cind e propriul copil care mai e si predispus la alte provocari mai mari (drogurile).si cum imi pot da seama ca poate foloseste. multumesc anticipat si astept un raspuns.

Noi ne-am dat seama ca tata este alcoolic intr-o seara cand a venit acasa pentru prima data treaz.

Buna, EXCELENT! EXCELENT pt ca: 1- in sfarsit cineva vorbeste la obiect; 2- in sfarsit cineva demonstreaza ca este o boala ce nu poate fi vindecata insa poate fi tratata; 3- in sfarsit pt ca se dau solutii la indemana; Mulutmesc pentru ca ai scris - am divortat de un om bolnav, la care tin enorm de altfel, pt care eram dispusa sa vand casa pt a se trata insa nu am cerut decat un lucru SA SE DECIDA SINGUR sa mearga la dezalcolizare stiind ca nu pot lupta in locul lui. Nu a vrut - a ales in continuare alcoolul. Avem 2 copii superbi si pt mine si pt ei am decis (singura) ca e mai bine sa ne despartim. Regretat mereu ca nu am gasit metoda sa-l fac sa iubeasca mai mult copii, pe mine, familia si a ales alcoolul. Merg inainte cu convingerea ca am facut ce trebuia dar sufletul meu e inca suparat pt ca nu sunt langa un om bolnav ce are nevoie de ajutor. Nu am reusit sa descopar cauza care l-a condus spre alcoolism si m-am simtit vinovata. Oare e slabiciune, prostie sau toate la un loc? As vrea sa vad parerile voastre. E bine sa-ti parasesti partenerul cand are nevoie de tine? E bine sa crezi ca separarea fizica a acestuia de copii ii va ajuta pe acestia? Sunt intrebari si dileme care nu-mi dau pace. Astept parererile voastre si multumesc tuturor pentru ca existati!

Salut Pera.Stiu ca nu are legatura cu subiectul si e o ora la care multi dorm dar am o intrebare:Cum pot sa fiu echilibrat mereu,sa nu mai trec de la o stare la alta,sa imi pastrez calmul si cand se intampla ceva neplacut si cand se intampla ceva placut?

Dragul meu, ai scris un articol minunat si in acelasi timp ne-ai facut sa intelegem mai bine, ai schimbat o perspectiva si ne-ai inspirat in rezolvarea acestei probleme pe toti cei afectati chiar si indirect de de aceasta aceasta boala. RESPECTUL MEU MAXIM PENTRU TOT CEEA CE FACI PENTRU NOI !!!!! Daca fiecare dintre noi am face pentru cei din jurul nostru macar doar 10 % din ceea ce faci tu pentru cei din jurul tau cu siguranta lumea asta ar fi cu mult mai buna.

Buna ziua! Ceea ce ai spus despre alcoolism e perfect adevarat. Stiu asta pe pielea mea. Dincolo de toate cate le-ai identificat, cred ca povestea cu alcoolul tine si de dizarmonia dintre minte, suflet si trup. cred ca alcoolicii (cel putin sotul meu) se confrunta cu o lupta continua intre cele trei componente ale personalitatii lor. si, pentru ca nu gasesc nicicum echilibrul, se complac in situatia de "cap plin", ca atunci se amana totul, nu mai trebuie sa ia nicio decizie si e minunat fara decizii, fara responsabilitati... Iar abstinenta e singura care face ca lucrurile sa mearga inainte. Va doresc tuturor celor in cauza sa gasiti forta de a cauta mai departe solutii viabile! Pasti fericite! (fara alcool!)

Felicitari pentru ambitia pe care o ai! Multumim ca ne-ai impartasit din viata ta. Acelasi scop il am si eu. Am sa-ti urmez pasii, imi este greu dar incercarea moarte n-are.

Strabunicul meu a fost alcoolic, bunicul meu - cred - a fost si el alcoolic intr-un stadiu "blandutz", primul meu prieten era alcoolic, fostul meu sot este un alcoolic. Genul "frecvent ametit". ( Mort de beat il vedeam inainte numai eu, de regula dupa 8 seara. ) Prin psihoterapie am scapat de acest tipar in care imi alegeam partenerul. Am sa fiu super-atenta la cei trei copii ai mei. In primul rand... cat mai devreme dezvoltare personala pe paine! De la altii prin mama! Multumesc, Pera, ca ma faci atenta mai mult decat din vreme!

E greu cu alcoolismul! Tatal meu e alcoolic de la 25 de ani si are 51. Pare incredibil si poate multi de aici o sa zica ca exagerez dar asa e. Maica-mea a divortat de el si o perioada au stat separat. Dupa aceea el s-a lasat dar numai pentru sase luni si sa impacat cu maica-mea cand eu aveam vreo 13 ani. Dupa ce s-a reapucat a inceput showul. Scandaluri, batai, abuzuri verbale! Mi se pare incredibil ca am reusit sa cresc! Pe langa asta din cauza la toate mizeriile pe care ni le spunea am ajuns sa fiu un frustrat, timid si habar nu aveam cu sa relationez cu cei din jur. Si asta nu e tot. Mai e mizeria pe care o lasa un alcoolic dupa el. Nu se spala, nu-si spala vasele si cand manca umplea de mizerie toata bucataria. Nu stiu cum a ajuns asa dar totul a fost treptat. Acum e a fel. Nu s-a schimbat! Nu mai sta cu noi! Am incercat sa il ajutam dar....nici nu stiu ce sa mai spun. E naspa sa traiesti cu un alcoolic. Cand a plecat de la noi maicamea l-a scos din casa cu Jandarmeria. Sa vezi ala sentiment! Imi curgeau lacrimile pe fata cand il vedeam ca nu mai are nici o sansa sa se schimbe. Asa ca aveti grija sa nu deveniti! :) E drept nu am incercat niciodata acesti pasi pe care ii prezinti tu asupra lui decat in fragmente. Asta e tot desi ar mai fi de spus multe! As putea scrie o carte ~Viata cu un alcoolic!~.

Interesant articolul. S-a mentionat foarte bine ca dependenta de alcool nu are vindecare si ca solutia schimbarii comportamentului de consum este ABSTINENTA TOTALA la alcool. Nu s-a adus in discutie, decat vag, SEVRAJUL (criza de abstinenta)- simptome fizice si psihice care apar ca urmare a intreruperii consumului de bauturi alcoolice. In acest sens, este indicat ca primul demers in ceea ce priveste renuntarea la consumul de alcool sa fie facut intr-un mediu spitalicesc pentru ca persoana sa fie sustinuta fizic si psihic cu medicatie adecvata si ulterior sa primeasca tratamentul necesar unei bune echilibrari, stiut fiind faptul ca, in timpul sevrajului, apar simptome de tipul: tremur al membrelor, tulburari de somn, tulburari in alimentatie, probleme digestive (greturi, varsaturi), nervozitate, agitatie psiho-motorie, halucinatii vizuale si/sau auditive, stari depresive, etc. Din pacate sevrajul psihic persista perioade lungi de timp, din acest motiv abstinenta totala va trebui continuata pana la sfarsitul vietii.

Iti multumesc pentru toate sfaturile atat de utile! Am incercat ceva mai demult, dar imi pierdusem speranta. Iar faptul ca si tu ai trecut prin ceva similar, si ca mai ai curajul sa lupti pentru asta, imi da putere.

,,daca nu te protejezi de un alcoolic te trage dupa el in iad,, eu am trait in iad vreme de 13 ani,pana am luat hotararea sa-mi iau lumea in cap cu doi copii dupa mine.Si 13 ani am luptat si am trait cu sparanta ca pot sa-l ajut dar se vede ca nu mi-a iesit.

esti un om minunat, te rog sa continui sa scrii, sfaturile tale sunt foarte utile. la articolul acesta as vrea ceva si mai concret, multumesc !

Eu am observat ca modelul de tata, absent in viata copilului, mereu inecat in alcool e foarte raspandit in randul barbatilor care s-au dezvoltat in perioada comunismului. Si observ o schimbare in randul celor ce sunt in postura de tata dupa anul 2000, semn ca democratia are si implicatii sociale pozitive. Felicitari pentru rabdare si tact in relatia cu tatal.

Cum de ai gasit atata energie sa ramai alaturi de el si totodata sa te vindeci si pe tine, sa lucrezi si la tine ca om?.. mie mi se pare aproape imposibil de facut amandoua in aceasi timp..

e foarte greu o experienta de genul asta...si eu o traiesc cu tatal meu, care se ineaca in alcool de ceva timp si cu care de mai bine de jumatate de an refuz sa vorbesc ca sa evit sa l mai jignesc. Problema comunicarii a fost mereu existenta in familia mea,nimeni nu stie sa si exprime sentimentele fara tonul ridicat.Plus ca s-au acumulat multe frustrari in relatia parintilor mei( cam aceeasi situatie ca si la tine- nu are un loc de munca, relatia cu familia lui e la pamant si a cazut in depresii urate)si toata lumea il vede ca pe un caz pierdut. Articolul tau e deci, mai mult decat util pentru mine, pentru ca chiar ma gandeam ce Altceva, Altfel as putea sa fac eu...(am incercat cu psihologi,cu doctori, nu a functionat)pentru ca fara sa vreau ma afecteaza si pe mine tot ce am trait si traiesc alaturi de el. Asa ca multumesc pentru ce ne-ai impartasit...

Inteleg exact ceea ce spui , si eu am in familie o persoana alcoolica si am incercat de multe ori sa il ajut cu rezultate doar pe termen scurt . Voi incerca tehnicile tale , vreau sa il vad liber de acest viciu .

Multumesc Pera pt informatii si pt ca ma inspiri. As adauga aici importanta grupurilor de 12 pasi (AA),grupuri de sprijin ce exista in toate marile orase si in tara noastra,dupa Revolutie.Datorita lor alcoolicul intra 'in recuperare' si poate trece mai usor prin etapele de depasire a negarii, de acceptare a bolii;acolo nu se simte judecat si are parte de sansa de a 'repara' trecutul.Exista grupuri si pt membrii familiilor alcoolicilor, Al-Anon,care functioneaza. Mult succes in continuare!

Salut Pera! Foarte interesant articolul. M-am regasit in el, insa la mine nu e chair atat de avansat. Principalul e ca, totusi e. Ai putea te rog sa detaliezi etapa 1, putin mai explicit? Multumesc frumos si numaid e bine!

Subscriu la tot ceea ce ai relatat. e iadul pe pamant sa-ti vezi tatal ca este inconstient si ambulanta face zgomot pe strada incercand sa ajunga cat mai repede la tine acasa, iar el ca un tembel si semi lucid il cearta pe medic ca ce cauta acolo. Acum imi vine sa rad dar atunci am crezut ca-l sugrum cu mainile mele! Intr-adevar este greu si trebuie sa avem tarie de caracter si Rabdare ! Numai bine !

Multumesc!!! Un articol excelent! Aceasta problema, Alcoolismul, nu distruge adultii, ci, din nefericire, copiii, ca in cazul tau, victime colaterale, cu un viitor in care e necesar sa scape de frustrarea unei copilarii lipsite de un parinte afectuos, care sa-i alunge fricile interioare si sa-l sprijine la greu. Alcoolicii pot fi vindecati, daca vor si daca isi constientizeaza/accepta/iarta slabiciunea... E nevoie de a-si cobori mintea in inima si de a deveni proprii lor stapani. Ridicarea stimei de sine e una dintre solutii. Cu totii avem de luptat cu noi insine... Sa fim puternici si poate reusim sa aducem linistea in sufletele celor rataciti in orice forma de dependenta... Sarbatori luminate!!!!

cu cineva alcoolic linga tune intr adevar viata este un iad,,,am avut doua persoane alcoolice in viata mea care m-au facut sa vad infernul,,,dar nu am avut taria si puterea ta sa fac ceva,, m-am dus si eu la vale,,,am cazut in depresie,,esti un om minunat ca te preocupi si dai sfaturi altora sa stie cum sa infrunte problema alcoolului,,

imi pare rau! e groaznic!cred ca orice dependenta e groaznica.sotul meu e dependent de jocuri de noroc,pariuri sportive si a luat-o pe alcool.mai mult cred ca si anturajul conteaza ,in care te invirti....eu m-am separat de el,caci am un copil de crescut.nu vreau sa-mi traumatizez copilul...

Superb articol ! Asa este... schimbarea trebuie inceputa cu cel ce vrea sa schimbe !

Trackbacks

  1. [...] Daca te intereseaza mai multe amanunte despre cum sa vindeci un dependent, am scris un articol aici: Cum sa vindeci un alcoolic [...]

  2. [...] Daca te intereseaza mai multe amanunte despre cum sa vindeci un dependent, am scris un articol aici: Cum sa vindeci un alcoolic [...]

Site by
Matei Blaj - Jaaz Photo Valentin Bora - Freelance Web developer
Loading...
Inscrie-te la cursul gratuit din 4 lectii despre Personalitatea alfa
Acest curs iti va schimba rezultatele pe care le ai azi