Daca am zis ca nu mai beau, nu mai beau|cum sa vindeci un alcoolic

AM ZIS CA NU MAI BEAU

Alcoolismul este o boala incurabila. Doar cine are un alcoolic in familie stie ce povara e asta. Alcoolicul ii distruge pe toti cei care tin la el si apoi se distruge pe sine.

Avand un tata suferind de aceasta boala si fiind 30 de ani de cand simt pe pielea mea acest “privilegiul” am ajuns acum, dupa 10 ani de studiat psihologia sa gasesc o solutie care desi nu este vindecare, pentru ca asa cum am spus, este o boala incurabila, poate face omul alcoolic sa fie abstinent. Adica sa nu bea deloc perioade lungi de timp sau chiar pentru tot restul vietii.

Repet, ABSTINENTA si nu VINDECARE. Una e sa te abtii si alta e sa fii vindecat.

Asadar, cum facem un alcoolic sa nu mai bea?

In primul rand, e important sa stim ca alcoolismul ca si boala este o boala in primul rand sufleteasca. Este o ratacire spirituala. Omul alcoolic este efectiv ratacit.

De aceea de multe ori, alcoolicii gasesc o salvare in biserica si credinta pentru ca acolo sunt ajutati in problema lor legata de suflet si ratacire.

Totusi, pentru mine ca si pentru multi altii, asta nu a fost o solutie.

A trebuit sa gasesc alta si am gasit-o luptand zi de zi, de la varsta de 7 ani pana la varsta de 31 cu aceasta boala a tatalui meu.

A fost nevoie sa parcurg 3 etape distincte pentru a ajunge ca el sa fie motivat intern sa nu mai bea:

1. Acceptarea neconditionata si rezolvarea propriilor mele probleme

2. Valorizarea

3. Socializarea si anturajul

Sa le luam pe rand:

1. Acceptarea neconditionata

Cea mai grea dintre toate. Toata lumea i-a zis la taica-miu sa nu mai bea. Parintii lui, sotia, eu, singurul fiu. L-am atacat toti permanent pentru ca isi facea rai si ne facea si noua dar nimeni nu s-a intrebat cu adevarat de ce o face. Pentru ca probabil nu ne interesa. Noi doream ca el sa nu mai bea, el era vinovat pentu comportamentul lui si ne era dator pentru ca eram familia lui.

Asta a fost o gandire foarte gresita din partea tuturor. Eu am fost foarte agresiv cu acest comportament al tatalui meu si il acuzam de slabiciune si lipsa de vointa de fiecare data. Ani de zile de abia am mai vorbit cu el din cauza faptului ca era tot timpul beat.

La varsta de 30 de ani am mers la sala de sport si am inceput sa ma ocup de sport si alimentatie. Aveam 90 de kilograme si am ajuns la 65 intr-un an. Totusi, cea mai mare problema a mea era cu mancatul. Desi stiam ce nu am voie sa mananc, de cele mai multe ori nu ma abtineam. M-am trezit ca antrenorul de la sala vorbea cu mine exact cum vorbeam eu cu tata: nu ai vointa, esti slab. Avea dreptate. Ca sa pot avea rezultate a trebuit sa accept aceasta latura a mea si sa pornesc dezvoltarea de acolo.

In acel moment, toata ura pentru tatal meu a disparut. Cand mi-am acceptat propria slabiciune, am acceptat-o si in tatal meu.

Eu uram slabiciunea mea pe care o vedea in tata. Indisciplina emotionala. 

In acel moment pentur prima oara dupa foarte multi ani am putut sa il strang in brate si sa ii spui “te iubesc”.

2. Validarea

Primul pas era facut dar deloc suficient. Din cauza alcoolului taica miu nu lucra de ani de zile si eu il intretineam. Un om care vrea sa se vindece de orice dependenta, trebuie sa aiba suport si sa se simta util, folositor. Sa se simta validat.

I-am dat de lucru, sa impacheteze cartile ce le trimit clientilor. A facut o treaba excelenta, atat de buna incat unii clienti m-au intrebat ce masina de impachetat avem ca vor si ei sa achizitioneze una :)

Dupa cateva luni in care lucrurile parea ca merg bine, intr-o zi cand aveam mare nevoie de cateva sute de carti, avand promisiunea lui ca toate vor fi impachetate, l-am gasit in birt, mort de beat iar cartile noastre erau neimpachetate.

Imi pusesem afacerea in pericol incearca sa ajut un alcoolic. Gasisem 2 pasi esentiali care l-au ajutat, acceptarea si validarea dar nu era suficient. Ceva lipsea.

3. Socializarea si anturajul. 

Cand te trezesti de dimineata si inainte sa deschizi ochii intri in birt, cu singurii oamenii care te accepta asa cum esti de o viata intreaga, alti betivi ca tine care nu te cearta ca nu te-ai spalat de o saptamana, ca nu te-ai barbierit sau ca fiecare zi ce trece te apropie mai mult de ciroza, cancer, si alte 1000 de feluri de a muri in chinuri, atunci nu prea ai cum sa te abtii foarte mult. Vine ziua cuiva de nastere, poate chiar a ta.

Problema cu alcoolul e urmatoarea. Este o boala incurabila pentru ca oricat de mult te abtii, chiar si 10 ani, in secunda cand ai pus limba pe orice lichid ce contine alcool, iti sunt activate in creier anumite procese datorate un enzime care fac procesul sa devina ireversibil.

Un alcoolic adevarat, dupa ce bea o bere, va simti nevoia de doua. Apoi de trei. Apoi nu mai e destul si vrea tarie. Un pahar. Apoi doua. Definitia unei dependente e ca tot timpul cere mai mult. Asa ajunge un alcoolic sa nu mai poata trai fara doza zilnica.

Solutia a fost sa il iau pe taica-miu sa stea cu noi. Sa il scot din acel mediu. 

Nu am putut sa fac asta permanent insa a fost un experiment reusit.  Pe langa acceptare si valorizare ama dus in viata lui un nou anturaj, noi activitati si noi persoane de care sa fie inconjurat .

Aproape sigur batalia nu e castigata. Insa e o victorie. 

Aceastia sunt cei 3 pasi care pentru mine au dat rezultate si sper sa ajute pe oricine are nevoie. Si un sfat. Daca nu ai un alcoolic in familie sa nu mai judeci niciodata pe nimeni pentru felul in care trateaza un alcoolic.. Crede-ma ca daca nu te protejezi de un alcoolic te trage dupa el in iad.

Astept parerea ta,

Pera Novacovici

Comanda cartea Impulsul pentru vocatia ta

Lasa mesajul tau mai rapid cu contul de social media

Intra in discutie

104 comentarii la “Daca am zis ca nu mai beau, nu mai beau|cum sa vindeci un alcoolic

  1. Gorgan Tibi says:

    Superb articol ! Asa este… schimbarea trebuie inceputa cu cel ce vrea sa schimbe !

    1. Florin 37 ani says:

      Salut,am 37 de ani si cred ca am probleme cu alcoolul deoarece,pur si simplu imi place sa beau nenorocita aia de bere.Sun casatorit si avem si un baietel superb de 2,2 ani.Am observat ca majoritatea sunteti femei si va dau dreptate cand spuneti ca va e greu sa traiti alaturi de un betiv,mai ales,un betiv violent!!!Eu nu sunt asa,dimpotriva, devin o persoana mai blanda atunci cand sunt ciugulit.Am crescut langa un tata betiv si stiu ce-nseamna violenta-n familie din cauza alcoolului.Realizez cat de periculos este viciul si incerc sa-l tin sub control,adica,incerc sa nu beau in cursul saptamanii,nici macar seara cum obisnuiam,decat sambata.Nu vreau ca baietelul meu sa creasca langa un bolnav,cum am crescut eu.Era groaznic sa-l vad zi de zi baut.Recunosc ca in primele 2 zile de repaus am stari de nervozitate si iritabilitate dar incerc si chiar reusesc sa ma controlez (2 pastile de Pasiflora fac minuni)Scuzati exprimarea dar,acum bebe doarme si ma grabesc sa scriu ceva, pana se trezeste.Nu-mi place ideea de a nu mai consuma niciodata,ce drac de viata ar mai fii?sa merg la o petrecere si eu sa fiu singurul om treaz?pai mai bine ma calugaresc la Agapia!!
      Nu,nu-i normal sa bei zi de zi dar,acolo,sambata la un gratarel…eee,lasati-l si voi sa bea o berica,2-3!
      S-a trezit ingerasul,va doresc numai bine si multa armonie in familii.A,la mine in faminile,femeia este cea caria ii place cearta….ale draq telenovele cu drama lor!!!!!

      1. magicp says:

        florin cred ca esti un ratat

        1. Anca says:

          Magicp mai bn te-ai uita in curtea ta!

      2. Route says:

        faptul ca spui ca la tine in familie femeia e cea careia ii place cearta e clar ca ai probleme si ele sunt din cauza ca tu bei si cheltui banii familiei pe burta ta care nu se satura de bere

        1. freeeee says:

          Si mie-mi place berea..o beau zilnic…hai sqtir! Tin 3 familii din salariul meu de 20 de ani…idioata cu acte…

  2. marina says:

    imi pare rau! e groaznic!cred ca orice dependenta e groaznica.sotul meu e dependent de jocuri de noroc,pariuri sportive si a luat-o pe alcool.mai mult cred ca si anturajul conteaza ,in care te invirti….eu m-am separat de el,caci am un copil de crescut.nu vreau sa-mi traumatizez copilul…

  3. mihali nadia says:

    cu cineva alcoolic linga tune intr adevar viata este un iad,,,am avut doua persoane alcoolice in viata mea care m-au facut sa vad infernul,,,dar nu am avut taria si puterea ta sa fac ceva,, m-am dus si eu la vale,,,am cazut in depresie,,esti un om minunat ca te preocupi si dai sfaturi altora sa stie cum sa infrunte problema alcoolului,,

  4. Adi says:

    Multumesc!!!
    Un articol excelent! Aceasta problema, Alcoolismul, nu distruge adultii, ci, din nefericire, copiii, ca in cazul tau, victime colaterale, cu un viitor in care e necesar sa scape de frustrarea unei copilarii lipsite de un parinte afectuos, care sa-i alunge fricile interioare si sa-l sprijine la greu. Alcoolicii pot fi vindecati, daca vor si daca isi constientizeaza/accepta/iarta slabiciunea… E nevoie de a-si cobori mintea in inima si de a deveni proprii lor stapani. Ridicarea stimei de sine e una dintre solutii. Cu totii avem de luptat cu noi insine… Sa fim puternici si poate reusim sa aducem linistea in sufletele celor rataciti in orice forma de dependenta… Sarbatori luminate!!!!

  5. floo says:

    foarte tare articolul

  6. Tina says:

    Subscriu la tot ceea ce ai relatat. e iadul pe pamant sa-ti vezi tatal ca este inconstient si ambulanta face zgomot pe strada incercand sa ajunga cat mai repede la tine acasa, iar el ca un tembel si semi lucid il cearta pe medic ca ce cauta acolo. Acum imi vine sa rad dar atunci am crezut ca-l sugrum cu mainile mele!
    Intr-adevar este greu si trebuie sa avem tarie de caracter si Rabdare !
    Numai bine !

  7. Secu says:

    Salut Pera!
    Foarte interesant articolul. M-am regasit in el, insa la mine nu e chair atat de avansat. Principalul e ca, totusi e. Ai putea te rog sa detaliezi etapa 1, putin mai explicit? Multumesc frumos si numaid e bine!

  8. amandine ana says:

    Multumesc Pera pt informatii si pt ca ma inspiri.
    As adauga aici importanta grupurilor de 12 pasi (AA),grupuri de sprijin ce exista in toate marile orase si in tara noastra,dupa Revolutie.Datorita lor alcoolicul intra ‘in recuperare’ si poate trece mai usor prin etapele de depasire a negarii, de acceptare a bolii;acolo nu se simte judecat si are parte de sansa de a ‘repara’ trecutul.Exista grupuri si pt membrii familiilor alcoolicilor, Al-Anon,care functioneaza.
    Mult succes in continuare!

  9. Ion says:

    Inteleg exact ceea ce spui , si eu am in familie o persoana alcoolica si am incercat de multe ori sa il ajut cu rezultate doar pe termen scurt . Voi incerca tehnicile tale , vreau sa il vad liber de acest viciu .

  10. lidia says:

    e foarte greu o experienta de genul asta…si eu o traiesc cu tatal meu, care se ineaca in alcool de ceva timp si cu care de mai bine de jumatate de an refuz sa vorbesc ca sa evit sa l mai jignesc. Problema comunicarii a fost mereu existenta in familia mea,nimeni nu stie sa si exprime sentimentele fara tonul ridicat.Plus ca s-au acumulat multe frustrari in relatia parintilor mei( cam aceeasi situatie ca si la tine- nu are un loc de munca, relatia cu familia lui e la pamant si a cazut in depresii urate)si toata lumea il vede ca pe un caz pierdut. Articolul tau e deci, mai mult decat util pentru mine, pentru ca chiar ma gandeam ce Altceva, Altfel as putea sa fac eu…(am incercat cu psihologi,cu doctori, nu a functionat)pentru ca fara sa vreau ma afecteaza si pe mine tot ce am trait si traiesc alaturi de el. Asa ca multumesc pentru ce ne-ai impartasit…

  11. ramse says:

    Cum de ai gasit atata energie sa ramai alaturi de el si totodata sa te vindeci si pe tine, sa lucrezi si la tine ca om?.. mie mi se pare aproape imposibil de facut amandoua in aceasi timp..

  12. fabian says:

    Eu am observat ca modelul de tata, absent in viata copilului, mereu inecat in alcool e foarte raspandit in randul barbatilor care s-au dezvoltat in perioada comunismului. Si observ o schimbare in randul celor ce sunt in postura de tata dupa anul 2000, semn ca democratia are si implicatii sociale pozitive.
    Felicitari pentru rabdare si tact in relatia cu tatal.

  13. mara says:

    esti un om minunat, te rog sa continui sa scrii, sfaturile tale sunt foarte utile. la articolul acesta as vrea ceva si mai concret, multumesc !

  14. lili says:

    ,,daca nu te protejezi de un alcoolic te trage dupa el in iad,,
    eu am trait in iad vreme de 13 ani,pana am luat hotararea sa-mi iau lumea in cap cu doi copii dupa mine.Si 13 ani am luptat si am trait cu sparanta ca pot sa-l ajut dar se vede ca nu mi-a iesit.

  15. geo says:

    Iti multumesc pentru toate sfaturile atat de utile! Am incercat ceva mai demult, dar imi pierdusem speranta. Iar faptul ca si tu ai trecut prin ceva similar, si ca mai ai curajul sa lupti pentru asta, imi da putere.

  16. Interesant articolul. S-a mentionat foarte bine ca dependenta de alcool nu are vindecare si ca solutia schimbarii comportamentului de consum este ABSTINENTA TOTALA la alcool. Nu s-a adus in discutie, decat vag, SEVRAJUL (criza de abstinenta)- simptome fizice si psihice care apar ca urmare a intreruperii consumului de bauturi alcoolice. In acest sens, este indicat ca primul demers in ceea ce priveste renuntarea la consumul de alcool sa fie facut intr-un mediu spitalicesc pentru ca persoana sa fie sustinuta fizic si psihic cu medicatie adecvata si ulterior sa primeasca tratamentul necesar unei bune echilibrari, stiut fiind faptul ca, in timpul sevrajului, apar simptome de tipul: tremur al membrelor, tulburari de somn, tulburari in alimentatie, probleme digestive (greturi, varsaturi), nervozitate, agitatie psiho-motorie, halucinatii vizuale si/sau auditive, stari depresive, etc.
    Din pacate sevrajul psihic persista perioade lungi de timp, din acest motiv abstinenta totala va trebui continuata pana la sfarsitul vietii.

  17. Alex Pop says:

    E greu cu alcoolismul! Tatal meu e alcoolic de la 25 de ani si are 51. Pare incredibil si poate multi de aici o sa zica ca exagerez dar asa e. Maica-mea a divortat de el si o perioada au stat separat. Dupa aceea el s-a lasat dar numai pentru sase luni si sa impacat cu maica-mea cand eu aveam vreo 13 ani. Dupa ce s-a reapucat a inceput showul. Scandaluri, batai, abuzuri verbale! Mi se pare incredibil ca am reusit sa cresc! Pe langa asta din cauza la toate mizeriile pe care ni le spunea am ajuns sa fiu un frustrat, timid si habar nu aveam cu sa relationez cu cei din jur. Si asta nu e tot. Mai e mizeria pe care o lasa un alcoolic dupa el. Nu se spala, nu-si spala vasele si cand manca umplea de mizerie toata bucataria. Nu stiu cum a ajuns asa dar totul a fost treptat. Acum e a fel. Nu s-a schimbat! Nu mai sta cu noi! Am incercat sa il ajutam dar….nici nu stiu ce sa mai spun. E naspa sa traiesti cu un alcoolic. Cand a plecat de la noi maicamea l-a scos din casa cu Jandarmeria. Sa vezi ala sentiment! Imi curgeau lacrimile pe fata cand il vedeam ca nu mai are nici o sansa sa se schimbe. Asa ca aveti grija sa nu deveniti! :) E drept nu am incercat niciodata acesti pasi pe care ii prezinti tu asupra lui decat in fragmente. Asta e tot desi ar mai fi de spus multe! As putea scrie o carte ~Viata cu un alcoolic!~.

    1. Om Bun says:

      Intradevar este destul de complicat sa te implici in a ajuta un alcoolic…mai ales in cazul ca iti este ruda sau prieten, cand afectul este greu solicitat …Un lucru este insa cert: fiecare om de pe Pamant are rostul lui, are utilitatea lui indiferent de modul in care traieste; a-l ajuta pe celalalt…este de fapt modul in care poti sa te ajuti pe tine insuti; cat de mult ma pot ajuta daca sunt in acea stare pe care o are celalalt? cat ma accept? cum ma iubesc ? …de fapt rezolvandu-ne problemele personale , ajutandu-ne pe noi insine, putem ajuta pe ceilalti; nu poti ajuta pe un om atat timp cat tu esti in mare nevoie de a fi ajutat; nu poti fi bun cand tu nu esti; nu poti iubi cand habar nu ai ce este iubirea si ai numai pretentii: cand daruiesti este ca si cum iti daruiesti tie insuti!!! cati dintre noi facem asa? noi vedem mai intai ce “ne face “celallat …dar nu intervenim asupra rabdarii noastre, asupra acceptarii unei stari, nu intervenim asupra dragostei ce ar trebui sa o manifestam. De ce judecam pe celalalt? in loc sa-l coplesim cu rabdare, cu dragoste? Eu cred ca cel mai simplu este sa ne rugam pentru cel in suferinta, fie ca suntem noi insine si suferim urmare comportamentului sau viciului celuilalt, fie ca ne rugam pentru cel ce are aceasta patima.
      Cu siguranta relationarea cu un astfel de om supus viciului este dificila insa tocmai aceasta este incercarea noastra ! Eu …incerc sa ma rog simplu pentru mine sa pot sa accept o stare anormala si pentru cel ce este in aceasta stare, deasemenea …ma rog Lui Dumnezeu! Am crescut intr-o familie in care ambii parinti consumau alcool…pana am ajuns sa plec de acasa si sa-mi croiesc o viata …din pacate alaturi de un om bautor, nu alcoolic dar de care m-am separat ulterior pentru a nu trai toata viata in preajma acestui viciu. Regret acum ca nu am ajuns la discutii sincere cu parintii sa inteleg ce ii determina sa consume bauturi alcoolice, deci problema era la mine, nu la ei, ei stiau bine ce fac ! eu nu intelegeam care este scopul lor? Intr-un final tatal a decedat urmare unui cancer generalizat, ultimele cuvinte ale lui au fost: imi pare rau ca nu am fost ponderat in viata”, ca uite, m-am distrus” Poate invatam ceva din toate acestea scrise pe aceasta cale.

  18. Jeanette Carp says:

    Strabunicul meu a fost alcoolic, bunicul meu – cred – a fost si el alcoolic intr-un stadiu “blandutz”, primul meu prieten era alcoolic, fostul meu sot este un alcoolic. Genul “frecvent ametit”. ( Mort de beat il vedeam inainte numai eu, de regula dupa 8 seara. )
    Prin psihoterapie am scapat de acest tipar in care imi alegeam partenerul. Am sa fiu super-atenta la cei trei copii ai mei. In primul rand… cat mai devreme dezvoltare personala pe paine! De la altii prin mama! Multumesc, Pera, ca ma faci atenta mai mult decat din vreme!

  19. Mary says:

    Felicitari pentru ambitia pe care o ai!
    Multumim ca ne-ai impartasit din viata ta.
    Acelasi scop il am si eu.
    Am sa-ti urmez pasii, imi este greu dar incercarea moarte n-are.

  20. Pop M. says:

    Buna ziua! Ceea ce ai spus despre alcoolism e perfect adevarat. Stiu asta pe pielea mea. Dincolo de toate cate le-ai identificat, cred ca povestea cu alcoolul tine si de dizarmonia dintre minte, suflet si trup. cred ca alcoolicii (cel putin sotul meu) se confrunta cu o lupta continua intre cele trei componente ale personalitatii lor. si, pentru ca nu gasesc nicicum echilibrul, se complac in situatia de “cap plin”, ca atunci se amana totul, nu mai trebuie sa ia nicio decizie si e minunat fara decizii, fara responsabilitati… Iar abstinenta e singura care face ca lucrurile sa mearga inainte. Va doresc tuturor celor in cauza sa gasiti forta de a cauta mai departe solutii viabile! Pasti fericite! (fara alcool!)

  21. Radu Cornel ANDREICA says:

    Dragul meu, ai scris un articol minunat si in acelasi timp ne-ai facut sa intelegem mai bine, ai schimbat o perspectiva si ne-ai inspirat in rezolvarea acestei probleme pe toti cei afectati chiar si indirect de de aceasta aceasta boala. RESPECTUL MEU MAXIM PENTRU TOT CEEA CE FACI PENTRU NOI !!!!! Daca fiecare dintre noi am face pentru cei din jurul nostru macar doar 10 % din ceea ce faci tu pentru cei din jurul tau cu siguranta lumea asta ar fi cu mult mai buna.

  22. Lucian says:

    Salut Pera.Stiu ca nu are legatura cu subiectul si e o ora la care multi dorm dar am o intrebare:Cum pot sa fiu echilibrat mereu,sa nu mai trec de la o stare la alta,sa imi pastrez calmul si cand se intampla ceva neplacut si cand se intampla ceva placut?

  23. Katagrigore says:

    Buna,
    EXCELENT! EXCELENT pt ca: 1- in sfarsit cineva vorbeste la obiect; 2- in sfarsit cineva demonstreaza ca este o boala ce nu poate fi vindecata insa poate fi tratata; 3- in sfarsit pt ca se dau solutii la indemana;
    Mulutmesc pentru ca ai scris – am divortat de un om bolnav, la care tin enorm de altfel, pt care eram dispusa sa vand casa pt a se trata insa nu am cerut decat un lucru SA SE DECIDA SINGUR sa mearga la dezalcolizare stiind ca nu pot lupta in locul lui. Nu a vrut – a ales in continuare alcoolul. Avem 2 copii superbi si pt mine si pt ei am decis (singura) ca e mai bine sa ne despartim. Regretat mereu ca nu am gasit metoda sa-l fac sa iubeasca mai mult copii, pe mine, familia si a ales alcoolul. Merg inainte cu convingerea ca am facut ce trebuia dar sufletul meu e inca suparat pt ca nu sunt langa un om bolnav ce are nevoie de ajutor. Nu am reusit sa descopar cauza care l-a condus spre alcoolism si m-am simtit vinovata. Oare e slabiciune, prostie sau toate la un loc? As vrea sa vad parerile voastre. E bine sa-ti parasesti partenerul cand are nevoie de tine? E bine sa crezi ca separarea fizica a acestuia de copii ii va ajuta pe acestia? Sunt intrebari si dileme care nu-mi dau pace. Astept parererile voastre si multumesc tuturor pentru ca existati!

    1. lulikaa says:

      si eu sunt intr-o situatie asemanatoare! insa inca nu ne-am despartit. ma gandesc la asta.

  24. Serioja says:

    Noi ne-am dat seama ca tata este alcoolic intr-o seara cand a venit acasa pentru prima data treaz.

  25. denisa says:

    Interesant aproape am reusit sa fac si eu asta cu un prieten, chiar daca nu stiam ca astia sunt pasii. dar cum procedez cind e propriul copil care mai e si predispus la alte provocari mai mari (drogurile).si cum imi pot da seama ca poate foloseste. multumesc anticipat si astept un raspuns.

    1. denisa says:

      depinde ce fel de droguri sunt ”ilegale” care ies la sange sau ” legale” care nu o sa iti dai seama daca le foloseste pt ca nu ies la analize doar daca ii faci la cateva luni analize si observi ca are probleme cu ficatul atat . maria sau alte droguri care sunt droguri ”legale” dauneaza ficatului

  26. lavi says:

    buna.este prima oara cand las un com pe aceasta pagina.am citit de multe ori.in gasirea unei soluti pt k tata sa nu mai bea..dar in zadar..de cand ma stiu eu bea..am trecut prin foarte multe…din pricina lui…devenea violent.scandalurile erau nelipsite..mama mea o chinuit mult k el…si inca mai chinuie.ba chear a fost in spital internat 2 luni..pt k avea k plamani din kauza alcoolului..o facut tratament o perioada

    1. Asociatia noastra se ocupa de recuperarea persoanelor cu probleme legate de consumul de alcool, imediat dupa perioada de dezintoxicare (intr-un spital sau clinica de psihiatrie). Pentru mai multe detalii puteti accesa site-ul nostru: http://www.alcoologia.ro, pentru a gasi informatiile care va intereseaza.

      1. Route says:

        cate persoane tratate in cadrul clinicii dvs au revenit la o viata normala? cati au murit dupa ce au inceput din nou sa bea?

  27. lavi says:

    o facut trtament o perioada….dupa care a intrerupt…din pricina alcoolului..akuma vad k iar al doare un plaman dar tot mai bea..nu stiu ce sa mai fac .pentru k pe langa el suferim si noi cei din jurul lui…e normal sa ma doara ..e tata totusi.si al iubesc chear dak ne_a facut sa suferim si mie una mi_a marcat copilaria.chear ast un raspun din partea voastra…un sfat.pt mine conteaza..pt k nimeni nu sti prin ce am trecut ….doar cel ce trece si el prin asa ceva.ast rasp…de asta depinde viata mea de akuma inkolo………..

    1. florentam says:

      Nu scrii romaneste, mai!

  28. oare e alcoolic ? says:

    Sunt intro situatie groaznica din pctul meu de vedere . Eu in casa parintilor mei nu am vazut betie dupa betie . Tata se imbata o data la 6 luni sau chiar un an . M-am casatorit cu un barbat care are probleme cu alcoolul . Dar nu bea zilnic . Hai sa povestesc si sa va rog sa imi spuneti parerea Dvs :
    – Bea de cate ori eu am vreo pretentie / doleanta ( raporturi sexuale ) , ca am ajuns sa o facem 1 data pe an .
    – Bea cand avem evenimente importante .
    Uneori face pauze de 2-3-6 luni dar de fiecare data gaseste vinovati pt reintoarcerea la bautura , si principalul vinovat sunt eu .
    Ceea ce atrage un comportament violent verbal .
    Acum i-am spus ( si nu-i prima data cand ii atrag atentia ) ca dupa parerea mea este alcoolic . Mi-a spus ca vrea sa ne despartim pt ca l-am facut alcoolic .
    Nu imi mai amintesc de la inceputul anului si pana astazi cum a fost dar va spun ultimele 2 luni : a inceput la sf lunii August si l-a tinut vreo saptamana ( nici nu mananca nimic , doar fumeaza ) . La insistentele mele s-a oprit pt trebuia sa plecam cu treburi . A baut si cat am fost plecati : ba 2 votci seara la masa , ba 2-3 beri , nu s-a imbatat dar nici nu i-a lipsit . Acum a inceput din nou de 3 zile . Pleaca de acasa la birt , se trezeste si pleaca pe la 2 dimineata fara sa spuna , sta murdar , neras , ma ameninta ca ne despartim etc .
    Eu zic ca e alcoolic . In momentele de sinceritate si el zice la fel . Ma simt coplesita si recunosc ca mai bine renunt la aceasta lupta . Vreau o familie , o relatie bazata pe respect si iubire si nu ceea ce am azi . Am ajuns la capatul puterilor pt ca se joaca cu mintea mea pt a fi lasat sa bea , pt a-si justifica nevoia de bautura si asta mi se pare cel mai nedrept . Ca vrea el sa se complaca in aceasta situatie OK , pt ca nu e prost , stie ca e dependent , dar nu mai trage si pe altii dupa tine .
    Efectiv sunt la pamant cu nervii . Norocul meu ca am munca , ca daca depindeam 100% de el era vai de mine .
    Deci : e sau nu alcoolic ? Ce e de facut ?
    Multumesc !

    1. Un alcoolic nu poate fo ajutat daca nu intelege el ca e alcoolic. Paraseste l

  29. Primul pas – dezintoxicarea intr-un spital/clinica de psihiatrie. Al doilea pas – impreuna cu familia, sa intre intr-un program structurat de recuperare psiho-sociala, care ajuta, pe de o parte, pe cel dependent sa iasa pentru un timp din mediul de consum si sa isi clarifice anumite aspecte legate de comportamentul de consum, iar pe de alta parte sprijina membrii familiei in stabilirea unor directii de de viata. Al treilea pas – integrarea intr-un grup de suport.

    1. Agnes says:

      Buna ziua! Am un frate alcoolic. Bea intruna de doua saptamani. Cum il duc la dezntoxicare impotriva vointei lui? La cine apelez? Nu vrea sa mearga de buna voie dar recunoaste ca nu poate sa se opreasca. Multumesc!

    2. Ionasc Lucian says:

      Buna ziua,
      As dori sa stiu daca este posibil sa il internez pe tatal meu ,care este alcoolic (si cu comportament agresiv de cele mai multe ori), intr-o clinica de dezalcolizare sau sectie de psihiatrie, dar fara acordul lui. Motivul este faptul ca nu recunoaste ca este alcoolic in nici un caz, iar pe masura ce trece timpul comportamentul lui agresiv escaleaza.
      Va multumesc.

  30. oare e alcoolic ? says:

    Multumesc pentru raspunsuri !
    Cum a spus Novacovici Pera – primul pas este recunoasterea adictiei .
    Apoi :
    1- Nu are un anturaj cu care face asta . Bea singur acasa ce are , iar daca nu are sau nu ii mai place fatza mea pleaca la cea mai apropiata carciuma unde sta cu cine se gaseste , chiar daca nu ii cunoaste .
    2 – Are un job . Munceste ca si mine la propria afacere . Numai ca in aceste perioade de consum ma ocup eu de toate el doar vorbeste ore in sir la telefon cu toata agenda telefonica .
    3 – Parerea mea este ca bea de placere . Este posibil asa ceva ? Stie ca nu-i bine si ca ii face rau si lui si celor din jur , stie ce are de pierdut , este dispus sa isi asume pierderea . Blufeaza , stiu , doar ca sa mai aiba niste zile asa cum le vrea el – adica imbibate in alcool .
    4 – Nu accepta consilierea . Am incercat sa discut cu el in diverse momente . Cred ca problemele lui sunt mult mai profunde si vechi ( gen : traume din copilarie sau din adolecenta , sau impotenta – care este generata sau nu de acest consum excesiv de alcool , sau poate e gay – ca pui in lista de probleme toate variantele , etc ) , ca alcoolul a fost un refugiu care s-a transformat in dependenta .
    Ce sa zic , nu-s de specialitate ca sa il analizez eu cum si de ce e asa , spun aici doar ce am vazut tot timpul asta petrecut cu el .
    Concluzia este ca nu vrea sa discute cu un psiholog .
    Ma intreb daca nu este vina mea pe undeva si tot imi analizez actiunile si comportamentul fata de el . Nu pot sa spun ca am fost perfecta ( ca nimeni nu-i perfect ) , dar daca il intreb ce imi reproseaza raspunsul lui este ca nu are ce sa imi reproseze . Cu alte cuvinte “recunosc ca am probleme cu alcoolul dar mie imi place asa nu am de gand sa ma schimb”?
    Ma invart in jurul cozii degeaba …. poate pentru mine singura varianta este sa il las si sa imi vad de viata mea , imi pare rau pentru el , il iubesc , e un om cu calitati , dar este slab .

  31. georgeta says:

    eu am un sot alcoolic!sunt cu el de 8 ani dar casatorita doar de 3..mereu am avut problema asta dar am sperat k se va lasa…..crezand in promisiunile lui….doar k aceste promisiuni erau asa….sa scape de gura mea….nici el nu credea in ele..acum stiu….problema e k am incercat sa ii zic kt rau imi face..pt k il iubesc si vreau un viitor cu el….si k mi-as da si sufletul sa il ajut..dar daca el nu vrea…nu crede k e o greseala.de cate ori bea…imi gaseste mie vina…..zice k din cauza mea bea…iar knd il intreb cu ce ii gresesc k sa schimb asta la mine..imi zice k nu are ce s imi reproseze….m-am ridicat de mii de ori dupa jignirile lui si dezamagiri…toata lumea imi zice k tb sa fug kt mai departe de el…sa renunt….k nu se va schimba niciodata….pt k el nici makr nu vede o greseala in faptul k bea….nu am vrut sa il parasesc,….pt k mereu am crezut k il pot ajuta acum…folosindu-ma de faptul k ma iubeste…dar nici makr de dragul meu nu se lasa….si knd e beat e complet schimbat….ink imi doresc sa il ajut..dar nu mai am nici eu putere….cred k o sa renunt….el ma face sa renunt

    1. Anca says:

      buna ziua, ma regasec foarte tare in situatia ta. as fi vrut sa stiu ce ai facut?daca ai reusit sa gasesti o solutie. Astept un semn pe mail. Multumesc!

    2. Ioana says:

      Anca si Georgeta, viata cu un dependent ( de orice gen ) nu e usoara in mod clar. Cum am zis si mai sus este foarte important cum se comporta persoanele apropiate cu acesta. Pe scurt, asa cum scrie si in articol, ajutati-l sa-si accepte dependenta, ca prim pas. Aici, poate e cel mai greu pas. Multi dintre cei care convietuiesc cu un alcoolic adopta, de multe, atitudini gresite. Reprosul, furia si, uneori, ura si disperarea il fac pe dependent sa traiasca sentimente de vinovatie. Astfel acesta se intoarce din nou in lumea lui – lumea viciului. Cum il puteti ajuta ? Arati-le iubire si ACCEPTARE. Dependentul se va simti reintegrat in “sanul familiei” si acceptat. Incercati sa eliminati reprosul si agresivitatea ( care nu se manifesta doar prin cuvinte ) si inlocuiti-le cu iubire neconditionata. Nu, nu e cliseu. incercati pentru 2-3 zile sa fiti blande, intelegatoare si acceptati omul de langa voi, cu tot cu viciul sau. El se va intoarce, va accepta si, in cele din urma, va cere ajutor. Daca reusiti sa treceti acest pas, si eu sunt sigura ca veti reusi, ar fi bine sa apelati la niste profesionisti pentru recuperare. Va urez multa bafta si iubire !

      1. Anca says:

        Multumesc frumos Ioana, eu una am trecut de acest pas. sunt iubitoare, intelegatoare si atenta cu el insa sunt si momente in care simt ca nu mai pot. Al meu a redus f tare consumul de alcool si a ajuns sa bea cate o bere,doua pe zi ceea ce e f putin in comparatie cu ce bea inainte. eu insa lupt in continuare pentru al scapa de acest viciu.Sunt insa momente in care mai calca stramb si bea mai mult si de fiecare data discutam despre aceasta problema dar niciodata cand este baut deoarece ar iesi scandaluri mari, ceea ce nu e de dorit. Imi este f greu dar incerc sa rezist si Dumnezeu imi da putere sa merg mai departe insa nu stiu pana unde….dintr-un om care nu se trezea niciodata din bautura si care bea cantitati industriale si amestecate, a ajuns la aceasta performanta destul de greu dar faptul ca ma iubeste si eu pe el ne-a ajutat f mult.mult succes celor care trec prin aceasta situatia deoarece stiu ca este ingrozitor de greu.

  32. teodorabota says:

    Cand un copil se imbolnaveste, noi ca mame, nu ne putem invinovati de fiecare data pentru acest lucru, pentru ca unele boli sunt de la mama natura si “trebuie” facute, in cazul alcoolismului, este o alegere, poate inconstienta, dar de care nu noi, femeile suntem de vina, noi suntem doar scuza….de a bea mai mult. Eu am in familie un tata care de cand sunt eu constienta de ceea ce ma inconjoara..bea, culmea, a terminat sef de promotie facultatea de constructii, a fost director, si acum e pe contr propriu facand proiecte peste proiecte cu mama mea…dar bea….sunt zile in care bea litri de ..orice, si suna telefoanele in continuu…acum noroc ca nu mai e asa tanar, sa aiba chef de povesti, si de cearta, si alte prostii. Adica se trezeste, bea, somn, si tot asa, cateva zile, apoi..isi revine, iar face bani….dar psihic pentru un copil sa creasca in aa mediu, e traumatizant…m-am trezit la 23 de ani ca traiam cu un barbat care era pe cale s devina alcoolic, in acel moment mi-am zis….nu, eu nu sunt obligata sa accept ce mama mea a acceptat…efectiv sila care mi-a transmis-o tatal meu in atatia ani….s-a rasfrans asupra acelui barbat. Il iubesc enorm pe tatal meu, si suntem 3 frati si a facut tot posibilul sa crestem educati, si sa avem de toate….daar, acele amintiri greoaie pentru suflet si psihic, raman vesnic impregnate. Iertam, dar nu uitam, Il accept pentru ca e tatal meu….dar pe alt om nu as putea sa accept.

  33. Dana says:

    Si tatal meu bea, face asta de 20 de ani. Mai rau e ca mama ca sa l suporte s a apucat si ea de bautura :(. De o saptamana vad ca ea nu mai bea, dar e ceva autoimpus. Eu sincer din cate o cunosc pe ea la primul hop mai greu al vietii, o sa revina…. Poate cei care cititi o sa credeti ca sunt eu pesimista, va zic de pe acum ca nu sunt, doar ca eu m am imbatat de prea multe ori cu apa rece…

  34. ioana says:

    Draga Pera, orice dependenta e complexa. Pentru multi dintre cei cu dependenta aceasta lupta e una foarte grea. Articolul e foarte bun insa ar trebui subliniat faptul ca personajul dependent este cel care sufera cel mai mult. De asemenea, de multe ori, cei din familie/anturaj ii intretin dependenta ( involuntar ). De ex: o sotie care isi critica barbatul ca bea si isi distruge viata atunci cand acesta e lucid, barbatul va simti sa fuga iar din realitatea dura in betie. Acestea fiind spuse cred ca, pe langa terapia dependentului, familia trebuie educata in sensul constructiv, nu distructiv. :) o zi superba!!

  35. cipriana says:

    incerc si eu sa inteleg care e subtratul dependentei de alcool: cred ca este vorba un puternic sentiment de inferioritate-cel putin asta am vazut eu la tatal meu, si din pacate, si la sotul meu. Tatal meu este prea in varsta ca sa mai inteleaga ce este un complex de inferioritate. Sotul meu este crescut de o mama care toata viata i-a spus ‘esti un prost’, ‘nu esti bun de nimic’, etc. Am incercat sa-i explic ca depinde de el sa treaca peste acest handicap, dar, din pacate fara prea mare succes. Caut in continuare subtitlitatile acestei dependente…

  36. ionici says:

    Pentru toate acestea iti trebuie multa putere.Putere care a fost secatuita tot de persoana alcoolica.Stiam ca pima faza la un alcoolic este negarea.Niciodata nu va recunoaste ca are o problema cu alcoolul.

  37. deniii says:

    Reincarca-ti GRATUIT cartela in fiecare Luna !! A aparut de curand un nou mod de a c.a.s.t.i.g.a b.a.n.i foarte simplu, accepti sa primesti mesaje pe telefon cu tot felul de oferte de la magazine, si in schimb primesti bani, pentru fiecare mesaj primit, care poti sa ii folosesti la reincarcarea cartelei, sau sa ii transferi pe card .
    Cu banii castigati poti sa iti reincarci cartela sau sa ii scoti pe card cand ai mai multi. Nu o sa regreti !

    Pentru inscriere acceseaza:
    goo.gl/LccEAc

  38. dana says:

    Cunosc destul de bine problema. Am avut si am alcoolici in familie. E destul de greu sa lupti cu asa ceva.A u nevoie permanenta de sprijin.Nu reusesc intotdeauna sa fac fata si regret nespus de mult acest lucru.

  39. Andreea S says:

    Ar fi super daca ai aduce in discutii si dependenta de tigari..sunt inca foarte multi tineri care sunt constienti de aceasta slabiciune, dar nu reusesc sa se lase. In rest, faci o super treaba, mult succes in continuare!!

  40. Daniela Grosu says:

    Mi-aș fi dorit să descopăr articolul tău cu câțiva ani în urmă , poate aș fi reușit să-mi salvez părinții de la moarte. Drama prin care am trecut din acest punct de vedere mă fac să înțeleg exact cât de important este să ne ajutăm între noi ,când cineva are probleme de genul acesta ,fie că este vorba despre alcoolicul respectiv , fie că este vorba de victimele sale .Dacă mi-aș putea pune experiența în slujba acestor oameni , aș face-o , doar că nu știu de unde să încep!

  41. oana-maria says:

    Buna seara. Am si eu o problema. Partenerul meu de viata, cu care am un copil incep sa cred ca este alcoolic. A recunoscut ca are o problema cu alcoolul cand l-am amenintat ca il parasesc, ca pierde si drepturile asupra copilului, nu are pe nimeni in afara de mine, copilul si parintii mei. Nu il pot lasa singur, culmea este un bun om de afaceri, este muncitor si are si rezultate bune in munca pana vine ziua cand bea si uita de obligatii de firma etc. Cum imi pot da seama daca este alcoolic? Ce rau este ca devine violent verbal fizic, ma raneste rau de tot, imi distruge nerivii, uneori reuseste sa nu bea sapatamani intregi nimic, apoi incepe incet incet dinc e in c mai mult sa bea pana ajungem la crize certuri f urate etc.api se linisteste o perioada. nu vreau sa-mii transform viata in iad, am un copil, am 29 ani, am viata in fata, am multe planuri etc. cum il pot ajuta? este alcoolic? imi este firca ca raspunsul este da pentru ca sncer nu m-as complica pentru intreaga viata cu asa ceva……….astept raspuns sat. Multumesc.

    1. Route says:

      alcolismul debuteaza cu 15 ani inainte de aparitia bolilor legate de alcoolism respectiv hipertensiune, diabet de tip II. Alcolismul il determina pe alcoolic sa consume grasimi, nu stiu care e mecanismul , de ce face asta, ceea ce e sigur e ca alcoolicul are ficatul gras si asta se vede la ecografia abdominala. Un om devine alcoolic daca consuma cantitati mici de alcool in fiecare zi si daca consuma uneori cantitati mari de alcool pana incepe sa vomite

    2. rely says:

      Nu stiu daca ai putu face ceva dar spune-mi daca ai reusit sa il faci sa se lase de baut,aceeasi problema o am si eu cu sotul de 8 ani

  42. dalia says:

    Buna ziua,

  43. mady says:

    Buna seara,am ami scris si pe alte forum-uri in legatura cu dependenta de alcool, este foarte greu. Un om care consuma alcool are dupa parerea mea o problema sufleteasca care se transforma in una psihica.Este si cazul meu, nu gasesc raspunsuri ,unii spun ca este ereditara(am avut si am cazuri in familie), am consumat alcool de mica , am 39 de ani, am o cariera de succes , am o familie reusita si totusi am impresia ca nu ma intelege nimeni. Nu stiu de ce nu ma pot abtine si de ce gandesc ca este singura solutie( alcoolul) .. .. singura solutie pentru ce ? probabil pentru ciroza. Probleme avem toti fie financiare fie de sanatate dar nu inteleg de ce gasim refugiu in bautura. Sedintele la psihoterapeuti sunt destul de costisitoare, familia te intelege sau nu … depinde… rade sau te compatimeste. De ce nu putem avea forta sa spunem NU , pentru ca suntem slabi.

  44. R0b3rT T. says:

    Exact problema asta o am si eu cu tatal meu, am doar 12 ani,… dar ma doare enorm cand o vad pe mama mea cum sufera…de ex acum este jos in crasma..,chiar daca am peste 2 ore spectacol si i’am zis sa nu mai bea el nu a tinut cont… de vro 2-3 sapt nu am apucat sa il vad treaz.

  45. Ella says:

    Oameni buni, eu nu inteleg de ce in Romania nu se stie nimic de metoda “codarii”. In R.Moldova este foarte larg utilizata. Este ca un fel de hipnoza care actioneaza la nivelul creierului, inducand teama de alcool. Aceaste metoda a salvat vietile a zeci, mii de alcoolic din R.Moldova, Rusia, Ucraina inclusiv a tatalui meu, care datorita codarii nu a baut 20 de ani!!!

    1. TUDORICA GEORGETA says:

      Dati- mi, va rog, ajutor in ceea ce priveste folosirea “codarii” pt tratarea alcoolicilor La cine ma duc inREPUBLICA MOLDOVA ,la ce medic? La ce adresa? VA MULTUMWSC ANTICIPAT!

    2. Maria says:

      Buna seara!Am si eu probleme cu sotul meu,alcoolic, in varsta de 58 ani. Va rog mult sa-mi spuneti ce trebuie sa fac, unde sa merg mai precis pt. a beneficia de acea metoda , a “codarii”sau alta metoda ce ar da roade pt. un om care nu vrea, nu poate sa renunte la alcool oricat de mult ne straduim, atat eu cat si fetele noastre (am ajuns in pragul disperarii ). Multumesc anticipat!

  46. Iuliana says:

    Buna! Am un frate alcoolic care bea intruna de doua saptamani. Afirma ca nu mai poate sa se lase, ca vrea sa se sinucida dar nu vrea sa apeleze la ajutor deoarece spune ca nu are probleme. Cum pot sa-l duc la dezintoxicare impotriva vointei lui. La cine sa apelez? Are neaparata nevoie de ajutor. A incercat sa renunte dar cred ca intra in sevraj, tremura si il doare stomacul. Eu nu pot sa ii dau medicamente dupa capul meu. La cine sa apelez? Multumesc!

  47. Dorina says:

    Despre ce ”codare” e vorba? Ati dat un raspuns evaziv, ca in R.P.Moldova, Ucraina, Rusia se foloseste acesta metoda a ”codarii” pt. scapare de alcoolism. Pai spuneti-ne si noua, cu date concrete, ce inseamna aceasta metoda si unde putem apela la ea in mod real?! Nu ne-ati ajutat de fel cu doua vorbe si atat!…

  48. Dorina says:

    M-am documentat singura intre timp, CODARE inseamna ca sub stare de hipnoza, sa-ti fie implementat un cod la nivelul mental, care daca reincepi sa bei, poate sa-ti provoace decesul. Sunt multe reactii adverse grave, dintr-un viciu poti da in altul, sau poate creste irascibilitatea, nervozitatea excesiva, pana la un comportament urat si violent cu toti cei din jur. Nu este o vindecare ci doar o amanare pe un nr. de ani, iar cand se termina acel interval de timp, poti sa-ti reiei viciul, mai cumplit ca inainte. Singura cale de a scapa este doar manifestarea puternica a vointei persoanei in cauza de a inceta sa mai bea, fiind constienta ca este un lucru distrugator atat fizic si suleteste pentru ea, cat si in ce priveste viata in tot ansamblul ei, social, familial, moral, etc. Este nevoie cu atat mai mult de sprijin de specialitate, cat si de sprijinul familiei si a celor din jur. Dar, mai ales de ajutor divin, fiindca in aceasta situatie, lupta este atat de mare si pe termen lung, incat omul singur nu-i poate face fata. Am in aceasta situatie cea mai draga fiinta, este mostenire genetica si nu e simplu de rezolvat, uneori chiar imposibil, daca persoana nu vrea sa incerce sa se vindece. E o boala ca oricare alta boala, doar ca aceasata e o boala care tine in primul rand de suflet si mai apoi de dependenta fizica instalata in organism. Vindecarea se face atat cu tratament medicamentos, sau pe baza de plante, naturist, dar partea de vindecare sufleteasca, mentala si spirituala este baza. De aceea n-as accepta aceasta ”codare” si nu cred ca aceasta este o rezolvare. De altfel am citit acum si parerea altor oameni si terapeuti, care nu recomanada aceasta metoda.

  49. nelu says:

    Buna !am 50 de ani,sunt casatorit am 1 copil casatorit care locuieste cu mine in , in urma cu 5 ani am pierdut in decursul unui an pe tata,mama si singurul meu frate, din acel moment am reluat fumatul(ma lasasem de 4 ani )si am inceput sa beau bere si vin fara tarii,beam si 5-6 litri de bere pe zi ori 3-4 l de vin la un moment dat nu mai avea efectul de a ma imbata ma tinea intro stare asa de amorteala placuta,desi conduc cu greu ma abtineam ori plecam baut,daca nu beam i-mi tremurau mainile si corpul,e clar devenisem alcolic. Am tinuto asa cam 2 ani, sotia ,ginerele,fata vedeau cu toate ma ascundeam cu bautura…,dar nu creeam probleme sunt o fire vesela si chiar ii binedispuneam (sunt pfa deci nu erau probleme cu serviciul)……..Cum m-am lasat ,pur si simplu ,mi-am zis in gandul meu ,oare eu sunt hal de om sa tremur asa,sa torn in mine ca vaca sa cheltui 60-70 lei zilnic pe bautura si tigari ,m-am lasat de tigari foarte usor de baut mai beam la cateva zile pana am rarito bine de tot ,.parerea mea este ca totul tine de mentalitatea si vointa fiecaruia(nu exista ca nu te poti lasa de bautura sau tigari , nu stiu cum e cu bautorii de tarie)….. am aprox 3 ani de cand m-am lasat,bineinteles ca la o petrecere ,la un gratar beau un sprit de vin o bere doua ca nu sunt nici pocait nici bolnav.

    1. Anca says:

      Felicitari si multa sanatate alaturi de cei dragi. Si eu am un sot care face eforturi f mari si a inceput sa le rareasca f tare fata de cum bea pana acum. sa speram ca va reusi sa ramana asa. Suntem casatoriti de un an si jumatate si sper sa reusim sa inaintam cu casatoria noastra….

      1. nelu says:

        Mersi de urare d-na Anca,deasemeni toate bune si o casnicie maxima .Spunetii sotului dv. ca se poate,o sa mai simta nevoia(o pofta nebuna de a bea ) o stare de neliniste de si cum i-ar lipsi sau nu a-r gasi ceva,de gura uscata,atunci cand rareste o perioada indelungata si atunci va trebui sa-si impuna vointa ….mult succes, s-auzim de bine!

        1. Anca says:

          Cu placere! Multumesc frumos si sa dea Dumnezeu! Multa sanatate!

  50. Dora says:

    Anca, cu mult regret iti spun ca daca sotul tau e alcoolic, adica bea zilnic si nu poate fara bautura, nu se va lasa niciodata. Ceea ce spune Nelu mai sus, nu functioneaza. Nu se poate lasa de alcool ca de tigari, reducindu-l treptat. Alcoolicul trebuie sa nu mai bea deloc, nici o picatura, niciodata. Asa cum spune Pera in articol “in secunda cand ai pus limba pe orice lichid ce contine alcool, iti sunt activate in creier anumite procese datorate un enzime care fac procesul sa devina ireversibil.”
    Sotul meu este alcoolic si de 15 ani incearca sa se lase cu metoda care nu functioneaza. Crede-ma ca Pera are dreptate “daca nu te protejezi de un alcoolic te trage dupa el in iad.” Nu poti sa ai niciodata incredere intr-un alcoolic, vei gasi mereu bautura ascunsa prin locurile in care nu cauti toata ziua, nu te poti baza pe el, va fi beat cand vei avea nevoie de el, toti prietenii te vor parasi la un moment dat si mai grav, la un moment dat te vor uri proprii vostri copii daca nu il parasesti, fiindca ei nu pot aduce in casa prieteni, ca il vor vedea beat pe tatal lor. Cand isi va pierde serviciul din cauza bauturii, va bea banii munciti de tine.
    Esti tanara si te poti inca salva. Salveaza-te!

    1. Anca says:

      Buna dimineata Dora, multumesc frumos pentru sfaturi. o sa tin cont de ele dar si de situatia din casa. deocamdata reuseste sa o tina sub control. Cand va deveni situatia de nesuportat voi lua masuri in ceeea ce ma priveste. La noi situatia a fost mult mai grava si s-a schimbat f mult de atunci, adik a renuntat mult la cat bea el.Sanatate si multa putere in casnicia ta pentru ca stiu ca viata cu un om in situatia asta nu este deloc usoara.

  51. Dora says:

    Uite, citeste te rog asta, este exact ceea ce se intimpla cu un alcoolic si cu cei din jurul lui. O sa ti se para scenariul unei piese de teatru dar este purul adevar.
    Alcoolismul – un Carusel al negării.
    http://www.sfintiiarhangheli.ro/alcoolismul-un-carusel-al-negarii

  52. DAN says:

    Salut Nelule !
    Am 42 de ani si ma recunosc perfect in descrierea ta.Nu te poti lasa de baut decat daca nu lasi bautura de tot. cel putin o perioada.Cei care spun ca pe ei bautura nu-i poate conduce , mint.Bautura te conduce clar, fara tagada, daca o lasi sa intre in tine.Daca cineva a vazut vreun om ajuns bine de la bautura sa mi-l arate si mie(inafara de carciumari sau producatori de alcool).
    E chestie de mentalitate,de vointa !Eu mi-am educat mintea,psihicul spunandu-mi ca daca vreau , chiar pot.In primul rand am renuntat complet la a mai bea la carciuma.Mi-am impus ca ,o perioada cat mai lunga de timp sa nu beau la carciuma.Realitatea ca e tentant, mai ales daca ai partenerii potriviti si placuti ,sa-ti lasi banii si neuronii la carciuma.
    Dar eu spun ca e chestie de vointa.Cateodata ma mai incearca si pe mine dorul de o ,,chermeza”.Atunci fac efort fizic intens ca sa-mi cheltui energia.
    Ah, uitasem ca si lenea insoteste in permanenta bautura .Fac o pereche reusita mereu.De ce oare mai toti alcoolicii umbla nebarbieriti , dezordonati cu masinile murdare si lovite?De ce locuintele lor arata dezolant?Pentru ca oglindesc perfect starea interioara sufleteasca !Pana alcoolicul nu va realiza ca trebuie sa se faca util cumva societatii , ca societatea va trebui sa puna din nou baza pe el , are toate sansele sa ajunga un rebut care , in cel mai bun caz , isi va da seama de ce a pierdut pe un pat de spital dupa ce nu va mai fi consumat alcool macar cateva zile.
    Sfatuiesc pe toti cei care simt ca au problema cu alcoolul , sa inceapa sa se mai si roage la divinitate.Apoi sa nu mai calce in carciuma nici macar pentru o cafea;sa rezolve de indata orice sarcina de servici sau casnica;sa inspire aerul curat al diminetii si sa traga un pui de somn in fiecare dupa masa;fructe (in special citrice) cat de multe;apa minerala la greu(mai ales celor care au consumat multa bere); dupa prima saptamana va reveni cheful de viata;mintea va fi clara;incepi sa ai energie;iti dai seama cat de odihnit poti sa fii daca nu mergi la carciuma;plimbati-va copii , faceti curat prin casa si de 5 ori pe zi daca e nevoie;mergeti cu copii la spectacole sau manifestari sportive;cateva luni , repet, ocoliti carciuma, nici in ruptul capului nu intrati;daca aveti intalniri mergeti in parc , sau pe holul unui mall , oriunde inafara de carciuma;reveniti asupra restantelor chiar si a celor care au un impact nesemnificativ asupra vietii Dumneavoastra;fiti la zi cu tot; acordati atentie sporita imaginii Dumneavoastra;respectati-va intocmai cuvantul dat;acordati atentie sporita modului in care va prezentati(curat , spalat , calcat iar pantofii proaspat facuti;veti vedea dupa 2 luni cum incepeti sa va redobanditi increderea in sine si veti ajunge sa priviti cu alti ochi fostii camarazi de la carciuma;veti ajunge la concluzia ca e superb sa nu te mai doara capul dimineata, sa nu mai ai probleme de digestie, sa nu mai ai probleme cu respiratia urata;in preajma dulapului sau a cuierului miroase a curat si nu a fum de tigara;veti vedea cum , chiar si un week-end ploios si friguros vi se va parea un excelent motiv sa stati cu familia , sa povestiti linistiti si sa va odihniti;veti realiza ca tonul dialogurilor din casa scade devenind chiar prietenos;veti vedea cum atitudinea celor din jur se schimba fata de Dumneavoastra iar voi veti simti o satisfactie;inclusiv viata sexuala se va imbunatati;veti fi dorit nu respins;dupa 3-4 luni veti vedea ca cercanele de sub ochi incep sa se atenueze aproape de disparitie;tenul se deschide;albul ochilor e clar ca o zapada proaspata;dispar ametelile si scade tensiunea;in plus fata de toate acestea daca te uiti in cont vei vedea ca mai ai bani acolo spre deosebire de zilele cand ajungeai sa bei pe datorie si tot cereai bani imprumut sau ajungeai ca sa-ti platesti datoriile cu banii de gaz sau de ce nu , din alocatia copiilor.Veti ajunge sa fiti mandri de faptul ca va puteti abtine , ca va puteti conduce din nou viata.
    Astea au fost trairile mele !Dupa 8-9 luni de abstinenta totala de la alcool am intrat prima data intr-o carciuma si am avut satisfactia sa pot sa-mi comand doar un simplu ceai de fructe de padure.
    Cam dupa un an de zile de cand nu am mai baut am baut prima bere.Si am ramas surprins ca am putut sa ma ridic de la masa si sa plec dupa acea bere.Asta a fost prin 2010;de atunci . consum alcool ocazional dar nu mai sunt dependent;prefer sa beau acasa , singur , un litru de vin decat sa-l beau la carciuma.
    Doresc tuturor dependentilor MULTA MULTA VOINTA SI PERSEVERENTA daca vor sa se lase de alcool !Daca nu , le doresc suficieta putere de munca pentru a-si cumpara bautura , a plati avocati , a plati doctori , spitalizari si alte ,, oale sparte”!
    Cu stima,
    DAN

    1. Anca says:

      Felicitari si multa sanatate! Este mare lucru ca ai ajuns sa realizezi cat de mult ti-a afectat acest viciu viata dar mai ales familia. Multa vointa si o viata frumoasa inainte! Felicitari inca o data!

  53. ella says:

    Chestia la alcoolici este ca la fel ca si la drogati: devin insensibili. Nu le mai pasa de nimic in jur decat de viciul lor. Pana nu-si iau doza nu ii mai intereseaza nimic. De aceea e asa de greu de trait cu un alcoolic: pune viciul pe primul plan. Apoi vine restul, familia, sanatatea etc. Sfatul meu: lasa-l ca te va trage si pe tine in jos. Nu e normal sa stai cu certuri cu suferinta, Si mai ales nu e normal pentru copil sa vada asa ceva.

  54. VALER says:

    bravo, dan! este totul realist descris si meriti felicitari sincere pentru rezultat! remark doua puncte esentiale pe care le-ai mentionat: “sa rezolve de indata orice sarcina de servici sau casnica”! aici a stat cheia succesului tau!!! faptul ca ai gandit astfel a fost determinant pentru reusita ta. cele doua problem intretineau de fapt nefericitul viciu. TOATA STIMA!

  55. Felix says:

    Buna ziua,

    Apreciez sfaturile intalnite aici si felul in care multi oameni incercati au decis sa-si impartaseasca experientele.
    Din pacate nu am gasit nimic – un sfat, o idee, de unde sa apuc – pentru un altfel de caz, acela al durerii unui parinte care incearca sa-si convinga fiul (care are aproape 21 de ani …) sa nu mai bea si sa faca ceva in viata. Nu munceste, nu invata, spune ca se pregateste pentru facultate, dar umbla prin tot felul de baruri, cu tot felul de “prieteni”, si noaptea a devenit pt el zi, iar ziua, noapte … Daca se-ntoarce spre dimineata si gaseste prin frigider vreo bere si un rest de vin, le “rade” pe nerasuflate (mai tineam si eu una-alta prin casa, dar am ajuns sa nu mai beau nici macar la ocazii decat ce e la masa si atat, ca daca las ceva, dispare …).
    Cel mai rau e ca bautura il face violent, il transforma intr-o fiinta de nerecunoscut uneori …
    De convins sa mearga la psiholog sau alt fel de consiliere nu mai poate fi vorba – l-am dus o data acum vreo 2 ani si si-a batut joc de medic si de ceilalti – ne-au spus ulterior: nu au avut ce face nici macar cu testele facute acolo … La preot nu vrea sa mearga … nimic …
    Dora spunea in februarie ca “daca nu te protejezi de un alcoolic te trage dupa el in iad”, dar eu ce sa fac, ca e vorba de propriul meu copil … ?

    Va rog mult, ajutati-ma cu orice fel de sfat, de parere, sa am un fir de unde sa ma apuc.

    Multumesc mult.

  56. Dora says:

    Banuiesc ca daca mi-ati citi comentariul ati citit si linkul http://www.sfintiiarhangheli.ro/alcoolismul-un-carusel-al-negarii .
    Mi-au trebuit multi ani de cautari a raspunsului la intrebarea dvs., pana cand mi-am dat seama ca nu-mi va da nimeni raspunsul si ca va trebui sa gasesc singura drumul spre solutie.
    Avand doar 21 de ani poate ca totusi pentru salvarea baiatului dvs. se poate face ceva. Incercati sa gasiti cauza pentru care s-a apucat de baut.
    Evitati discutiile contradictorii cu el, cand e beat vorbeste alcoolul din el iar cand e treaz nu-si va mai aminti, deci sunt inutile si va consuma pe dvs. Nu-i mai reprosati ca a venit beat, faceti-va ca nu s-a intimplat nimic si incercati sa canalizati discutia despre lucrurile pozitive din viata lui. Intrebati-l cum merge cu pregatirea pentru facultate, aratati-va interesat de materiile la care se pregateste, intrebati-l ce greutati intimpina, cum ati putea sa il ajutati.
    Poate ca bea fiindca simte o presiune prea mare pe asteptarile dvs. de la el. E doar una dintre supozitii. Multi dintre parinti incearca sa detina controlul asupra vietii copiilor lor chiar si dupa 18 ani si copii isi pierd increderea in sine. Trebuie sa-l determinati sa creada el despre el ca e in stare sa faca ceva util si mai ales ca el poate sa aleaga ce sa faca in viata lui..
    A ales singur facultatea sau ati ales-o dvs. si el a acceptat-o? Poate ca nu e ceea ce isi doreste el sa faca in viata si incearca cumva sa scape fara insa a-si asuma decizia.
    Incercati sa ii cunoasteti prietenii, cu ce se ocupa ei, ce studiaza.
    O alta cauza pentru care ar bea ar fi posibil sa fi suferit o deceptie amoroasa. Daca o fi asa, o sa ii treaca deceptia cu timpul. Trebuie rabdare multa si diplomatie.

    Numai bine.

  57. leu ionut alexandru says:

    Buna ziua.Sunt Ionut din craiova si va pot ajuta cu informatii la problemele pe care le aveti.Pt detalii adresa mea de mail e leuionutalexandru@yahoo.com

  58. Dora says:

    Eu cred ca esti un spamer. Daca nu am dreptate si chiar vrei sa ajuti, pune aici tot ce stii.

  59. Albastru says:

    Foarte bun subiectul si de actualitate, insa nu vorbesti de cauze.
    De ce devine o persoana alcoolica? ca doar cand se naste nu-i pune mama lui sticla de bere la gura in loc de biberonul cu lapte! De ce acum trei patru decenii nu erau asa de multi alcoolici? de ce se poate cumpara bautura la orice ora si de catre oricine? de ce este asa de ieftina bautura, si nu este accizata cu 100% , de ce nu se declara alcoolismul oficial boala cronica? De ce ministerul sanatatii nu ia o decizie in privinta celor bolnavi si asitati social sa li se opreasca indemnizatia daca consuma alcool. Toata lumea activeaza de nevoie si nu de buna voie, de aceea sunt legi. Insusi creatorul a dat cele 10 porunci stiind slabiciunile si caracterul schimbator al omului, pentru al pazi pe el (omul) de el!

  60. Bicu says:

    Salut !
    Am citit mai toate comentariile dar n am gasit pe nimeni care sa aiba probleme cu prietena alcoolica.
    In situatia in care iubita mea are 28 de ani si nu bea des dar se imbata repede, ce as putea face?
    De cele mai multe ori bea de teama necunoscutului, adica la un loc de munca nou, la orice merge pentru prima data. Crede ca si face curaj.
    Are momente de depresie si se refugiaza in alcool.
    Va multumesc.

    1. leu ionut alexandru says:

      buna ziua.sunt ionut si cunosc o doamna din dambovita care trateaza dependenta de alcool.are 62 de ani locuieste la bloc cu sotu si lucreaza in toate zilele saptamanii.cine este interesat adresa mea de mail e leuionutalexandru@yahoo.com

  61. Luciana says:

    Am aceeasi problema cu alcoolul cu partenerul meu avem un bebe ,am crezut ca un copil me va salva relatia si implicit pe el ,va fi mai rasponsabil si va lasa paharul mai moale,problema e ca el are rudele aproape de el si ei la fel betivi carel influienteaza sil accepta asa mai rau tot timpul liber il petrecere acolo cu ei si vine cad isi aduce aminte acasa in patru labe,ne certam si ne jignim tot timpul si in public de fata cu altii…sunt disperata noi locution in londra si avem si bebelusul care lupt din toate puterile sa mi cresc copilul alaturi de tatal ei,el de cv timp numai ma ameninta ca ma distruge,nui da atentie copilului nusi petrecere timp cu el ,nici cu mn,gaseste tot felul de pretexte sa ca sa nusi petreaca timpul liber pe carel are cu noi,minte,si in continuu mai nou vrea sa ne despartim si sa ma distruga,am fost alaturi de el in multe momente dificile din viata si nu lam parasit,este orbit de bani si isi doreste sa fie unde a sus intrun loc unde nui bun pt el si pt nimeni,este un om usor influentabil,daca aude ca femeea cuiva a fc cv rau asa va pati si el,am ajuns sai pierd increderea in mn dar de dragul copilului meu incerc sa lupt si sa sper ca se va indrepta si vom fi o fam. Frumoasa…..sunt o femee disperata care cere ajutor sasi salveze familia si fericirea…va rog ajutatima va las adresa mea de email lasatimi un nr de tel unde va pot contacta Sami pot descarca oful pe carel port in suflet …va multumesc. Lucianaw_2008@yahoo.com

  62. Sun says:

    Un articol foarte inspirational..chiar aveam nevoie de un sfat in privinta asta.

  63. Daniela says:

    Buna eu am pe sotul meu care este alcoolic si nu stiu ce sa mai fac si am si copii mi I care spun ca vor sa-si schimbe total ca ei nu mai pot. Sotul meu are numai 30 de ani ce sa fac? Multumesc Dana

  64. adib says:

    buna tuturor. de la varsta de 7 ani am crescut numai cu alcoolici. Un tata vitreg, un sot betiv. Am luptat din rasputeri. De 30 de ani lupt intruna. Si va spun ca nu exista leac, nici metode psihologice. Nu exista decat vointa personala a celui in cauza. Nu poti sa-i ajuti in niciun fel. Nu merge nici cu amenintari, nici cu vorba buna. S-a abtinut 16 ani. Apoi de la o amarata de tinctura a pornit totul. Si a fost un efect de avalansa. Si de trei ani, acelasi calvar. Firea mea e calma si sunt o persdonalitate puternica. Dar cum am spus, nu merge nici cum. Numai cu vointa lui. Si aceasta boala nu tine cont nici de pregatire, nici de sex, nici de varsta. Pur si simplu exista. Daca te poti impaca cu ideea ca ai o viata ratata alaturi de el, stai si suferi. Pentru ca nu exista nici macar un dram de fericire. E numai amagire. TOTALA. Succes celor ce lupta cu acest viciu

  65. gigi says:

    Oare sunt alcoolic.?Am avut probleme mari in familie si am inceput de un an sa beau, azi un pic,maine un pic.Beau zilnic un litru si mai mult de vin si 2-3 de grame de asa zisa tarie…..in ultimul timp au inceput sa-mi tremure mainile dimineata,noaptea transpir,am furnicaturi pe picioare si spate si pana nu beau 200 de grame de tarie nu ma parasesc.Dintr-o persoana ordonata si bine cotata-am o meserie liberala-am inceput sa neglijez activitatea,uit sa ma barbierec (ceace inainte faceam zilnic),inainte faceam cel putin doua dusuri zilnic….este rusinos ma spal odata de doua ori pe saptamana.Ce fac ? Nu vreau sa ajung pleava sau paria.Am fumat 35 de ani ,enorm, 2-3 pachete pe zi,m-am lasat de fumat sunt 15 ani.Acum,ce fac ???? Plec in munte ,in delta o luna ,doua sa nu mai am acces la civilizatie si la alcool.Sa incerc prin vointa ca si cu fumatul….de astazi numai beau….Nu stiu ?Este groaznic sa-ti tremure mainile,sa ai furnicaturi,sa transpiri ,mai ales noaptea,sa pierzi controlul picioarelor la coboritul scarilor.Va rog pe toti,Stejar extrema urgenta ! Va rog !

    1. Dora says:

      Din pacate, da, esti alcoolic. Tremuratul e de la sevraj. Organismul cere mai mult alcool. Din ce in ce mai mult asa ca incearca sa-l pacalesti. Cand iti vine sa bei, mananca un fruct sau bea o cana de ceai. Fa-ti 2 litri de ceai, impuneti sa-i bei pe ei inainte de a te apropia de bautura.
      Abstinenta e solutia sigura dar e foarte greu. Vointa si un proiect care sa te acapareze ar putea sa te ajute sa nu mai gandesti la alcool.

  66. Raluca Leuca says:

    Salut! Am cautat pe google ,,cum sa ajuti un alcoolic” pentru ca efectiv nu stiu ce sa fac, cum sa-mi vindec tatal si asa am gasit articolul. Se tot propun tartamente de auto-vindecare, dar problema cu alcoolicii adevarati e ca nu vor sa se vindece. La ce ma ajua sfaturile psihologice autodidactice, clinicele pentru alcoolici, tratamentele medicamentoase, cand n-am cum sa-l duc acolo? Primul pas, acceptarea l-am facut, sunt medic, stiu ca tatal meu sufera de o boala, cum ai spus si tu incurabila. Al 2-lea e mult mai dificil, n-am unde sa-l angajez eu, de lucrat lucreaza la tara. Ii plac florile, animalele. Statea cu parintii lui si ii ajuta, dar acum a ramas singur pentru ca au decedat bunicii. Pasul 3 mi-e si mai impsoibil. Nu-l pot muta cu mine, eu insumi stau in camin, iar cu mama nu s-a inteles niciodata si s-ar distruge reciproc. Nu stiu ce sa fac, dar nici nu pot sa suport sa privesc de la distanta cum tatal meu se autodistruge ireversibil.
    Nu stiu ce sfat sa cer, nu stiu daca exista solutii, sperante…

  67. Ingvar says:

    Harry Hole, asta e alcoolic, voi sinteti incepatori… treaba e sa te trezesti intr-o dimineata in mijlocul soselei, la volan, beat, conducind (destul de tare), si atunci sa te intrebi unde vrei cu adevarat sa ajungi. iar cu mersul la biserica mi se pare alta pierdere de vreme; bine – se spune ca intoarcerea pacatosului, dar a merge la popii de azi sa le spui “parinte (cu p mic, evident!, ca astia nu sint preoti, ci cu totul altceva), sint alcoolic, ce sa fac?!” el zice ” baga niste lei acili’sa si te dezleg yo!”… sa trecem si sa depasim momentul! Singurul lucru bun care il fac de cite ori o fac e sa muncesc si culmea, muncesc chiar bine! parerea lor, nu a mea! Gata ca deja striga ciinii si rup lanturile! (cine stie despre ciini, intelege!)

    1. Om Bun says:

      Corect ce ai spus Ingvar despre accesarea ca solutie a bisericii…cu mentiunea ca nu preotul te dezleaga ci tu insuti, adica tu cel ce mergi la biserica de fapt mergi la Dumnezeu, alegi calea de a te marturisi si de a spune sincer ce pacate ai…asta elibereaza, asta vindeca, cand te vezi oglindit in propria-ti marturisire despre tine si viciile tale !!! probabil toata viata ne marturisim, dar nu o facem sincer ! cand ajungi sa strigi cine esti cu adevarat, in fata Mantuitorului, atunci scaparea este la EL ! nu la oameni, nu la preoti , caci oamenii sunt oameni, nu Ingeri sau Demoni; ori alcoolul este apanajul unor demoni ce salasluiesc in trupul uman urmare pacatelor acumulate si nemarturisite; nu conteaza ce face preotul sau x-lescu , conteaza ce face fiinta supusa patimii alcoolului, toti ceilalti pot doar ajuta dar ajutorul total este de la Cel ce ne-a creat, Dumnezeu. Bineinteles depinde de capacitatea fiecaruia de a discerne cele scrise aici pe aceasta cale, depinde de potentialul fiecaruia. A fi sincer cu tine insuti ajuta ! caci de fapt esti sicner si te rezolvi sau nu te rezolvi, depinde cat consrvatorism ai, cat atasament pentru vicii ai, cat vrei sa te vindeci !
      Si da, striga cainii !!! pentru cel ce intelege…

  68. daniela says:

    La mine este mai dureros pt ca mama este cea cu problema asta.am fost la doctori, a luat tratament insa bea pe ascuns, gasesc sticle de bautura ascunse in camera copilului.sincer cred ca am sa cad eu inaintea ei insa e mama si am sa o ajut in continuare

    1. Route says:

      si eu am avut probleme cu alcoolul am consumat zilnic aproape 15 ani pana am inceput sa am probleme cu sanatatea. Probabil am devenit alcoolica pentru ca parintii imi dadeau alcool spuneau ca face bine la sanatate.. Acum, am cred mai mult de 2 ani de cand nu mai beau si am modificari de personalitate adik sunt un om mai bun , arat mai bine lumea spune ca am intinerit ca as avea 30 de ani in loc de 57 pe care ii am. De ce m-am lasat si cum m-am lasat? A inceput sa imi fie rusine de mine de copiii, de persoanele care ma cunosc si mai ales de o prietena pe care o respect foarte mult. Cum m-am lasat? La inceput beam apa si ma gandeam ca e alcool si chiar ma ameteam din cauza asta. Pe urma am inceput sa ma rog, cand ma apuca dorinta de a bea , ma rugam cu aceeasi dorinta arzatoare la Maica Domnului la domnul Iisus si intr-adevar se potolea suferinta pe care o simteam pt ca voiam sa beau. Plus parca atunci cand vreau sa beau imi vinje in cap ideea si simt ca nu pot sa scap de ea o identific si o alung . In fine ceea ce vreau sa spun e ca avem mult mai multa forta decat ni se pare, putem experimenta ce ne trece prin cap in sensul bun si rugaciunea face foarte bine. Studiul bibliei explicate , participarea la slujba de duminica, incercarea de a-l gasi pe Dumnezeu si dorinta de a-l primi in suflet in gand pe mine ma ajuta. Privesc lumea cu alti ochi.

  69. Daniela says:

    Bine dar in cazul ca sotul meu bea de 7 ani, avem doi copii de 5 si de jumate de an. Eu sunt in decret el categoric nu lucreaza dar consuma alcool in fiecare zi,numai ce n-am incercat si ce n-am facut el tot continua . Am plecat de citeva ori de la dinsu ,imi promitea marea si sarea si peste cel mult o saptamina iar de la inceput. nustiu ce sa mai fac? face de a pastra familia sau mai bine sa divortam si copiii sa ramina fara tata, pentru ca el nu constientizeaza ca vine sfirsitul familiei noastre, Nustiu ce sa ma fac. ajutatima va rog, avem 2 copii nevinovati.

  70. Gabi says:

    Buna! Salut!
    Am 19 ani si desi imi este rusine sa recunosc , tatal meu este un alcoolic , si devine uneori foarte violet din cauza aceasta , am citit ce scrie mai sus dar am incercat sa discut el si sa il fac un timp scurt sa nu ai bea , dar nu vreau sa-l fac sa se lase de tot , ca pana la urma toata lumea bea un pahar de vin sau de bere , dar o modalitate prin cae sa-l fac sa reduca din consum se poate gasi :( desi am 19 ani cedez destul de repede in fata lui incerc sa fiu tare dar reuseste sa imi rascoleasca greseli din trecut cu care ma ataca verbal , daca ma intelegeti!

  71. dumitrita says:

    Soțul meu are o problemă cu alcoolul, am încercat sa lupt în diferite moduri sa ii ofer șansă de a vedea ca are multe alte lucruri mai importante decât o nenorocita de sticlă, știu ca poate lăsa băutura căci în timpul programului de munca nu bea și sunt multe ore. Dar zilele libere le petrece beat. Îmi e frica de a mai ieși cu el și copii în oraș căci la primul magazin se oprește sa bea, și apoi la următorul și tot asa. În ultimul timp simt ca o iau razna și ce e mai rău e ca mereu îmi promite ca nu mai bea dar mereu o alta dezamăgire când vezi ca nu a îndeplinit promisiunea făcută.

    1. ionut says:

      pentru dumitrita.salut.sunt ionut si pot sa te ajut in problema cu sotul tau.asta e mailu meu leuionutalex@yahoo.com.sa imi scrii ca sa te ajut