articol
Descoperă-ți șansele actuale la o relație fericită

Săptămâna asta, în articolul precedent, ai făcut cunoştinţă cu Darius şi Simona, un cuplu pe care eu îl numesc alfa iar unele motive le-ai cunoscut deja în articolul scris de Darius.

Vom intra în mai multe amănunte însă azi aş vrea să aduc nişte adăugiri, lămuriri şi să completez o viziune despre relaţiile de cuplu pe care eu o am, să aduc la masă observaţiile mele asupra iubirii şi relaţiilor aşa cum le pot vedea zi de zi în munca mea de psiholog.

Iubirea şi relaţiile sunt o prezenţă permanentă în viaţă mea:  în căsnicia mea, în lucrul cu clienţii, în cărţile şi materialele pe care le studiez, nu există zi să nu fiu pus faţă în faţă cu realitatea şi promisiunea pe care iubirea o are pentru noi.

Deasemenea, nu am întâlnit nicio o cale de dezvoltare personală mai profundă şi mai puternică decât o relaţie de cuplu cu condiţia să fie privită ca o şansă pentru devenirea noastră şi pentru dezvoltarea potenţialului nostru mai mult decât orice altceva.

O lămurire

În primul rând, deşi îmi place să scriu şi să lucrez pe marginea relaţiilor de cuplu, nu a fost tot timpul aşa. Mai mult, nu pun niciun fel de presiune pe oamenii cu care mă întâlnesc, tu fiind unul din ei, să intre într-o relaţie.

Dimpotrivă!

Accentul meu a fost şi va fi să fii prima oară singur. Fericit singur, puternic singur, împăcat singur.

Apoi, dacă simţi nevoia de conexiune, să faci paşi pentru a intra în relaţii.

Dar dacă eu nu pun presiune, asta nu înseamnă că scapi.

Societatea, mass media, cam tot ce te înconjoară pune o presiune uriaşă pe tine să intri în relaţii şi să rămâi în ele cu orice preţ.

Singurătatea este o stigmă. Eşti handicapat? Ce-i în neregulă cu tine la 30 de ani de eşti singur sau singură?

Ei bine, calea personalităţii alfa spune cu totul altceva.

Eu personal până la 27 de ani nu am avut nicio relaţie de cuplu. La 22 de ani am fost cu o fată timp de 6 săptămâni în care am făcut sex şi ne-am întâlnit în oraş să mâncăm prăjituri.

Şi cam asta a fost până la 27 de ani.

Şi vrei să îţi spun ceva?

Dacă mi-a lipsit ceva în perioada aia, nu a fost o iubită ci mi-a lipsit întâlnirea profundă cu mine însumi.

Căutând şi sperând că fericirea şi iubirea sunt undeva dincolo de mine, mă făceam singur nefericit pentru că nu îmi dădeam voie să mă bucur de toate minunăţiile din viaţa mea, de bogăţia uriaşă pe care deja o deţineam şi mă pedepseam singur pentru că am dat voie mesajului ”nu sunt destul de bun” să îşi facă loc în inima mea.

Şi cum să îmi dovedesc că sunt destul de bun?

Păi având o maşină, o iubită, o familie, o casă.

Doamne, ce idioţenie.

Dacă s-ar face un manual despre cum să fii un idiot cuprinsul ar suna cam aşa:

  • lasă-te definit de cei din jur

  • haleşte valorile şi convingerile societăţii în care trăieşti

  • mergi la şcoală fără să te întrebi ce abilităţi îţi dezvolţi şi cum te vor servi anii de şcoală în viaţa reală de zi cu zi în care ai nevoie de sănătate, bani, relaţii sănătoase autocunoaştere pentru a putea spera la fericire

  • caută un job în care să îţi vinzi timpul pentru că îţi trebuie bani şi nu ai nicio abilitate după toţi anii de şcoală şi trăit în societate. Când eşti întrebat ce ştii să faci, spune „nu ştiu nimic, dar fac orice e nevoie. Şi vreau bani.” Caută un job pentru că aşa te vei integra în societate, îţi trebuie bani de blugi şi ieşit în weekend şi nu pentru că inima ta te cheamă să faci o muncă nobilă care să te facă pe tine să creşti ca fiinţă umană şi să te ajute să contribui făcând bine lumii din jur.

  • caută să intri într-o relaţie pentru că aşa trebuie şi dă bine, nu pentru că ţi-ai descoperit nevoile şi pentru că îţi doreşti să fii cu cineva în parteneriat în drumul de dezvoltare şi evoluţie pe care fiecare dintre noi ne aflăm. Intră în relaţie pentru că vrei să îţi ia cineva din responsabilităţi, să îţi satisfacă nevoile sexuale şi stomacale.

Când toate se sparg în capul tău, când sănătatea este praf, când relaţia se destramă, când banii de la job nu mai vin, supără-te pe societate, pe lume şi pe părinţi. Caută vinovaţi peste tot şi nu cumva să priveşti în oglindă să vezi Vinovatul , Responsabilul şi pe Cel care poate să schimbe totul în bine.

Cu alte cuvinte, să fii idiot e simplu. Nu privi niciodată în tine însuţi la adevărul tău şi pune permanent botul la ce ţi se aruncă în vălăul cu lături.

Ok, stai un pic să îmi aranjez cămaşa şi să revenim la limbajul elevat psihologic al dezvoltării personale fără idioţenii şi judecăţi de valoare.

Uneori mai mă ia valul. :)

Deci, o relaţie nu este nicidecum îmbunătăţirea calităţii vieţii, aşa cum mulţi şi-ar imagina.

Oricine se află într-o relaţie de cuplu pentru mai mult de 3 ani ştie că înainte ca o relaţie de cuplu să îţi aducă valoare şi fericire în viaţă, la început îţi aduce mai multă muncă, efort, suferinţă, pe măsura lecţiilor pe care le ai de învăţat.

După primul an de relaţie, hormonii încep să se mai potolească, realitatea că suntem doi indivizi într-o relaţie de cuplu şi nu un singur suflet armonios începe să îşi facă simţită prezenţa şi acum avem 2 bagaje de cărat în drumul nostru, şi nu mai îl am de cărat doar pe al meu, aşa cum era când eram singur.

Înainte să te zăpăcesc prea tare de cap, azi am să mă limitez la câteva principii fundamentale legate de promisiunea fericirii într-o relaţie de cuplu.

Da, o relaţie de cuplu este ceva extraordinar cu condiţia să înţelegi ce e asta o relaţie de cuplu.

Şi am curajul să spun că foarte multe lucruri care sunt luate azi ca adevăr de urmat în privinţa relaţiilor nu sunt decât bombe cu ceas care vor exploda în interiorul cuplului şi vor distruge inimi, destine, investiţii de timp şi energie pentru a construi ceva frumos ce a fost dinamitat şi dărâmat într-o clipă.

Ce îţi propun eu este să confrunţi ce îţi spun eu cu experienţa ta personală şi a celor pe care îi cunoşti şi apoi cu alte învăţături şi să descoperi pe pielea ta calea corectă pentru tine.

Câteva criterii esenţiale pentru şansa ta la relaţii fericite

Primul criteriu - cine nu învaţă să fie fericit singur, nu va găsi fericirea niciunde în univers

Acest prim criteriu este o lege la fel de puternică precum legea gravitaţiei. Aşa cum dacă arunci un pahar de sticlă de pe masa din bucătăria ta el va cădea pe podea şi se va face cioburi, la fel dacă nu înveţi să fii fericit singur, nimeni din lume nu te va salva de la nefericire.

Oamenii care nu ştiu ce este fericirea şi cum şi-o pot genera singuri vor căuta o relaţie de cuplu aşa cum alcoolicul caută sticla de băutură, aşa cum dependentul de jocuri de noroc caută cazinoul sau site-ul de pariuri, aşa cum workoholicul caută să fie în activitate mentală permanentă.

Pentru oamenii care nu ştiu să se facă fericiţi singuri şi să savureze pentru anumite momente solitudinea, pentru cei care nu au învăţat încă să aibă o relaţie foarte fericită cu ei înşişi în primul rând, relaţia de cuplu nu este decât un alt medicament pentru încercarea de a umple golul interior şi de a alina temporar durerea confruntării acestui gol.

Foarte rapid însă, relaţia obţinută din această căutare îşi va arăta limitele în a aduce alinarea şi fericirea în căutarea căreia suntem şi se va dovedi încă o încercare eşuată de a găsi fericirea acolo unde nu e.

Viaţa nu este împărţită în segmente bine definite.

Pasul 1 - te naşti

Pasul 2 - înveţi să fii fericit singur

Pasul 3 - intri în relaţii cu alţii

De cele mai multe ori, avem primele relaţii cu mult înainte să avem habar că relaţia cu noi înşine este cea mai importantă şi ar trebui să primească prioritate.

Dar nu-i nimic, lecţia vine rapid. Despărţiri, relaţii în serie terminate prost, dezamăgirea în ceilalţi pentru că au eşuat să ne îndeplinească speranţa de fericire şi uşurare a poverii, toate astea ne readuc pe drumul confruntării şi regăsirii de sine.

Mai devreme sau mai târziu, rămânem singuri cu noi şi începe explorarea interioară.

Atunci, flacăra speranţei se reaprinde vie.

Al doilea criteriu - să îţi asumi responsabilitatea sentimentelor tale

Când rămâi singur cu tine însuţi, realizezi că ceea ce simţi îţi aparţine.

Cât timp însă alergi după cai verzi pe pereţi, vei găsi tot timpul alţi vinovaţi pentru ceea ce simţi.

Celălalt este de vină. Comportamentul şi cuvintele lui te rănesc, te fac să te simţi lipsit de respect, devalorizat, ruşinat.

Haha :))

Ai vrea tu!

Exercițiu scurt: imaginează-ţi acum persoana care te-a făcut să suferi cel mai mult în viaţa asta. O vezi cu ochii minţii? Perfect. Păstreaz-o acolo. Acum întreabă această persoană: ”De ce îmi faci atâta rău?”

Şi acum, imaginează-ți persoana asta că zâmbeşte ca un înţelept care a luat un chip familiar pentru a-ţi preda o lecţie, şi îţi spune:”

DAR CE ŢI-AM FĂCUT EU?”

Hai spune.

Ce ţi-a făcut această persoană? Nu cumva atunci când ai rămas tu cu tine însuţi te-ai torturat singur ore, zile, luni şi ani cu rodul gândurilor şi imaginaţiei tale legate de cuvintele şi comportamentele celuilalt?

Nu cumva ţi-ai făcut tu atât de multe filme şi scenarii despre ce simte şi gândeşte celălalt şi ţi-ai făcut tu ţie rău în 99% din tot acest timp? Nu cumva propriile tale slăbiciuni au permis unor lucruri mărunte să devină uriașe? Nu cumva frica ta, incapacitatea ta de a fi o persoană autonomă te fac să te simți slab și lipsit de putere în anumite contexte? Nu cumva lipsa de încredere în tine te face să pleci capul și să accepți lovitura?

Poate că celălalt a spus sau a făcut ceva însă apoi a plecat.

În rest, dacă ecoul a rămas în tine pentru atât de mult timp, nu o fi responsabilitatea ta?

Poţi alege să schimbi filmul minţii tale oricând, însă tu alegi să apeşi butonul ”repeat” din nou şi din nou?

Cine este la butoane?  Nu cumva TU?

Ia gândeşte-te în momentul ăsta cu toată luciditatea şi sinceritatea, ce ţi-au făcut ceilalţi?

Nu ar fi mai bună întrebarea ce anume au trezit în tine, ceva ce era demult acolo însă dormea? Ce te ajută ceilalți să vezi in tine de fapt, provocându-ți aceste stări aparent negative?

Cei care trezesc în noi gânduri şi emoţii de suferinţă ar trebui să primească un cadou şi o mulţumire. Iar scrisoarea de mulțumire ar suna cam așa:

”Mulţumesc că ai trezit în mine aspecte care ar fi rămas adormite şi nedescoperite şi mulţumesc că acum sunt mai bogat şi încă un fragment din mine însumi face parte din fiinţa mea. Îţi mulţumesc cu atât mai mult cu cât doar tu ai putut să trezeşti părţi adormite din mine când nimeni altcineva nu a reuşit. Asta îmi arată că eşti o persoană importantă şi deosebită pentru mine, un profesor şi un ghid de care aveam nevoie.

Ce voi face acum cu ce am descoperit în mine, nu ştiu, şi nici nu ştiu dacă mai pot sau mai vreau să fiu acum cu tine, dar îţi sunt dator cu un ”mulţumesc” din inimă.

Ceea ce credeam că e suferinţă, nu este de fapt decât o trezire, care niciodată nu e plăcută. ”

Al treilea criteriu - perspectiva

Cum priveşti o relaţie de cuplu şi pe celălalt?

Care este treaba celuilalt în viaţa ta?

Să spele chiloţi? Să gătească? Să stea capră sau să dea din fund când faceţi sex? Să te spele pe picioare? Să îţi facă masaj? Să te biciuiască? Să te servească? Să te iubească?

Dacă priveşti relaţia ca o afacere, ca pe un schimb de nevoi, ea va funcţiona cât timp nevoile rămân aceleaşi.

Dar ghici ce?

Nevoile se schimbă pe măsură ce timpul trece. Contractul trebuie să se schimbe şi aşa-i că nu ai chef?

Celălalt era aşa de dulce când stătea cuminte pe canapea şi aştepta să trăiască doar când îi dai tu voie.

Dar VAI, celălalt s-a revoltat. Acum vrea libertate. Acum vrea să trăiască el, pentru el, individual. Ce egoism! După câte am făcut pentru tine te revolţi? Muşti mâna care te-a hrănit?

Acum nu mai ai nevoie de mine? Cum poţi să spui aşa ceva? Mă arunci la gunoi? Tot ce a fost între noi nu mai înseamnă nimic?

Şi eu ce mă fac acum?

Credeam că eu sunt totul pentru tine, dar realizez că de fapt tu erai totul pentru mine. Pentru o clipă m-am odihnit în imaginea ta aşteptând pe canapea ca eu să vin oricând vreau şi să îţi cer să îmi satisfaci nevoile iar tu mi-ai răpit asta.

Eu pe ce mai mă sprijin?

Viaţa mea nu mai are acelaşi sens.

Castelul de cărţi s-a dărâmat. Din nou.

Din nou, celălalt ne-a dezamăgit.

Sunt ceilalţi defecţi, sau ce aştept eu de la ceilalţi ar trebui să aştept de la mine şi eliberându-i pe ceilalţi mă fac pe mine mai fericit, pe ei mai liberi şi acum pot savura cu adevărat frumuseţea relaţionării între doi oameni care aleg să fie împreună cu cele mai înalte gânduri şi emoţii şi nu mânaţi de nevoile vieţii de zi cu zi pe care dacă suntem sinceri, ni le putem rezolva atât de simplu singuri.

Fericirea într-o relaţie de cuplu este dată de PERSPECTIVA cu care priveşti relaţia.

Vrei servitor în loc de partener? Îl vei avea până când îşi dă demisia.

Vrei un partener de evoluţie? Oricât va dura drumul, dacă şi când drumul vostru se desparte, amândoi veţi fi mai bogaţi, mai sănătoşi, mai fericiţi, mai evoluaţi şi mai pregătiţi.

Perspectiva ta asupra a ce este relaţia şi partenerul şi care e rolul lor determină calitatea relaţiei şi a stării tale interioare de împlinire şi fericire.

Dar a cui e perspectiva? A TA. Tu alegi cum priveşti, din ce unghi.

Şi din nou, şi din nou, totul se rezumă la tine.

Ce putere uriaşă ai, să transformi suferinţa în fericire, durerea în plăcere  şi dezamăgirea în speranţă, într-o clipă.

Ţi-e frică de atât de multă putere?

E normal.

Însă va veni ziua când nu vei mai avea de ales.

Până atunci, îţi doresc o călătorie plăcută printre obstacolele vieţii cotidiene.

Alături de tine cât timp îţi doreşti,

Pera Novacovici

P.S. Tu vei trăi cu tine toată viaţa, indiferent cât de departe mergi în lume sau pe cine ai alături. Tu eşti primul tău partener de viaţă şi vei rămâne cu tine, garantat, pentru tot restul vieţii, aşa că ai face bine să devii cel mai bun partener al tău, să trezeşti la viaţă sufletul pereche din tine, adică partea adormită din sufletul tău care acum e doar pe jumătate trează.

 

Distribuie acest articol pe reteaua ta preferata de socializare
Profită de resursele de dezvoltare personală
pe care le-am pregătit timp de 10 ani!
imagine-news
52 DE COMENTARII
Intră în discuție. Lasă mesajul tău mai rapid cu contul de social media.

Comments

  1. Buna, Pera!
    As vrea sa imi spui, daca vei putea, care e motivul pentru care cineva repeta aceleasi greseli la infinit? De aproximativ 3 – 4 ani de zile ma invart intr-un cerc vicios si cand vreau sa ma intalnesc cu cineva dau doar peste cineva nepotrivit si m-am saturat. Imi doresc foarte mult sa rup acest cerc si sa incep sa atrag in viata mea oameni de calitate, extraordinari.

    1. Deși vad ca ai adresat intrebarea catre Pera indraznesc sa iti raspund si eu.
      Am avut si eu aceeasi intrebare pt viata. Si stii ce am aflat din investigatii?
      Ca daca atragi acelasi tip de om (au toti aceeasi hiba) este fie pt ca reflecta cea mai mare temere a ta, fie pt ca acea persoana are problema parintelui tau dominant si in mod inconstient cauti sa reproduci atmosfera familiei din timpul copilariei.
      De ex fetele care au avut tati alcoolici sau abuzivi vor alege parteneri de viață cu aceeasi problema daca nu isi vindeca rana din timp.
      Cand ceva se repeta over and over again universul încearcă sa iti arate ceva. “Uite asupra acestui lucru ai de lucrat. E o lecție aici. Repara asta si atunci nu vei mai atrage oameni nepotriviți”
      Alta explicatie ar fi ca omul atrage în oglinda ceea ce reflecta el. Adica multe pers atrag pers cu aceeași problema,doar ca nu o constientizeaza.
      Ultima explicatie este ca femeia când isi dorește f mult pe cineva in viata ei intra in relații cu pers nepotrivite din cauza vulnerabilității ei.
      Si mai adaug ceva: oamenii de calitate s-au rarit ca nr. Pentru a aprecia un om de calitate poate ca este necesar sa cunoști si calitate mai slaba. Totodata prin contact cu oameni nepotriviti te cunosti mai bine pe tine insati si ce iti dorești cu adevarat.
      Succes!

      1. Adevarat graiesti, este exact cum spui…pana nu invatam ce trebuie sa corectam la noi, lucrurile se vor repeta si ne vom simti la.fel de nefericiti pt ca nu ne asumam responsabilitatea fericirii proprii… oameni trebuie sa caute ce ii bucura si fac cu placere inainte sa intre in relatie cu altcineva….adoca sa se cunoasca mai bine si astfel nu vor da vina pe altii de sentimentele proprii…

    2. Motivul pentru care un tipar se repeta este evident. Ceva in tine trebuie schimbat. Un lucru ar putea fi cum privesti tu rolul unui partener in viata ta. Spui ca toti au fost nepotriviti, insa eu as intreba, nepotriviti pentru ce?

      Pentru a te invata o lectie mi se par cei mai potriviti, te-au facut sa incepi sa iti pui intrebari importante.

      Pentru alte lucruri poate nu sunt potriviti insa aici e cheia. Potriviti sau nepotriviti, pentru ce?

      Cum ar fi daca ai spune ca sunt cei mai potriviti si exact ce aveai nevoie? Cum te-ar ajuta asta sa schimbi perspectiva?

  2. Asta cu Fericit singur este adevarat. Sau cel putin linistit sau mulțumit. Exista insa o problema care poate exista. Ca după pauza de ani de zile de solitudine liniștită sa te decizi sa începi o relație si sa iti dai seama ca nu te simti confortabil. Si prin cateva saptamani de relatie sa ajungi sa te cunoști si sa te transformi mai mult decat ai facut-o intr-un an/trei/cinci de solitudine. Cred ca cea mai buna metoda de autocunoastere si evolutie este prin incercarea relatiilor (nu ma refer aici la partea fizica,ci emotionala).
    Oamenii se schimba prin interactionare. Fiecare dintre noi este sculptor pt celălalt daca suntem deschisi catre schimbare.

  3. Salut,
    Oricat as incerca sa gasesc problema la mine, oricat ma autoanalizez, ma studiez, imi caut tot felul de probleme si incerc sa realizez cat de mult ma afecteaza pe mine sau mediul din juriul meu, nu reusesc decat sa le gasesc niste probleme minore, la care vreau sa cred ca oricum lucrez, sau am reusit sa le rezolv din ce in ce mai mult cu timpul. Vreau sa cred ca sunt destul de responsabil si constient incat sa realizez cand influentez eu si sa recunosc asta. Accept ca am problemele mele, nu sunt perfect si nici nu pretind, dar gasesc la mine mult mai multe calitati decat la celalalt, chiar daca mi-as dori sa gasesc defectele la mine (mi-ar fi mult mai usor sa rezolv problemele, decat sa le arunc pe celalalt).
    Chiar persoana de langa mine este vinovata in mare parte (trecem peste parte in care vina este a mea pentru ca accept situatia actuala) sau doar ma mint ca sunt eu sfantul?

    1. “Problemele celuilalt ” sunt problemele tale…fii tu liniștea din furtuna…pentru inceput incearca sa ignori tot ce vezi negativ in ceilalti si incapataneaza-te sa gasesti in oricine calitati ce merita admirate , iti garantez ca ele sunt prezente antreneaza-ți ochii sa le vada! Succes! …si încă ceva: Sfinții nu știu despre ei ca sunt Sfinti

    2. Aici intervine mentorul. Iti arata ce nu vezi tu in momentele de “blocaj” De asta e Important sa avem unul. Si nu un prieten cum ar spune multi. Nu ai nevoie de cineva sa plângă cu tine sau sa îți dea dreptate. Daca esti aici îmi asum presupunerea ca știi la ce ma refer cand spun mentor

  4. Cred ca este bine pentru tineri daca citesc, cat mai repede posibil, 2 carti:
    “Eficacitatea in 7 trepte” autor Stephen Covey
    “Love Tactics” autori Thomas W. McKnight si Robert Philips (din pacate nu este tradus in limba romana)
    Autorii acestor carti pun accentul pe ce este cel mai avantajos pentru noi sa facem dar si sa gandim. Sunt carti recunoscute ca de baza de foarte multi pe planeta Pamant.

  5. Un articol incredibil!multumesc mult!iti sunt recunoscatoare pentru toate lectiile si educatia pe care ne-o oferi

  6. Exista poate si o perspectiva ” de vis” pe care o avem uneori asupra unei relatii care incepe. iar celalalt ne ajuta sa ne trezim printr-un mod brutal . Eu am avut o experienta nefericita in casatoria mea, care s-a terminat cu o inselatorie financiara din partea fostului sot, inselatorie pe care desi o realizez, nu pot s-o contracarez. Spune-mi , te rog, draga Pera, daca acorzi incredere si ti-e inselata si ajungi sa platesti din munca ta viitoare, fara a putea schimba nimic, spune-mi ce crezi ca am gresit ? Cum oare sa inteleg ca acel om m-a ajutat, cind si dupa 6 ani de la divort, eu platesc lucruri pe care el a primit bani si se multumeste sa ma lase sa fiu calul de bataie si finantatorul esecurilor lui? Ce sa inteleg ca am gresit, in afara de a acorda incredere unui om care nu o merita?
    Multumesc pentru toate reperele bune pe care le-am gasit in e-mail-urile tale si pentru darnicia cu care le imparti cu noi!

    1. O intamplare de genul acesta iti cumpara precautie pentru data viitoare. Poate ti se pare un pret mare de platit insa tot timpul se putea mai rau. Inca ai sanatatea, puterea de munca si speranta pentru viitor. Concentreaza-te pe ele si nu pe regrete si te vei elibera de suferinta.

  7. DA…CE SA ZIC..SUPER OK,ESTI BUN!!!DE CATE ORI CITESC UN ARTICOL DE LA TINE,MI SE URCA SANGELE LA CAP..IN SENSUL BUN AL CUVANTULUI,MULTUMESC TE CONSIDER RESPONSABIL DE SCHIMBAREA MENTALITATII MELE IN BINE)))))))

  8. Tu crezi ca oamenii trecuti de 40 de ani, sa zicem, isi mai pun pb “vrei un partener sau alta varianta?”… ei nu vor decat liniste, docilitate din partea celui ce exista deja.(nu conteaza ca femeie sau barbat)… nu mai sunt curiosi de parteneriate de raportari, de balante…. apoi intra in criza de la 42-45 ani, dupa vreo 8 ani le trece.. si apoi seara buna ne pregatim de pensionsare cu mici svacniri de viata la unii sau numa laude la altii… si gata.

  9. Super tare !!! Acest articol a picat la fix , imi pot salva un prieten d la autodistrugere ! Ce tare cand poti vedea lumea si din alte unghiuri , asta vroiam sa’i explic si eu , dar nu puteam găsi cuvintele mai perfecte decât cum ai facut tu Pera!!! Bravo bravo bravo !

  10. Buna dimineata ..iti Multumesc din suflet pt tôt sprijinul acordat incepusem sa ma privesc ça pe un extraterestru pt ca gindeam asa …dar datorita tie acum stiu ca fac ceea ce trebuie pt mine chiar iti multumesc si cu toate ca sunt la km distanta simt ca esti linga mine at cind citesc si ça imi asculti toate intrebarile deoarece gasesc toate raspunsurile de care am nevoie !Felicitari faci o munca minunata!

  11. Este extraordinar de realist comentariul şi bine argumenatată trăinicia vieţii unui cuplu. Aşa se ajunge la o viaţă sigură, fascinantă, dar greu de realizat .Eforturile descrise se remarcă atunci când unul sau ambii parteneri se studiază, îşi caută şi îşi găsesc echilibrul. În cazul unei iubiri frumoase, ideale, continuă şi fără contorsionări, aceste elemente curg, fără strădanii sau sacrificii. Ideile lui Pera sunt corecte şi adecvate, pentru atingerea fericirii, de aceea pentru mine, ele ar trebui urmate, de toţi cei, care se află în faţa unirii vieţilor lor.

  12. Foarte frumos sous Petra.
    Problema in care ma aflu este exact cum ai scris tu…am fost inselat si am vrut sa trec peste…nu reusesc sa ma gasesc inauntrul sufletului meu…tot ce vorbesc cu nevasta mea am impresia k isi bate joc de mine…nu mai stiu ce sa fac…este cineva sa imi deie sfaturi
    Apropo am descoperit ca sunt o persoana foarte slaba ca as face orice sa o fac sa fie fericita chiar daca ea ma calca in picioare…as divorta dar avem doi baieti de 5 si 2 ani…ma simt un purice intro lume asa de mare(mia zis ca ma inselat pe motivul ca ma jucam toata ziua pe calculator si nu iam dat atentie…intrun fel cred asta si am trecut peste problema cu inselatul)credeti ca ar trebuii sa ii mai dau o sansa nevestei chiar daca ma calca in picioare si este chiar asa de rece cu mine?

    1. man, daca o iubeai nu scriai ce ai scris… las-o sa se duca, relatia e moarta de mult… pierzi timp pretios din viata ta… nu te ascunde in spatele copiilor sau al calculatorului… pt tine era vorba doar de confort nu de dragoste…. si ea a inteles asta demult… tu inca nu.
      ciorba reincalzita e nashpa. go!

      1. O iubesc si nu vreau sa o pierd nici pe ea nici pe copii…ea mia spus ca ma inselat(k sa sarutat cu unu…nimic mai mult) mia spus k ma iubeste si ca nu vrea sa divorteze de mine…dar problema este ca de la inceputul relatiei(7 ani)am lasato sa faca ce vrea…iam dat mana libera la orice.a trecut de toate limitele care se putea trece(am ajuns sa fiu eu femeia si el barbatul) ce sa fac sa ies din situatia asta? Cum sa fac sa devin eu barbatul in casa? Va multumesc pentru sfaturi

        1. Acum depinde ce intelege fiecare prin inselat si depinde cata incredere vrei sa ii acorzi (nu cata ai in ea). Din punctul meu de vedere, nu era nevoie neaparat ca sa fie si un act sexual propriu-zis, este de ajuns sa se intample in mintea noastra, ca sa stricam o relatie si sa o ia pe cai urate.
          Daca ai incredere in sotia ta si crezi ca pe viitor ar putea fi ok (si tu sa nu ramai cu frustrari din cauza ca te-a “inselat”), nu mai ramane decat sa-si reia fiecare rolul normal si cuvenit in relatie, ea femeie si tu barbat.
          Dar ca sa si iasa, o sa fie mai complicat decat am spus eu. In primul rand tu o sa ai foarte mult de lucru in a deveni inapoi barbat (si mai ales sa te simti) si ea va avea de lucrat in a te lasa pe tine sa fii barbat (o va face mult mai usor cand va vedea ca TU crezi cu adevarat in tine). Jocuri? Fa-o si tu de distractie, de relaxare, ocazional. In timpul pe care l-ai castigat, te poti duce la sala (vei fi mai barbat), poti lucra pentru a fi avansat la job, pentru un salariu mai mare, pentru o cina romantica (o va face sa se simta mai femeie).
          Asta ar fi o varianta.
          Sper ca finalul sa fie benefic pentru toti, indiferent ce o sa se intample.

        2. Pai ai pierdut-o deja… repet: nu o iubesti, o vrei, care e cu totul altceva…. daca din start n-ai fost barbatul casei inseamna ca nu aia e casa ta.
          Ai fost doar un alt copil al ei, mai mare si mai greu de intretinut.
          Acum, cand ti-e frica de faptul ca s-ar putea sa-ti pierzi privilegiile te agiti. dar in cel mai prost mod posibil. Oricum o vei pierde, acum sau mai tarziu. Si nu din vina ei ci doar din a ta.
          Pana nu te vei maturiza NIMENI nu te va vedea altfel.
          Respectul si increderea nu le mai capeti, oricat ai chinui-o in numele a ce vrei tu. Pentru o vreme o poti aburi, dar nu va tine mult…
          E doar rezultatul comoditatii tale. Sorry.

          1. Imi place cum priviti amandoi lucrurile…am inceput sa fac sala si sa ma ocup mai mult de mine.sa o ajut prin casa cam cu tot ce nu am facut pana acum caci am pus cam pe primul loc jocul(pot sa zic ca am fost dependent…am avut 100 de certuri din cuza calculatorului)dar de cand mia spus ca ma inselat nici nu am vrut sa mai vad calculatorul… dar problema este ca nu avem destul timp pentru noi,pentru relatia noastra.seara ne punem la somn franti…nu stiu cum sa fac sa fiu barbat…la inceputul relatiei eu am fost barbatul in relatie…dar in timp am stat din ce in ce mai mult la calculator…si ea facea tot in casa…credetima k as accepta orice doar ca sa am o relatie normala…

          2. intr-o relatie “normala” nu se accepta “orice”…. nici nu trebuie sa se ajunga acolo…. tu faci pe disperatul acum si accepti niste compromisuri… dar care nu vor tine mult ca nu vin din inima ci-s la rece, cu mintea.
            mi-e teama de pasul urmator. sper sa ma insel. ma rog. si in loc sa stai cu noi pe net mai bine stai cu ea, omule.
            tu vrei sa-ti tinem partea? sa te incurajam noi ? ce fel de vioara I esti?

          3. As vrea sa stau cu ea toata ziua dar ma respinge…mia spus k 7 ani deabea ma simtit langa mine si acum ca nu ma mai joc o stresez…si ea nu este obisnuita asa cu mine…nu vreau sa tineti cu mine…in nici un caz vreau sa ma ajutati cumva sa imi redescopar personalitatea ce am pierduto in toti anii astia…cum ar trebuii sa vorbesc cu ea de akm in colo? Sa o iau mai tare?poate asa se indeparteaza si mai tare….dak o las mai moale…tot slab o sa fiu fata de ea…deocamdata am inceput sa fac ceva si pt mine…sa vad cum o sa decurga lucrurile…

          4. Sigur si cred ca ar vrea sa fiu mai barbat cu ea…dar nu ma lasa sa fiu…nu stiu ce e in mintea ei…

          5. In primul rand, nu dispera, incearca sa realizezi ca asta simti. Nu e cazul. Inspira profund de 3 ori (la propriu), calmeaza-te si incearca sa-ti faci o perspectiva de ansamblu. Tot ce spui, se rezuma doar la ea, cand totul ar trebui sa se rezume doar la tine. Tu te-ai pierdut in primul rand pe tine, deci, in primul rand pe tine trebuie sa te recastigi. Daca vei face asta, vei incepe sa gasesti si solutiile. Prefer sa nu-mi dau cu parerea despre soarta relatiei voastre, cu atat mai putin in cazul in care sunt implicati cei 2 copii.
            Gresesti foarte mult cand spui ca esti dispus sa faci totul pentru ea. Ti-am spus, in primul rand sa faci totul pentru tine (tu sa fii bine), apoi sa te gandesti ce poti face pentru cei din jur (si aici ma refer in primul rand la copiii vostri). Daca l-ai citit pe Pera, stii ca spunea ca toate problemele noastre nu apar peste noapte si nici rezolvarile nu o sa vina peste noapte. Asa si cu voi, problemele in relatie au aparut de-a lungul anilor si la fel o sa se si rezolve, dar cu o activitate opusa celei care a contribuit la probleme. Nu o sa aveti o relatie superba peste noapte, doar pentru ca iti doresti si pentru ca ati aflat ca aveti probleme. Nu o sa va despartiti peste noapte, copiii nu o sa-l piarda pe unul dintre voi peste noapte. Orice s-ar intampla o sa dureze ceva. Asta inseamna ca ai timp sa gandesti si sa imbunatatesti lucrurile, incepi cu tine (la un mod egoist) si dupa te gandesti in ce directie te orientezi si lucrezi sa obtii ce ai hotarat. Si iar o sa dureze, dar in tot acest timp sa te gandesti ca doar daca tu esti ok o sa poti fi un sprijin (in primul rand pentru tine, in al doilea rand pentru copii). Si sa nu dai inapoi oricat de greu ti s-ar parea sau cat de epuizat te-ai simti.
            Repet, tu esti prioritatea ta!

  13. Cum ai mai putea fi fi fericit ,puternic si impacat dupa varsta de 47 de ani ,cand veizi ca tot ce ai crezut ca gandesti ca e bine ,de fapt a fost gresit ,si pana la urma ai ramas singur si gandurile ca esti prea invirsta sa mai gasesti pe cineva care sa te faca sa mergi mai departe te doboara cu fiecare zi care trece?

    1. Nu credeti ca amandoi mai avem nevoie de o sansa?eu sa revin la postul de barbat(cum?) Si ea sa devina la postul de femeie? Chiar daca peste cateva luni sau ani sa divortam(ma gandesc totusi ca daca nu ma mai iubea pleca ea sau isi facea de cap cu ala fara sa imi spuna nimic…dar a vrut sa imi deschida ochii?de multe ori omul nu vede ce pierde numai cand este pe ultima suta de metrii)nu stiu ce sa cred sper sa fie asa cum cred eu…doar problema noastra de fata ma macina de ceva vreme(nu pot sa adorm…ma trezesc noaptea si nu mai pot sa dorm doar dupa vreo 2 ore)…altceva ce as putea sa va mai spun este ca mie frica sa mai vorbesc cu ea sa nu cumva sa o supar…simt nevoia de sex(de o luna si ceva nu am mai facut nimic) mia cerut de vreo 2 ori…o data am refuzato si o data pe cand sa vina momentul a spus k se simte obosita si nu mai are chef…credeti k ar trebuii sa o lasam mai moale cu sexul si doar cand simtim nevoia sa facem sex?

      1. Intrebare: cand ai 2 copii acasa, cand ai timp de sala? deci ai lasat moftul calculatorului pentru moftul muschiuletului personal? cata treaba faci in casa? cat ajuti copiii aia sa creasca cum trebuie? cat suflet dai in casa? nimic!
        Atunci nici nu ma mir ca nu primesti nimic!
        Lenes si egoist si infantil.
        Nashpa.

        1. Nu lizzy ai inteles gresit…inainte nu faceam nimic….doar munca si copii si cand era ea acasa doar joc(de cate ori o intrebam dak vrea sa o ajut spunea ca nu are nevoie ba chiar vroiam sa o ajut si zicea k mai mult o incurc) de cand mia dat “vestea” m-am schimbat radical fac in casa fara sa o mai intreb…fac de mancare curatenie imi petrec mai mult timp cu copii spal haine…cam tot ce tine de o casa…si am timp sa ma duc si la sala vreo 2 ore sa o las si pe ea in pace pentru ca daca stau acasa imi tot vine sa ma bag in seama cu ea(sa o tot intreb cum se simte.etc.etc) ceea ce pe ea o deranjeaza…deaceea am luat in considerare sa ma duc la un gym.problema e ca nu stiu cum sa o recuceresc prin a nu insista prea tare…astazi vreau sa o duc in oras sa jucam biliard sper sa accepte.ma duc sa o iau de la munca fara sa ii zic nimic(credeti ca este un inceput bun?astazi de exemplu am vorbit despre concediu.de dimineatza iam spus ca o doresc si ea mia spus(k ma vede prea pasiv…si eu iam spus k nu sunt asa dar nu am vrut sa insist si iam spus k si eu tot asa o vedeam…cred k cumva am vorbit ceva de bine fara sa se enerveze pe mine.vreau sa fac pasi marunti inspre bine…sper sa functioneze…va multumesc k imi scrieti chiar dak sunt lucruri pe kre nu pot sa le accept(sau poate nu le inteleg inca…)am pornit sa lupt pt o casatorie mai fericita…si dak va fi sa nu mearga macar nu regret ca am incercat…decat sa divortez si dupaceea sa regret k nu am incercat sa o recuceresc(poate este cineva pe aici sa imi deie niste sfaruri despre cum sa cuceresc o femeie fiind barbat)

          1. Ceilalti comentatori sunt mai blanzi cu tine.
            Incearca sa nu te “jeneze” prea tare prin comentariile lor.
            Eu sunt mai dintr-o bucata.
            Tii minte cand ti-am zis ca ciorba reincalzita nu-i buna?
            Acum la voi e jocul puterilor.
            Eu musai sa castig, eu musai s-o am inapoi, eu musai sa-mi “stabiliez” cuibul.
            Si de ce ea nu vrea cand EU fac atatea eforturi….
            Pentru ca ea “Simte”.
            Ea are o abilitate in plus fata de tine.
            Si ti-o spune pe sleau ca nu crede in nimic din ce faci si ce zici. Asta e onorabil pt ea. Nu incearca sa se ascunda sau sa se prefaca “de dragul mariajului” care nu mai exista decat in acte…
            De aia ziceam, n-o mai chinui. las-o in pace.
            Ia-te si te du.
            Si, poate, din afara, cu timpul, sa-ti dai seama ce-ti lipseste si care rol ti s-ar mai potrivi in contextul dat.
            Sunt unele cupluri care se inteleg mai bine dupa divort decat inainte.
            Nu cauta sa ramai intr-o situatie “moarta” doar ca asa ai vazut in carti ca e mai cool (In ziua de azi esti mai cool daca NU abandonezi relatia, uite cine mi-s eu , sunt mai tare decat ceilalti care divorteaza unul dupa altul)…
            E un chin gratuit , un buboi care se cangrezeaza. In care amandoi veti fi doar victime.
            Castigatori nu exista.
            In loc sa ziceti merci ca AVETI DREPTUL sa divortati, sa va recladiti , voi va tineti cu dintii de o prostie, asa, din reflex si de gura lumii.
            Si, repet. Daca o iubeai cu adevarat NU se ajungea aici.
            Acu doar pierzi TIMP.
            Atat.

      2. Claudiu, nu o cunosc pe soția ta așa ca o sa Îți spun ce mi-as dori eu sa se întâmple. Nici o relație nu e perfecta și nici un om și nimic nu e pierdut. E copleșitor când realizezi ca ti-ai tăiat singur craca de sub picioare, așa ca te sfătuiesc sa încerci sa ai răbdare cu tine. Fa pace cu toate greșelile trecutului, accepta-le ca făcând parte din ceea ce obișnuia-i sa fii și fi recunoscător pentru realitatea către care te-au condus.
        Apoi asuma-ți responsabilitatea!!! Ai greșit așa ca e normal sa suporți consecințele propriilor acțiuni. Soției cere-i timp și răbdare și ofera-i in schimb Libertate…fără sa-ți bați capul ce va face ea. Acțiunile, gândurile și hotărârile ei nu îți aparțin și tu trebuie sa accepți asta și chiar sa o încurajezi sa-și recapete identitatea, chiar dacă asta înseamnă sa nu te mai pună pe tine pe primul plan în viața ei. O relație nu exista decât în condițiile în care amândoi își doresc, iar obligațiile de orice natura nu fac decât sa distrugă tot ce poate fi frumos și sublim intr-un cuplu.
        Ai grija sa o surprinzi cu gesturi mici oricând ai ocazia: nu mă refer aici la cadouri neapărat, de fapt chiar recomand sa le eviți , dat fiind ca ea se simte deja iritata, ci sa te implici cu tot ce poți pentru ai face viața ușoară. Ex: poți lua copiii la plimbare din proprie inițiativă pt a-i oferi timp sa se relaxeze. O poți surprinde cu un ceai când pare obosita, poți sa le răspunzi copiilor la solicitări înaintea ei, chiar și atunci când nu ți se adresează. Și încă ceva :nu aștepta mulțumiri sau încurajări, doar tine minte, chiar dacă pare ca nu vede și nu aude, o femeie vede și aude tot!…si mai presus de toate SIMTE!
        Și pentru Dumnezeu concentreaza-te asupra realității! Viața trece pe lângă tine , în timp ce tu te pierzi în realități virtuale! Gusta viața nu e nevoie sa schimbi nimic în esența ta , vei descoperi ca Ești deja : Barbat, Soț, Tata!
        Succes! 🙂

        1. Veronica…ai spus frumos ce ai spus am cam inceput sa fac treburile astea deja…m-a intrebat astazi daca poate sa mearga vreo 2 sapt in romania cu copii la bunici(mia spus k eu lucru si k ar fi vrut sa vin si eu) in prima faza iam spus sa se duca…dupa ceva timp iam spus k poate as putea sa rezolv la munca de ceva concediu…pentru ca, concediul meu lam pus in luna august iar ea vrea sa mearga in iulie…credeti k este mai bine sa o las sa mearga singura cu copii si eu sa raman la munca? Sau sa imi iau 2 concedii ? Iulie , august? Cate 2 sapt? Daca ar fi sa fac asa…in romania am avea mai mult timp sa il petrecem impreuna fara copii fara grijile care apartin de mancare curatenie.etc.am putea sa ne dam timp unul pt altul,sa fim doar noi 2…sincer nu stiu cum sa procedez.

  14. superrr…,,scrisoarea de multumire”…avem o multime de astfel de scrisori de trimis macar in gand !… multumesc mult!

  15. Wow sunt deci fericit astăzi numele meu sunt Sherri Ann vreau să depună mărturie despre Vestea buna am, soţul meu rupt-o cu mine anul trecut trăiesc eu cu fiul nostru numai pentru mine de a avea grijă de şi să se mute cu o altă doamnă, dar cum trece timpul, am fost foarte trist şi mi-am pierdut speranta in dragoste am încercat tot ce am putut pentru a se asigura a reveni înapoi la mine, dar mai mult am păstra încearcă mai mult a păstra mă urăşti mai, atât într-o zi am venit online cercetare pentru solution, apoi am dat peste o foarte mare puternic dragoste vraja rolă numit GREAT MUTABA-l-am contactat apoi el a instruit-mi pe ce să fac, aşa că am făcut ceea ce exact mi-a cerut să facă şi în mai puţin de 24 de ore sotul meu, care a trecut mult timp cu o altă doamnă sunat pe telefonul şi a început să cer scuze pentru spargerea meu inima care este gata să vină acasă şi a spus că va face până la mine că el este foarte rău şi să păstreze scuze asa ca am iertat-l şi acum suntem fericiti trăiesc în fericire şi acum suntem acum o familie fericită şi el s-a schimbat el acum mă iubeşti mai mult şi acum îl pot controla deoarece orice am spune este ceea ce va face , deci dacă aveţi astfel de probleme sau aveţi nevoie de EX iubitul înapoi doar contact acest mare dragoste vraja rolă numit GREAT MUTABA la greatmutaba@gmail.com sau Adauga-l pe Whatsapp la +2348054681416 el va rezolva toate problemele noastre, indiferent de cat de mare este…

  16. Numele meu este Lilian N. Aceasta este o zi plină de bucurie a vieții mele, din cauza ajutorului pe care mi l-a oferit Dr.saguru ajutându-mă să-mi recuperez fostul soț cu vraja sa magică și de iubire. Am fost căsătorit timp de 6 ani și a fost atât de teribil pentru că soțul meu mă înșela într-adevăr și căuta un divorț, dar când am întâlnit e-mailul Dr.saguru pe internet despre cum a ajutat atât de mulți oameni să-și primească ex Și ajuta la stabilirea relației. Și face ca oamenii să fie fericiți în relația lor. I-am explicat situatia mea si apoi caut ajutor, dar spre cea mai mare surpriza mea mi-a spus ca ma va ajuta cu cazul meu si aici sarbesc acum pentru ca sotia mea sa schimbat complet pentru totdeauna. El vrea întotdeauna să fie lângă mine și nu poate face nimic fără prezența mea. Mă bucur foarte mult de căsnicia mea, o mare sărbătoare. Voi continua sa depun marturie pe internet pentru ca Dr. Saguru este cu adevarat o adevarata vrajitoare. DACA AI NEVOIE DE AJUTATI ACUM, DOCTOR SAGURU CONTACT ACUM prin e-mail: drsagurusolutions@gmail.com sau whatsapp +2349037545183 El este singurul raspuns la problema ta si te face sa te simti fericit in relatia ta.
    1 LOVE SPELL
    2 CÂȘTIGĂȚI BACK EX
    3 FRUCTE DE FEMEI
    4 PROMOȚIE SPELL
    5 SPELL DE PROTECȚIE
    6 SPELL BUSINESS
    7 SPELL GOOD JOB
    8 LOTTERY SPELL și SPELL CASE.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Fii la curent cu noutățile direct pe Facebook: