Nu te opri din visat și începe să FACI

"Nu alerga. Porneşte la timp" – Napoleon Bonaparte

Am fost un visător întreaga mea viaţă. Sunt şi acum. Îmi place să visez cu ochii deschişi la lucrurile importante pentru mine.

Tot ce am azi a fost odată un vis în imaginaţia mea.

Fie că e vorba de relaţie, afacere, sănătate sau vocaţie, anturaj, mentori, carieră, toate lucrurile mi le imaginăm şi le visam.

Şi îmi dau seama că nu am NIMIC din ce nu am visat şi nu mi-am imaginat.

PROBLEMA cu visatul şi imaginatul e că până la vârsta de 25 de ani nu aveam deloc rezultate concrete, practice, în lumea reală.

Sigur, în lumea din imaginaţia mea eram un zmeu, construiam şi demolam lume după lume şi imperiu după imperiu însă în realitate…

În realitate, mă jucăm jocuri pe calculator, locuiam cu mama, nu aveam bani sau viaţă socială şi realitatea era foarte neplăcută pentru mine.

Apoi, m-am gândit :

”Oare de ce suntem pe acest pământ?”

Ştiam de pe atunci că toţi avem un scop în această lume, avem un rol de jucat, o misiune de îndeplinit.

Nimic nu este la voia întâmplării.

În cartea lui Michael Newton, “Viaţa dintre vieţi”, se spune că după ce murim, sufletul nostru se duce într-un loc minunat, unde suntem inconjurați de un grup de suflete pereche, între 5 şi 25 de fiinţe, şi acolo analizăm tot ceea ce am făcut în viaţa ce a trecut, cu bune şi rele, ce lecţii am învăţat şi

ATENȚIE:

Stabilim care sunt lecţiile ce urmează şi pe care avem nevoie să le învăţăm, ne alegem corpul în care vrem să trăim următoarea viaţă, ne alegem părinţii pe care trebuie să îi avem pentru a ne învăţa lecţiile şi apoi ne reîncarnăm din nou.

Indiferent de credinţele tale religioase, hai să cădem împreună de acord că în viaţă e important să ne învăţăm lecţiile.

Momentul meu de revelaţie a fost când mi-am dat seama că dacă Michael Newton are dreptate şi eu mă ascund în această viaţă în jocuri pe calculator şi fug de realitate, probabil că nu îmi învăţ lecţiile. Şi probabil va trebui să mor, să mă reîncarnez şi să îmi repet lecţiile.

“Omul prost face aceeaşi greşeală de fiecare dată, omul inteligent face mereu alta.”

Vroiam să fiu un om inteligent. Nu vroiam să mă dau cu capul de pereţi şi să nu învăţ nimic.

Aşa că am decis să încep să îmi trăiesc viaţa şi am acceptat că EU SINGUR am ales locul în care să mă nasc, părinţii, lecţiile de viaţă şi că e foarte important să îmi depăşesc condiţia.

Aşa că dintr-un visător complet rupt de realitate mi-am propus să devin un campion al realizărilor concrete şi practice.

Fapte, nu vorbe!

Dacă fug acum, va trebui să repet lecţia şi mie nu îmi place să pierd timpul.

Vreau să scot maxim din ceea ce pot scoate din fiecare zi a vieţii mele.

Vreau să progresez şi să evoluez în timp ce mă bucur de clipele prezente şi fie că mi se întâmplă lucruri ce îmi produc bucurie sau suferinţă, toate sunt pe fondul unei linişti sufleteşti profunde pentru că ştiu că:

TOT CE MI SE ÎNTÂMPLĂ ESTE SPRE BINELE MEU!

Cu aceste lucruri în cap, visătorul s-a transformat şi a devenit un om ce îşi suflecă mânecile şi începe să creeze REZULTATE.

Pentru că o gură din care să dăm, toţi avem. Iar diferenţa între oameni nu se face la datul din gură, pentru că la asta suntem toţi la fel şi avem potenţialul de a vorbi la nesfârşit.

Diferenţa se vede în fapte, iar eu mi-am propus să îmi arăt mie cine sunt, privindu-mi faptele ca o oglindă.

Cum a devenit visătorul neînţeles, un antreprenor cu simt practic.

Pasul 1 – am scăpat de perfecţionism

“Perfecţionismul este cel mai scăzut standard pentru orice realizare. Acţiunea este cel mai înalt standard pentru orice realizare.” – Andy Jenkins

Asta pentru că în timp ce acţiunea te face să înveţi rapid prin încercare/eroare, perfecţionismul te ţine blocat tocmai din procesul de învăţare, care este esenţial pentru progres, în falsa idee că există un moment potrivit pentru a începe să acţionezi.

NU EXISTĂ MOMENT MAI POTRIVIT DECÂT ACUM!

Acum. Şi acum. Şi acum.

Fiecare secundă este momentul cel mai potrivit pentru a începe ACUM.

Indiferent când treci la acţiune, tot începător eşti. Dacă procesul de învăţare are 23 de paşi, cel care începe azi va fi tot timpul în avantaj iar tu, indiferent când, vei începe tot cu pasul 1 şi timpul necesar pentru a parcurge cei 23 de paşi e tot acelaşi.

Perfecționismul ascunde de fapt teama de judecata celor din jur, teama de eşec, însă ceea ce perfecţionistul nu ştie este că amânând trecerea la o acţiune, îşi aşterne cel mai mare eşec şi ruşine: lipsa totală de realizări.

Sunt oameni care au idei ani şi zeci de ani pe care nu le implementează. Iar la sfârşit cu ce te alegi? Cu ură, invidie şi frustrare când altul face şi tu spui: ”e ideea mea!”

Meritul e al celui care acţionează, nu al gânditorului de idei. Asta pentru că cel care acţionează a gândit şi el dar are de partea lui şi acţiunea.

Pas de acţiune: care e cel mai important domeniu în care ai nevoie să ai rezultate? Iubire, bani, sănătate, vocaţie, socializare, spiritualitate? Ce poţi face AZI pentru a începe procesul de învăţare şi evoluţie?

Pasul 2 – mi-am asumat responsabilitatea

Nu există responsabilitate colectivă. Responsabilitatea tuturor înseamnă responsabilitatea nimănui.

În 13 martie 1964 , Catherine Susan "Kitty" Genovese a fost ucisă în stradă lângă casa ei cu 37 de martori la geamuri care nu au intervenit şi nici nu au sunat la poliţie. Atacatorul a înjunghiat-o, a fugit, s-a întors şi a căutat-o, a găsit-o, i-a furat banii din portofel şi apoi a ucis-o. Toată acţiunea a durat cam 30 de minute timp în care niciun cetăţean nu a acţionat.

Acest caz a dus la studii sociale despre difuziunea responsabilităţii care arată că atunci când mai mulţi oameni sunt reponsabili pentru un lucru, fiecare aşteaptă ca ceilalţi să acţioneze.

În viaţa noastră de zi cu zi, reţine că dacă nu îţi asumi tu responasbilitatea pentru viaţa ta, altcineva o va face. Aşa devii sclav.

Iar lumea e plină de sclavi care depind de instituţii sau alte persoane, pentru că de bunăvoie şi-au predat puterea personală şi au decis că preferă ca alţii să îşi asume responsabilitatea pentru ei.

Data viitoare când te plângi de slujba ta, de condiţiile tale de trăi, de calitatea relaţiilor tale, de sănătatea ta, adu-ţi aminte când anume ai renunţat la puterea, libertatea şi reponsabilitatea faţă de tine însuţi.

Nu e prea târziu să le iei înapoi.

În viaţă, toţi facem alegeri bune sau rele. Şi există un cor al oamenilor din jur care ne judecă şi ne spun ce ar trebui să facem cu vieţile noastre.

Nu uita însă că pentru toate alegerile tale bune, tu culegi roadele iar pentru toate alegerile greşite, tu plăteşti preţul. De ce ai asculta măcar o secundă ce spun alţii când oricum tu plăteşti nota la sfârşit?

Pasul 3 – am înlocuit vorbirea negativă

Nu am avut în jurul meu oameni care se pot numi de succes. În niciun domeniu al vieţii. Fără să jignesc pe nimeni, de la părinţii mei, familia mea, prietenii mei şi orice om pe care l-am cunoscut personal nimeni nu putea spune : ”într-un domeniu sunt foarte bun şi am rezultate extraordinare, mult peste medie”.

Aşadar, şi mentalitatea şi educaţia pe care am primit-o era mediocră şi m-ar fi împins spre o viaţă mediocră dacă nu m-ar fi salvat două lucruri.

O voce interioară care uneori mai tare alteori mai încet îmi spunea că lucrurile nu sunt ce par şi că deşi par un ratat, sunt un om extraordiar şi chiar dacă acum nu pot să dovedesc nicicum, în mine se află un potenţial, o comoară extraordinară pe care dacă învăţ să o valorific voi putea face lucruri minunate pe acest pământ.

Vocile tuturor oamenilor extraordinari din cărţi şi materiale de dezvoltare personală pe care le citeam/ascultam zilnic, oameni care pe lângă ceea ce spuneau puteau oferi şi puterea propriului lor exemplu şi astfel au devenit modele de urmat.

Astfel, am înlocuit vocea mediocrităţii cu vocea excelenţei până când vocea excelenţei a devenit singura voce şi limbă pe care o auzeam şi pe care am învăţat şi eu la rândul meu să o vorbesc.

Cărţile cele mai bune citite de mine şi recomandate sunt aici.

Pasul 4 – Am învăţat marketing

Adică am învăţat să îmi cunosc propria valoare şi să o pot spune celor din jur. Am învăţat să îmi transmit mesajul cu putere şi impact pentru că eu sunt reponsabil să spun lumii cine sunt, ce ştiu să fac şi cum pot să îmi aduc contribuţia.

E plină lumea de experţi săraci în orice domeniu, experţi frustraţi pentru că ei ştiu că sunt buni dar nu sunt băgaţi în seamă.

Pentru că nu e destul să fii bun ci trebuie să ştii să te vinzi. Cu toţii suntem marketeri doar că majoritatea o fac foarte prost.

În seducţie, când îţi place o persoană, nu faci altceva decât să îi arăţi părţile tale bune pentru a o cuceri. Acesta e marketing-ul şi este adânc înrădăcinat în creierul nostru de sute de mii de ani.

În orice aspect a vieţii e la fel.

Asumă-ţi responsabilitatea nu doar pentru ceea ce ştii să faci ci şi pentru ceea ce ştiu oamenii despre tine.

Reputaţia ta este responsabilitatea ta şi dacă vrei succes în viaţă, marketingul este ramura psihologiei fără de care nu ai nici o şansă.

Toţi oamenii de succes ai lumii ştiu asta, e timpul să ştii şi tu.

Învaţă să îţi transmiţi mesajul întregii lumi, învaţă să te exprimi pe tine însuţi şi învaţă să te vinzi pe tine şi abilităţile tale cu succes.

Încetează să dai conotaţii negative cuvântului “vânzări”. Cu toţii vindem ceva, chiar dacă unii vând doar gogoşi. Iar unii îşi vînd lor înşişi propriile gogoşi prin ceea ce se cheamă “automințire”.

Aşa că dacă tot vinzi de dimineaţă până seara, învaţă să o faci bine. Învaţă marketing pentru că te va ajuta în viaţă de la relaţii de iubire, la bani şi oamenii de care eşti înconjurat.

Pasul 5 – M-am trezit din Matrix

Am realizat că nu este destul să scap de perfecţionism, să îmi asum responsabilitatea, să învăţ să gândesc în limba învingătorilor şi a succesului şi să înveţ marketing. Puterea celor din jur încă era uriaşă.

Oameni care trăiesc vieţile părinţilor lor, care nu sunt decât prelungiri ale părinţilor. Dacă îi întrebi cine sunt şi ce vor, repetă ca papagalii ceea ce le-au spus ALŢII că sunt şi vor.

Acești oameni nu au nimic al lor şi nici nu au timp să descopere ceea ce este al lor pentru că tot timpul va fi un nou post pe facebook, un nou film, un nou joc, ceva nou care le va diatrage atenţia de la adevărata lor fiinţă.

Iar schimbarea şi succesul încep când opreşti totul ce vine din afara ta pentru a te uita poate pentru prima dată în interiorul tău.

Cine este în tine? Ce vrea acea fiinţă ce a stat ascunsă până acum? Care este vocea ei? Ce spune? Ce vrea?

“Omule, cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte întreg universul.”

 

Acum, încă sunt dinozauri care se agaţă de convingerilor lor greşite, implantate de o societate bolnavă şi care cred că să munceşti la patron este un lucru bun. Eu sunt un optimist incurabil însă ceea ce e mai rău de abia acum urmează.

Vor exista două specii de oameni.

Cei care îşi descoperă talentele, îşi dezvoltă abilităţile şi oferă valoare lumii şi astfel vor deveni prosperi pentru că atunci când eşti bun în ceea ce faci lumea te plăteşte foarte bine.

Sclavii trataţi foarte rău de stăpânii lor, actualii “angajaţi” cărora li se vor lua orice drepturi, nu vor mai avea sindicate, zile libere, salarii minime sau pretenţii la concediere. China este cea mai puternică economie în acest moment tocmai pentru că îşi tratează angajaţii ca pe sclavi iar acest model urmează să fie adoptat în Statele unite şi Europa pentru că modelul socialist şi-a dovedit falimentul.

La ce eşti bun? Ce ştii să faci? Aceasta este întrebarea pe care ţi-o pun japonezii şi nemţii şi uită-te la economiile lor.

Nimeni nu te întreabă ce diplomă ai sau câţi ani ai stat la şcoală.

Ce rezultate poţi să oferi? Aceasta este întrebarea cheie şi singura la care trebuie să răspunzi.

Spune-mi te rog într-un comentariu cu ce ai de gând să treci la acţiune ACUM şi în ce domeniu al vieţii?

Pentru a te ajuta să devii creatorul proprieivieți am pentru tine cursul online Fabrica de bani- Învață în 20 de ore cum să îți câștigi independența financiară.

Fie ca zeii din tine să se trezească!

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

68 de răspunsuri

  1. Tarile Nordice functioneaza foarte bine fara sclavie si tot ce se mai anunta…De acord ca trebuie sa muncesti si asa mai departe, dar pana la mesajele cu tunete si fulegere cred ca e cale lunga.

  2. Pana la 25 de ani visam fara sa fac nimic, visam ca mi se intampla un miracol care-mi schimba viatra.
    Am inteles ca schimbarea o pot face doar eu si beneficiind de menntori de calitate printre care si tu Pera …am ajuns sa fiu un workholic in slujba propriei mele vietii, sa fac totul cu placere, sa-mi fie ciuda pe mine cand dorm prea mult desi stiu ca am nevoie de somn si odihna pentru a duce misiunea mea pe acest pamant la capat.
    Fiecare zi este o noua provocare cu noi si noi lectii:).

  3. Aproape… tot mai aproape… si mai aproape de ezoteric/spiritualitate… 🙂 Un lector pe care il iubesc (platonic :P) de la facultatea de psihologie spunea ca orientalii care pun grupul inaintea propriei persoane (unii dintre ei inaltati in constiinta colectiva – Jung… 🙂 ) au intors piramida lu’ Maslow cu josu’n sus… Bine ai „evadat” din Matrix… Pera >:D<

  4. Completare: personal le consider pe amandoua falimentare. Omenirea nu a gasit forma ideala de organizare. Poate doar cand vom renunta la zeul Ban sa reusim sa facem societatea ideala.

  5. In ultimele doua luni am observat ca activitatea mea online tinde spre zero. Cu toate acestea sunt constient ca sunt un sclav intre doua joburi, iar cel mai important lucru ar trebui sa fie munca pentru venitul pasiv. Cea mai mare indoiala a mea e ca, dupa 10-12 ore de munca, un articol pe blog ma va elibera. Dar te am pe tine ca model si voi continua.
    Acum voi scrie un articol pe blog.

  6. Pera, spui ca oamenii te critica intotdeauna pentru ceea ce faci, dar spui in acelasi timp ca trebuie sa iti mentii o reputatie printre oamenii aceia. Poti sa explici mai in detaliu aceasta idee?

    1. Nu evorba de aceeasi oameni 🙂 Grupul ce te critica il ignori , grupul care merita energia si atentia ta e facut din oameni ca tine, care au trecut prin lucruri asemanatoare cu tine si care stiu ca trebuie sa lupti pentru ceea ce vrei. Acest al doilea grup nu te descurajeaza ci te incurajeaza.

  7. Bravo Pera, ce bine ca existi. Ma pierdusem de ceva timp in munca care nu-mi aduce mare lucru si ma dedicasem ei. Ce fac acum? Citesc ca disperata ce scrii tu, carti recomandate de tine de dezvoltare personala, mi-am facut o lista cu ce imi place sa fac si am plecat in cautarea vocatiei. Imi impun sa-mi rezerv in fiecare zi un timp pentru ce imi place sa fac. Cum spuneai, are prea putin de-a face cu joburile pe care le am,si cu studiile le care le am, o legatura infima.

  8. Domeniul in care voi trece la actiune chiar acum este cariera mea. Chiar acum ma pun sa fac ce mi-am propus.
    Multam Pera, ne mai tragi de maneca cand adormim si ne lasam dusi de val

  9. Continui dezvoltarea personala in psihodrama Moreniana si urmeaza Formarea in Terapii scurte, orientate pe solutie, relaxare, pentru a deveni psiholog – psihoterapeut.

  10. pentru ce fac eu am un caiet cu 4 puncte la care trebuie sa fac ceva in fiecare zi. Daca reusesc sa fac asta trebuie sa ajung unde doresc. Dar mai este … nu reusesc sa fac chiar in fiecare zi totul. Nu reusesc sa fac o sinergie perfecta intre realitate si ce vreau eu.

  11. Si totusi, o societate are nevoie de angajati pentru a functiona. Si asta nu inseamna neaparat ca toti angajatii sunt inferiori patronilor (chiar si din punct al dezvoltarii personale). De exemplu cum consideri un medic bun? Este un angajat care nu are o „personalitate alfa” sau un om care si-a descoperit talentul si contribuie in societate cu darul lui?

    1. Nu are nevoie de angajati. Firma angajatoare este un intermediar si de-a lungul istoriei intermediarii au avut viata scurta. Medicul trebuie sa ofere serviciile direct clientului.Ti se pare ca medicii sunt fericiti in actualul sistem/ Pleznesc de fericire ca sunt angajati si sunt platiti pe masura valorii lor, nu?

  12. Bun articol ! Trezirea fratilor !
    Un mic comentariu totusi. In japonia nu te intreaba nimeni ” ce stii sa faci” ci te transforma in robot depersonalizat care face perfect ce a fost instruit, adica ce au ei nevoie, nu ce i place / vrea/ se pricepe omul respectiv. . Oamenii cu pregatire in biologie devin computer ingineer doar datorita faptului ca sunt maleabili si se depersonalizeaza, nu ca au vreun talent sau pregatire. Lucrul cu japonezii nu e asa frumos cum pare.

      1. Onoarea e pana la un anumit punct.
        Dupa aceea multi se sinucid pt ca nu simt impliniti la job ( vezi statistici) si e cam rusine sa renunti la un job stabil si sa te apuci de altceva care-ti place, dar care s ar putea sa nu mearga din prima.

  13. un articol foarte bun, teoretic, practica demonstreaza de multe ori si altceva, e adevarat ca aproape fiecare dintre noi este un geniu ascuns, dar sunt o multime de variabile care trebuie sa concure, pentru a descoperii calitatli rspective, si ulterior a le implementa

  14. Interesant articolul si educativ.Lucrez ca profesor de psihologie la doua licee(teoretic si tehnic).De o vreme am impresia ca stagnez, ca nu ma dezvolta si ca nu am nici un rezultat daca voi ramane in aceasta profesie.La baza am terminat psihologia la Iasi dar nu am activat cum ar fi trebuit din cauza banilor(supervizare scumpa, cursuri de formare la fel de scumpe, mentori putini).Poate ma luminati si pe mine ce ar trebui sa fac in continuare.Am o vaga idee dar o parere in plus nu strica.

  15. ca de obicei, u are the opening eyes and roads , too for others.
    ma dezvolt in toate planurile cu ajutorul teoriei si practii
    tine stindardul sus in continuare
    bafta multa si sa reusim cu totii ce ne propunem

  16. Wow Pera! Nu numai ca articolul e formidabil, dar povestea ta e oarecum asemanatoare cu a mea. Si eu pot spune ca mediul din care provin e unul mediocru care nu mi-a oferit prea multe pana acum, nu mi-a oferit sansa de a descoperi cine sunt cu adevarat sau de a-mi constientiza propriul potential. Am fost si eu ca tine, am inceput tot cu dezvoltarea personala, bineinteles aceasta m-a ajutat foarte mult sa imi gasesc adevarata menire. Mai intai am inceput sa citesc carti sau urmaream diferite filme documentare precum „The Secret – Legea Atractiei”, „Legea Rezonantei Oculte”, etc. iar apoi am inceput sa urmaresc pe internet bloguri de dezvoltare personala, (printre care si „Personalitate Alfa”, bineinteles), ai caror fondatori m-au surprins intr-un mod placut si am inceput sa-i cunosc din ce in ce mai bine, facandu-mi o impresie foarte buna despre ei datorita articolelor si materialelor pe care le-au creat. Astfel am devenit extrem de pasionata de dezvoltare personala,punand si eu in practica toate metodele pe care le-am aflat. Aceasta a reprezentat trezirea mea din Matrix, la care inca mai lucrez bineineles, deoarece nu a fost chiar atat de usor, insa a meritat tot efortul pe care l-am facut.Si eu am urmat aproape toti pasii pe care i-ai enumerat in articol, cu exceptia acelora in care trebuie sa invat si marketingul. Insa nu imi fac deloc probleme in legatura cu acesta deoarece il pot studia (chiar am prieteni care se ocupa cu acest domeniu). Asadar nu am sa ma las invinsa, deoarece din moment ce am reusit sa ajung pana aici, stiu ca pot face mult mai multe pe viitor. Din moment ce sunt impacata cu mine insami, nimeni nu ma mai poate dobori, asa cum se intampla si inainte. In concluzie, lucrez deja la visul meu,deasemenea mentionez faptul ca la ora actuala reprezinti un alt model al dezvoltarii personale pentru mine,pe langa celelalte pe care le urmaresc, drept pentru care tin sa-ti multumesc anticipat pentru tot ceea ce ai expus in acest blog si iti spun din toata inima ca nu te voi uita niciodata. 🙂

  17. DRAGA PERA
    Extraordinar ca de obicei, m-am oprit al primul tau punct din articol, perfectiunea si mi-am dat seama cata dreptate ai ,daca eram desteapta si citeam articolul mai repede castigam ceva timp, pentru ca incercand sa scriu un articol pt blogulmeu, mi-am adus aminte de ceva ce spuneai tu despre Leonardo Da Vinci ,cum il intreba pe el mama lui daca a pus o intrebare buna la scoala si am inceput sa citesc biografia lui Da Vinci pentru o singura fraza pe care doream sa o pun in articol,n-am aflat ce cautam ,am aflat doar ca si Isaac Newton a fost homosexual.
    Zei mei s-au trezit ,dar sunt inca mahmuri si vad in ceata, incerc sa pasesc pe urmele pasilor tai, cam greu cand nu vezi bine, dar nici Roma n-a fost construita intr-o zi nu-i asa?

  18. salut Pera. Felicitari pentru articol. Pasii concreti pe care am inceput sa-i aplic sunt: schimbatul unul cate unul al obiceiurilor ce nu imi folosesc cu obiceiuri sanatoase;
    incercarea de a renunta la impulsivitate, la ganduri negative;
    marit cercul social si cautand sa ma flu printre persoane care reusesc sa-si faca ce si-au propus.
    Totusi problema cu care ma lupt cel mai tare este faptul ca nu pot scapa de a ma mai interesa parerile celor din jur.

  19. Imi doresc si eu sa fiu ca si tine. Incerc acum din rasputeri sa imi gasesc vocea interioara si sa o ascult. Pentru ca pana acuma am fost condus de vocea altora „parintilo”. Am de gand pe plan finaciar deocamdata ca sa schimb ceva. Imi place cea ce fac la job dar as vrea sa fiu propiul meu stapan sa nu fiu un „sclav”. Deacea imi doresc foarte mult si visez la asta sa fac o comunitate si eu ca si tine cu personalitate alfa si ca si daniel cu contruim imperi. Sper sa reusesc, acum sunt in stadiu de invatare sper ca sa pot trece cat mai sus si sa renunt la job sa pot avea timpul meu liber sa imi permit sa fac si altceva inafara de job

  20. Salut Pera,
    In primul rand vreau sa iti spun ca nu exista niciun zeu in mine 😉 eu fac parte din ceea ce se cheama Dumnezeu, Fiinta, Univers, Divinitate…
    Domeniul in care vreau sa ma pun in miscare ACUM invatand si actionand cat pot de mult in descoperirea mea ca persoana si vreau sa parcurg un drum poate fara capat in care sa invat cum sa fac bani, de curand s-a trezit in mine dorinta asta, si tu m-ai ajutat la trezirea asta spunand intr-un articol ca daca ai bani poti sa ajuti pe cineva cand are nevoie de ei, dar daca nu-i ai nu ai cu ce sa-l ajuti.
    As avea si eu nevoie de o parere din partea ta, cu ce crezi ca ar trebui sa incep ca sa invat sa fac bani si ce materiale imi sugerez sa explorez pt a invata marketing ?

  21. Cata dreptate ai Pera. Eu mi-am dat seama acum cateva zile, ca sunt obiectul dorintelor si frustrarilor mamei mele si stau si ma intreb unde am fost in cei 32 de ani.

  22. Draga Pera,
    Ai dreptate,visam, e k.Dar e momentul sa trecem la actiune.Asa ca tot citind articolele tale m-am gandit sa fac ceva concret.Mi-am creat si eu un blog si imi urmez visul, respectiv valorile personale pe care le-am decretat pentru mine, conform declaratiei model primita de la tine.Multumesc Pera.M-ai ajutat sa imi stabilesc valorile vietii si sa le inteleg si sa le urmez.Sinceritatea sfaturilor tale m-au trezit la actiune. ACUM e momentul sa fac CEVA.
    Va pup si succes tuturor!!!
    http://libertateainimii.blogspot.ro/

  23. Am inceput de azi si voi persevera. Mi-am asumat responsabilitatile tuturor celor care s-au putut folosi de mine ,gratuit ,crestineste. Citind articolul tau am realizat foarte tarziu cat de naiva sunt .M-am risipit si mi-am risipit ideile . Nici odata nu e prea tarziu .sunt o perfectionista ,poate voi putea lucra si la asta ,stii sunt nemtoaica adevarata ,care acrezut ca poate fi utila acasa ,aici. Tare de educatie -perfectionismul .Multumesc pt „iluminare ” !Succes tuturor celor care se implica,celor care se trezesc la timp .

  24. Mi-am dat si eu seama la 20 de ani de lucrurile pe care le spui tu aici.si desi toata lumea imi spunea ca fac o mare greseala ca nu le urmez sfaturile si convingerile lor,am renuntat intr-un final la facultate.acum lucrez de acasa,fac grafica pentru jocuri.lucrez cand vreau eu numai la proiectele mele.nu pot sa spun ca la 22 de ani viata mea e perfecta,dar acum ma pot concentra pe ceea ce conteaza cu adevarat.pe dezvoltarea mea personala.sfatul meu este sa faci ceea ce simti cu adevarat.doar pentru ca parintii si prietenii iti vor binele,nu inseamna ca or sa iti dea intotdeauna si cele mai bune sfatui

  25. de doi ani ma trezesc si eu din MATRIX si parca totul merge spre evoluare… apoi parca ceva ma trage inapoi, regres, si iar o iau de la inceput… (parca evoluez dar, imi dau seama ca bat pasul pe loc)

  26. Pentru “Pasul 1 – am scapat de perfectionism”. Experientele mele mi-au aratat ca zicala “mai binele este dusmanul binelui” functioneaza ireprosabil. Stiu oameni care din doreinta de a face lucrurile perfect, nu au resuit sa termine la timp (sau chiar deloc) proiecte. Care au esuat din dorinta de perfectiune. Si altii care nu au facut lcururile perfect, dar au reusit sa FINALIZEZE ceva – usor imperfect, dar au asigurat mersul inainte (al serviciului, al companiei, al lor insisi). Parerea mea este ca NICIODATA nu vei reusi sa faci ceva perfect. Oricand un lucru se poate imbunatati. Dar asta se poate face de cele mai multe ori si DUPA ce “i-ai dat drumul” in lume.
    Pentru “Pasul 4 – Am invatat marketing”. Un lucru ce mi se pare important este sa nu ITI VINZI SINGUR GOGOSI DESPRE TINE INSUTI / INSATI. Cand ai puterea sa te vezi asa cum esti, stii macar ce nu iti place la tine si ai o sansa sa incerci, macar, intr-o buna zi, sa schimbi. Altfel….
    Pentru “Pasul 5 – M-am trezit din Matrix”. Unul din cele mai dure aspecte de care te lovesti cand te trezesti este ca primii care te vor lovi sunt, de obicei, cei mai apropiati oameni. Parintii, rudele, prietenii, care nu vor intelege DE CE faci asta. CE s-a intamplat cu tine. Te poti trezi incerdibil de singur! E bine pusa asta ca a 5-a pozitie – e cam ca un examen final! 🙂

  27. Buna,
    Am aflat de blog-ul tau acum vreo doua luni.Articolele tale m-au ajutat si mai inspirat despus de mult.
    Vreau sa imi urmez propriul vis, sa studiez psihologia in UK . Momentan sunt cls XII, mi-am propus sa stau un an acasa sa lucrez sa mai strang ceva banuti pentru ca nu vreau sa le cer parintilor nimic.Ei imi spun ca din psihologie nu se castiga, ca voi muri de foame cu 7 8 mil, ca nu voi gasi nici un loc de munca, ca este greseala vietii mele. Eu in schimb sunt 90 % sigura ca voi reusi.Dar stau si ma gandesc, daca aceasta siguranta vine din faptul ca nu am experienta de viata necesara si visez prea departe.

  28. eu am o mare dilema… daca ne facem toti ”patroni” cine mai munceste pt noi?  nu cred ca trebuie sa ai propria afacere ca sa o duci bine. e ok sa gandesti ca un alfa sa ai o persionalitate alfa, dar nu inteleg de ce toti viseaza sa aiba propria afacere… eu prefer un job bine platit si asta nu ma face sclav…

    1. @kryspy te asigur k niciodata(pentru k nu exista o lume perfecta) nu se va ivi problema asta… toata lumea sa fie patron… pentru k intotdeauna vor fi oameni care nu vor reusi sa0si depaseasca propriile temeri, limitari… de ce? simplu… pentru ca multi ajung sa afiseze o fatzada extraordinara…. dar in realitate 😐 stii expresia… pe afara vopsit gardul… inauntru leopardul… ei.. tocmai de asta… sunt atatia oameni care merg la biserica… dar dintre ei sunt atat de multi care merg doar pentru a fi vazuti si considerati credinciosi… la fel cum sunt atati de multi credinciosi cu adevarat care rar merg la biserica… fatade suntem capabili sa construim… dar sa cladim o structura de rezistenta buna, sa construim ceva cu adevarat spectaculos, o personalitate alfa in adevaratul sens al cuvantului… prea putini… dar daca nu incerci, nici nu reusesti!

  29. Cu partea financiara incep acum sa o duc la alt nivel desi suna bine ideea ca sa ai o afacere proprie cred ca mai intai sa treci si prin stadiul de angajat pt a stii cum sa privesti lucrurile si din alt punct de vedere.
    Este si o lectie pe care o inveti fiind „sclav” cand vezi ca nu prea ai control asupra timpului tau si bine ar fi sa vedem propria afacere ca pe o zona de confort la care toti vrem sa ajungem si sa o mentinem si asta nu te va tine blocat. „Ca sa ramai bogat, trebuie sa cheltui foarte mult” Indiferen cum vedem bogatia.

  30. Daaa intru inapoi in actiune ! Cand am momente in care incep sa devin lenes si neproductiv mereu citesc carti recomandate de tine si articolele tale pur si simplu ma reactiveaza, imi da putere, imi da energia care o cautam sa ma pun pe picioare si sa actionez. Am reusit sa imi pun visurile in practica si ceea mai interesanta parte este ca mi-am dorit sa ating toate obiectivele pe 2013 propuse si vreau sa zic ca mai sunt cateva luni din acest an si am realizat mai mult decat mi-am propus lucruri care nici nu am visat au devenit realitate WOOOOOW ! Este incredibil cat de mult conteaza pentru mine tot ce ne oferi o adevarata valoare. Iti multumesc de fiecare data cand ma pun pe treaba 🙂

  31. (nefiind nimic poti fi totul dar acel tot nu-ti va volosi tie sau altor persoane doar nefiind nimic),,am citit si cartile lui Pera in care i-si plange trecutul, viata lui dar care au un cost mai mare decat o carte buna , nu le rercomand sunt alte carti mai bune ,incearca sa ajute dar e si o manipulare sa-si vanda produsele, deci interesul lui sunt tot banii mai mult decat a ajuta.

  32. Socializare, bani, vocatie. In ordinea asta. La prima lucrez, stiu ca vor aparea si banii, insa vocatia … imi doresc sa aflu care este adevarata mea vocatie, insa simt ca e ceva complet scuns pentru moment. Parca nu vreau sa o vad inca… parca e o limba straina pentru mine. As fi fericita daca ai avea timp sa-mi spui cum vezi tu situstia asta. Multumesc mult, Pera, pentru articolele tale, inseamna foarte mult pentru mine.

    1. Ia o foaie de hartie si imparte-o in doua. Noteaza lucrurile care iti plac si lucrurile care esti capabil sa le faci intr-una din parti. Cu siguranta ai unele preferinte, dorinte, aspiratii si cu siguranta esti capabil sa faci ceva intr-un domeniu tehnic sau real. Acestea sunt partile tale pozitive, lucrurile care te fac sa evoluezi, care iti ofera siguranta atunci cand le faci pentru ca sunt familiare pentru tine.
      In cealalta parte a foii fa acelasi lucru pentru lucrurile care nu iti plac, pentru defectele tale, partile tale negative, care fie admiti ca exista, le ascunzi fata de altii sau le negi in totalitate. Acestea sunt partile tale negative, care exploatate iti fac rau, te fac sa regresezi, nu iti ofera placere.
      Acum ai un asa zis „set de date” pe care poti face o analiza. Analiza e urmatoare:
      Ce fac ca sa imi dezvolt partile bune ? Ce trasaturi de caracter trebuie sa dezvolt sau sa elemin ?
      Am nevoie de mai multa comunicare ? ( cu persoanele din jur, dar si cu tine insuti, pentru ca e important sa te cunosti pe tine mai bine decat pe oricine ) Poate am unele calitati bune, dar am nevoie de mai multa determinare ca sa le dezvolt.
      Nu ezita sa te intrebi TU pe TINE astfel de lucruri. Timpul e foarte pretios, la fel si energia intelectuala, care daca nu e canalizata corect, te face sa pierzi timp pe care nu il ai in masura in care ai vrea.
      In ce priveste partile rele ale tale, in primul rand nu trebuie sa incerci sa le inhibi ( e ca si cum ai incerca sa ascunzi rahatul sub covor si sa te astepti sa nu mai puta ). Trebuie sa gasesti in primul rand cauza care asigura existenta acelor parti rele. Cauzele pot fi unele persoane din jurul tau, anumite trasaturi de caracter, anumite rutine. Odata acestea descoperite, poti incepe sa lucrezi la o strategie de a le elimina.
      Primul pas e admiterea existentei defectelor. Apoi poti incerca sa elimini cauzatorii sau sa ii inlocuiesti.
      Un exemplu trivial: sa zicem ca esti o persoana cu o dieta precara, instabila, total dezordonata. Te-ai ingrasat vreo 25 de kilograme in ultimul an, incepi sa ai probleme de sanatate. Defectul tau principal: iti plac foarte mult dulciurile. Primul pas: admiti ca ai o problema (pana nu e prea tarziu). Al doilea pas: trebuie sa intelegi de ce anume ai o astfel de dieta. O dieta precara poate fi cauzata de anumite insecuritati, depresie, lipsa de stima de sine si de prea putine ori un om ajunge obez din cauza unor probleme de sanatate obiective asupra carora nu are un control constient. Cea mai usoara strategie e inlocuirea cauzatorului. Poti inlocui dulciurile ( cantitati mari de carbohidrati simpli, zahar procesat si e-uri ) cu produse naturale : sucuri de fructe proaspete, salate de fructe sau legume proaspete si altele de genul, zaharul poate fi inlocuit si de un indulcitor de calitate, iar sedentarismul poate fi inlocuit cu activitati sportive (adrenalina e un hormon al naibii de placut si se produce din plin cand faci efort, mult mai mult decat cand te joci un FPS pe calculator). Efectul ? Creierul tau va fi satisfacut cu pofta „de dulce”, iar corpul tau va fi hranit corespunzator si adus intr-o forma corespunzatoare.
      De ce anume ai nevoie ca sa faci lucrurile astea ? De MOTIVATIE ! Nu o sa vina nimeni sa te forteze sa mananci, nu o sa vine nimeni sa alerge pentru tine sau sa faca exercitii fizice, nu o sa faca nimeni NIMIC pentru tine decat TU. In momentul in care realizezi un astfel de lucru se pot intampla una din doua: moralul tau va atinge nivelul „pivnita” si atunci ai nevoie de sprijin din partea prietenilor, de incurajare, de suport, SAU, vei considera aceasta o revelatie si drumul pe care trebuie sa pasesti acum devine un sir de mici incercari, mici sarcini de indeplinit, nu saptamanal, nu zilnic, ci PERMANENT.
      Orice dezvoltare a personalitatii se face permanent. Nu exista un program de genul „ok intre orele x si y imi propun sa fiu o persoana mai buna”. La un moment dat un prieten mi-a zis: „Poti sa spui despre un lucru ca il doresti, atunci cand il doresti la fel de mult cum doresti sa respiri”. Adica TOT TIMPUL.

  33. Chiar dacă nu ne oprim din visat NU prea știm ce să facem.
    Înntr-o primă etapă cred că ceea ce trebuie să facem este să identificăm, societatea,publicul sau grupul țintă spre care ne îndreptăm, și până să obținem capital, să facem și lucruri care nu ne plac adică de ce are grupul țintă nevoie.

  34. Domnule Pera, dvs ati trecut personal terapia de regres care se descrie in cartea lui Michael Newton?
    Eu vreau sa o trec dar nu sunt sigur daca face.

  35. Fix ce-mi trebuia si mie. Pera, atingi exact subiectele care trebuie, minunate articole scrii. Si mai mult imi place ca descrii experientele personale, asta ma motiveaza si imi da curaj.

  36. Am citit printre comentarii ceva despre ,,parerea altora la care nu pot renunta”. Si despre asta si despre incredere in Sine si reusita in viata, m-au ajutat cartile lui Gregg Braden (are si filme pe youtube) care aduce in discutie paralele intre ultimele descoperiri si scrierile inteleptilor dea lungul anilor. Inainte de Gregg il citisem pe Lazarev. Eu am avut nevoie sa stiu ce este un gand si cum ma poate ajuta el… daca tot trebuie sa-l schimb, macar sa stiu ,,de ce?”.
    Articolele tale Pera sunt mai mult decat minunate. Se pare ca am nevoie cate putin din ele in fiecare zi pentru a-mi aduce aminte cine sunt. Felicitari!

  37. Oamenii au tendinta sa alerge dupa himere Daca cineva face lucrul acele si-i este bine imi va fi si mie,Dar nu uitam suntem diferiti.Cee e bun pt el pt tine e prost.

  38. 198745 635717I dont agree with this specific article. Even so, I did researched in Google and Ive found out which you are correct and I had been thinking in the incorrect way. Continue producing quality material comparable to this. 32300

  39. Hello, i feel that i noticed you visited my blog thus i came to “go back the choose”.I’m attempting to to find things to improve my website!I assume its adequate to make use of some of your ideas!!

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.