Introdu e-mail-ul și te voi învăța, printr-un mini curs de 8 lecții, cum să îți descoperi vocația!
*Prin abonarea la newsletter îți exprimi acordul de a folosi datele tale pentru a putea comunica cu tine și accepți termenii și condițiile noastre. Informațiile tale nu vor fi niciodată distribuite unor terți.
articol
Singurul sens al vieții care te va face fericit permanent

Care este sensul Universului?

Dar sensul naturii şi al vieţii pe pământ?

Care este deviza numărul unu a spiritualităţii?

În Univers, natură şi spiritualitate există un sens foarte clar şi bine stabilit:

EVOLUȚIA

Am trăit în diverse ipostaze şi am avut ocazia să văd cum e să ai diferite atitudini faţă de viaţă şi am experimentat diferite modalităţi de a o trăi.

Am încercat să trăiesc clipa, am reuşit doar timp de săptămâni. Apoi a urmat suferinţă timp de luni şi ani pentru că atunci când trăieşti clipa fără să iei în considerare viitorul este ca şi când iei dintr-un sac şi nu pui nimic la loc.

Sacul se goleşte şi mori de foame sau trăieşti din mila altora. Metafora se referă şi la lucruri emoţionale şi spirituale, nu doar la cele materiale.

Cât timp poţi să trăieşti clipa, să cauţi doar plăcerile şi să bei, să mănânci, să faci sex, să dormi şi să o iei de la capăt într-un chef, dans şi bucurie continuă?

Rezişti zile şi săptămâni, doar că tu trăieşti zeci de ani. Şi apoi, după săptămâni sau hai să zicem luni de zile de chefuială şi stare de bine, ce faci? Ai mâncat şi ai băut prea mult, corpul începe să arate consecinţe. Boala sigur îţi scoate din cap orice carpe diem şi ai face şi ai promite orice divinităţii doar să nu mai simţi durerea şi să te faci bine.

Dar hei, măcar te-ai distrat o vreme, acum ai o boală cronică pentru restul de 50 de ani.

Merită? Pentru mine, sigur nu.

Imediat am să îţi arăt o modalitate de a trăi clipa pe care o poţi menţine pentru întreaga viaţă şi îţi voi arăta şi de ce este singura formă de trăit viaţa care te va face să fii împlinit cu adevărat.

Apoi, am încercat reversul medaliei.

Muncă şi perfecţionare continuă. Culmea, chiar dacă nu faci excese, îţi faci treaba zi de zi în rutină şi te pregăteşti pentru viitor, tot la boală ajungi din cauza stresului şi a lipsei de relaxare pentru că, aparent, corpul uman nu este făcut să rămână în tensiune permanent.

Aşadar, carpe diem permanent nu se poate. Muncă şi disciplină permanent, nu se poate.

Cum le împaci și care e proporția corectă din fiecare?

Un lucru e important să fie clar încă de la început:

Fiecare plăteşte pentru gândurile şi acţiunile sale greşite, la fel cum fiecare culege roadele pentru gândurile şi acţiunile lui corecte.

Am încercat foarte mulţi ani de zile să îmi dau seama care este numitorul comun al momentelor de împlinire şi fericire adevărată în viaţă.

Deci, când am fost nefericit?

Când nu aveam sens și direcție spre care să mă îndrept și viața mi se întâmpla mie în loc să determin eu ce acțiuni și consecințe doresc și mă lovea cu probleme gen „nu am bani”, „îmi place de o fată dar nu am șanse la ea”, „nu văd ce aș putea face să ies din situația asta”, „oamenii râd de mine și mă batjocoresc și eu nu am ce să fac decât să plec capul și să mă duc acasă să iau perna în brațe”.

Când nu plănuiam decât ce urmează să mănânc peste o oră. Nu plănuiam nimic, nici dezvoltarea abilităților mele, nici cum voi face bani și cum voi pune ceva deoparte din ce câștig; nu plănuiam nici cum voi avea o relație sau o viață mai bună, unde voi locui când voi fi pe picioarele mele.

Când nu aveam niciun control asupra gândurilor și emoțiilor mele. Ele se întâmplau pur și simplu și din cauzele enumerate mai sus, majoritatea erau negative. Gândurile mele se învârteau în jurul lui „eu nu pot, nu sunt destul de important/valoros, nimeni nu mă iubește”, iar emoțiile mele erau de suferință, tristețe, depresie, neputință.

Când nu simțeam că sunt iubit – nu simțeam iubirea, ci doar un imens gol în piept. Mai mult decât orice altă suferință, să îmi deschid inima și să îmi dau voie să iubesc fete care nu simțeau deloc la fel pentru mine a fost extrem de dureros. Mai târziu, studiind în profunzime subiectul, am văzut că lipsa de iubire este ușor asociată cu sentimentul de lipsă de valoare personală, de sentimentul de rușine că nu ești destul de bun. Că tu ca ființă umană ai ceva defect, în special când te uiți la alți oameni care nu par să aibă nimic în plus față de tine, dar care se bucură de relații normale și firești. Ai sentimentul că nu ești deloc normal și nu e nimic firesc la tine.

Când stăteam în zona de confort.

Când am fost fericit?

Evident, în inversul situațiilor de mai sus.

Când am dobândit un sens și o direcție clară și știam că am un țel spre care mă îndrept, oricât de mic sunt eu, oricât de departe visul, oricât de greu drumul, deja eram în categoria oamenilor care luptau pentru șansa lor.

Când făceam un plan pentru a-mi atinge visul sau obiectivul și apoi aveam niște pași concreți și specifici pe care îi urmam și – CULMEA! – reușeam să îi parcurg.

Fiecare pas era o mică victorie şi, atunci nu ştiam: creierul şi corpul meu mă recompensau prin eliberarea de hormoni care îmi dădeau entuziasm, fericire, optimism, bucurie şi motivaţie să fac următorul pas.

Când am început să am un control asupra gândurilor şi emoţiilor mele. La început, am tăiat pe cât posibil accesul la informaţii şi sugestii negative care inspiră teamă, descurajare, stres. Adică în principal televizorul şi ştirile de acolo, apoi anturajul plin de convingeri limitative, inclusiv propria familie.

Când am descoperit ce este iubirea, în special iubirea dintre oameni şi cum pot să am parte de ea. Am scăpat pentru totdeauna de sentimentul de neputinţă şi neştiinţă şi mi-am dat seama că doar schimbând lucrurile în interiorul meu, aflându-mă fizic în acelaşi loc, emoţional şi sufleteşte lumea din jurul meu s-a transformat şi am început să trăiesc în abundenţă – în iubire –, dar nu numai.

În prieteni de calitate, în relaţii de calitate, în bani.

Când am investit în mine și am muncit la persoana mea mai mult decât la orice altceva zi de zi, totul s-a schimbat în jurul meu.

A fost ca și în vorbele lui T.S. Elliot:

„Nu vom înceta să explorăm,

iar la sfârșitul căutării noastre

vom ajunge acolo de unde am pornit

și vom cunoaște locul pentru prima oară.”

Geografic nu am plecat niciunde – călătoria mea a fost în lumea mea interioară, dar ce să vezi? Întregul meu univers şi întreaga realitate s-au schimbat, eu stând în acelaşi loc.

Unde înainte vedeam sărăcie, blocaje şi neputinţă, acum era abundenţă, oportunităţi şi putere personală.

Privind la această istorie a vieţii mele, până în jurul vârstei de 30 de ani oscilam între cele două lumi: între fericire şi nefericire.

După vârsta de 30 de ani, ceva s-a schimbat.

Am înţeles care este scopul vieţii şi ce se vrea de la noi de către puteri infinit mai mari şi mai vechi decât noi.

Universul, mama natură, instinctul de specie, Dumnezeu – aşa cum îl înţelege fiecare.

Toate aceste puteri uriaşe sunt, de fapt, una singură şi ele curg într-o direcţie.

Mi-am dat seama că exact ca şi un surfer, pot să îmi iau placa şi să mă pun pe direcţia valului şi, mai mult, mă pot şi distra în timp ce zbor aliniat perfect cu întregul Univers pentru că acum i-am înţeles legile şi principiile de funcţionare.

Şi toate legile şi toate principiile de funcţionare, de la cel mai mic amănunt al vieţii până la cel mai important aspect, au un singur numitor comun.

EVOLUȚIA.

Evoluţia permanentă.

Acesta este scopul vieţii şi suntem construiţi fizic, anatomic, energetic și spiritual ca să primim recompense dintre cele mai mari şi mai frumoase dacă respectăm această cerinţă şi suntem pedepsiţi grav când încălcăm această lege supremă – evoluţia.

Acum 12 ani, intuitiv, am simţit acest lucru, dar nu îl puteam articula şi scrie clar.

Aşa s-a născut conceptul de personalitate alfa care la bază înseamnă a deveni permanent o variantă mai bună a ta şi să îţi dezvolţi trăsăturile de personalitate pentru a obţine ce doreşti în lumea exterioară – materială –, dar şi împlinirea sufletească şi spirituală după care marea majoritate tânjim.

În ultimii 4 ani, dându-mi seama că de fiecare dată când nu respect scopul vieţii mele – evoluţia – ajung într-o prăpastie în care se află suferinţă şi o muncă imensă de recuperare a terenului pierdut, am decis să nu mai mă las să cad şi să pierd terenul câştigat cu atât de multă muncă.

De atunci, de 4 ani, am o stare de fericire, entuziasm şi bucurie, de recunoştinţă pentru tot ce am primit până acum, de smerenie pentru că am cunoscut puterile care ne guvernează şi am înţeles că nimic din ce am nu este al meu şi că totul îmi poate fi luat oricând; că singurul lucru ce îmi aparţine este sufletul meu şi atitudinea cu care aleg să întâmpin marile necunoscute ale vieţii.

Am înțeles că:

„Nu mai contează cât de aspru-i drumul,

Ce liste cu pedepse vin mereu,

Eu, azi, al sorţii mele sunt stăpânul-

Sunt căpitanul sufletului meu.” - William Ernest Henley

Mi se întâmplă lucruri nasoale? Din când în când, sigur. Însă ele nu fac decât să îmi aducă aminte că greutăţile depăşite până acum au fost infinit mai mari şi că nu există probleme, decât provocări.

Şi că tot am ajuns la provocări, acestea sunt combustibilul tău cel mai bun pentru evoluţie.

Am să îţi dau un pic mai jos metoda mea de evoluţie permanentă care, sper eu, te va face şi pe tine un surfer în oceanul vieţii care se bucură de clipă, ştiind că orice face este perfect aliniat cu cele mai mari forţe din Univers care lucrează ÎN FAVOAREA LUI.

Ştii care este alternativa? Să te izbească valul cu toată forţa şi să te ducă la fund, să te îneci. Poţi să munceşti mult, să ieşi cu greu la suprafaţă ca să iei o gură de aer după care ZBANG! – încă un val care te duce la fund. Asta înseamnă să nu ştii ce ai de făcut când vine valul. Valul trebuie călărit ca să nu te călărească el pe tine.

Seneca, acum 2000 de ani, ştia deja mai bine ca oricine întreaga filozofie personalitate alfa. Eu am fost uimit de claritatea cu care a putut să articuleze concepte pe care eu le-am descoperit pe pielea mea sau cu ajutorul conceptelor de psihologie şi dezvoltare personală.

Omul ăsta le ştia acum 2000 de ani.

Citat din Seneca:

„În lipsa unui adversar, puterea noastră interioară lâncezește. Măreția și forța ni le probăm doar atunci când puterea de a îndura le dezvăluie valoarea. Și la fel trebuie să facă și oamenii buni de pretutindeni. Să nu se teamă de împrejurările aspre și dificile și nici să nu se plângă de soartă. Din orice li se întâmplă, să ia partea bună, să o prefacă într-un bine. Nu este important ce anume suporți, ci în cel fel.”

Cu alte cuvinte, Seneca ne spune că cea mai importantă este atitudinea noastră față de ce ni se întâmplă. Aceste lucruri sunt explicate și în teoria lui Viktor Frankl vreo 1900 de ani mai târziu, în lucrarea Omul în căutarea sensului vieții.

Alt citat din Seneca:

„Faţă de cei buni, zeul are purtarea unui tată, ţine la ei bărbăteşte şi le spune: corpurile îngrăşate de trândăvie stau în lâncezeală şi nu doar trudă, ci şi mişcarea ori propria greutate le lasă cu totul fără vlagă. O prosperitate ce nu a cunoscut vătămare nu poate face faţă niciunei lovituri. În schimb, cel ce s-a confruntat necontenit cu propriile-i greutăţi s-a întărit prin suferinţă şi nu mai cedează în faţa niciunui rău, ci, chiar căzut, luptă în genunchi.”

Acest citat îl găsim peste 1800 de ani la Nietzsche care spune: „ceea ce nu te omoară, te face mai puternic.”

Tot Seneca:

“Eşti un om mare. Dar de unde să ştiu asta dacă soarta nu ţi-a dat prilejul să îţi arăţi meritele? Ai venit să concurezi la jocurile olimpice, dar nu mai este nimeni acolo în afară de tine: câştigi cununa, dar nu victoria. Ai felicitările mele, dar nu ca un om puternic, ci ca unul care a dobândit consulatul. Ai câştigat o funcţie.

La fel i-aş putea spune omului bun. Dacă nicio întâmplare mai dificilă nu i-a dat măcar o ocazie în care să-şi poată arăta tăria de caracter: te consider nefericit pentru că nu ai fost niciodată nefericit: nimeni nu va şti de ce ai fost în stare, nici măcar tu însuţi. Nimeni nu a aflat ce poate fi decât fiind pus la încercare: aşa se face că unii, ieşind singuri în întâmpinarea nenorocirilor, li s-au expus şi au căutat un prilej prin care virtutea lor, altminteri menită să se piardă în obscuritate, să strălucească.”

„Cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte universul. Cel ce se învinge pe sine, câştigă o victorie mai mare decât 1000 de bătălii şi această victorie nu îi poate fi luată de nimeni, nici de îngeri nici de demoni, nici de răi şi nici de iad.” – a spus Buddha.

„Lucrurile ce par rele, nu sunt deloc aşa.” – spune Seneca.

„Tot ce mi se întâmplă este spre binele meu.” – mi-am dat seama cu puţin timp înainte de a-l descoperi pe Seneca.

Plan de acțiune

Acum, după ce am bătut toba, ţi-am promis un plan pe care l-am pus cap la cap după ce am privit la modalitatea mea de funcţionare în ultimii ani – cei mai productivi şi eficienţi din viaţa mea, pe toate planurile.

Iubire, sănătate, bani, vocaţie – toate domeniile au urmat paşii pe care ţi voi da acum şi ţie.

Despre majoritatea acestor paşi am articole complete deja scrise, doar că niciodată până acum nu ai avut ocazia să le vezi puse cap la cap.

Îţi voi descrie pe scurt pasul şi apoi îţi dau link spre materialul care îţi explică mult mai în amănunt pasul respectiv.

Gata? Să-i dăm drumul.

Pasul 1 – Cortizolul, stresul și hormonii fericirii

Primul şi primul pas pe care e foarte important să îl faci – indiferent cine eşti, unde eşti şi ce viaţă duci acum – e să stabileşti foarte clar ce anume aduce stres în viaţa ta şi ce anume te relaxează.

Corpul uman nu este făcut să îndure perioade mai lungi de câteva ore de stres, iar omul modern – din cauza vieţii pe care o are – îndură stresul 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an.

Stresul ucide la propriu, crescând enorm de mult riscul de cancer, boli de inimă şi diabet. Mai mulţi oameni mor anual din cauza stresului decât au murit în ultimii 10 ani în toate războaiele şi atacurile teroriste. Asta ca să ştii cine e inamicul tăcut şi silenţios, cel mai periculos.

Așadar, fă o listă cu ce anume te stresează și ce anume te relaxează.

Scrie cu sinceritate şi lista de activităţi stresante, chiar dacă ele sunt job, familie sau orice altceva.

La fel, scrie cu atenţie şi ce te relaxează. S-ar putea să descoperi că ceea ce te relaxează este mâncatul (care te îngraşă), alcoolul, drogurile sau pornografia în exces. E ok. Însă aceste activităţi destresoare provoacă dependenţe care ştii tu foarte bine unde duc şi cum se termină.

Dacă vrei să aprofundezi aceste două subiecte, îţi recomand două articole.

Unul despre hormonii fericirii și cei ai stresului.

Și apoi două articole despre relaxarea greșită care duce la dependențe grave și autodistrugere și altul despre relaxarea corectă care duce la împlinire și evoluție spirituală.

Pasul 2 – Valorile tale

Acesta este pasul ce precede punctul în care îţi vei stabili obiectivele pe termen mediu şi lung – adică visurile tale, stilul de viaţă pe care ţi-l doreşti, realizările ce vrei să rămână cunoscute ca munca ta pe acest pământ.

Mulţi oameni pornesc greşit la drum. Aşa cum şi eu am pornit. Când aveam 16 ani se ştia că IT-ul, calculatoarele, sunt viitorul. Şi aşa era. Am fost pus pe acest drum pentru că se ştia că această industrie va fi în vârf pentru următorii 15-20 de ani, ceea ce s-a şi întâmplat.

Dar frățică, eu nu am nicio treabă cu IT-ul. Sunt retardat tehnic. Da, am terminat liceul de informatică. Şi da, am 5 ani de Politehnică. Dar mi-a picat părul din cap de la stres. M-a distrus şi aveam doar 23 de ani. Pentru că atunci când faci ceva ce vezi clar că nu e de tine, te stresezi. Şi aşa cum am zis, cortizolul ucide.

Am reuşit să mă salvez şi să îmi descopăr vocaţia pentru psihologie.

Ei bine, ca să descoperi în ce direcţie vrei să mergi în viaţă, direcţia care să îţi bucure sufletul şi mintea, e important să ştii care îţi sunt valorile.

Adică pe scurt, ce anume este impotant pentru tine în viaţă?

Avem pentru asta un material-exerciţiu care te ajută să îţi descoperi valorile.

Pasul 3 – Setarea obiectivelor tale: design al stilului de viață și planul de acțiune

A venit timpul să îţi setezi obiectivele.

Cum se setează obiectivele într-un mod greşit?

Păi sunt vagi.

„Vreau să fiu mai fericit” este un obiectiv pe care nu îl vei atinge niciodată. Ce înseamnă fericit pentru tine? Mai fericit comparat cu ce? Până când?

Alte obiective greşite sunt obiectivele altora.

„Vreau ca fiul meu să ia viaţa în serios”. Serios? Cum poţi atinge tu un obiectiv pe care fiul tău NICI MĂCAR NU ÎL ARE?

Aş vrea să învăţ şi eu asta.

Aşadar, ce înseamnă un obiectiv bun?

Să fie concret şi specific în primul rând.

„Vreau să câştig 1000 de euro pe lună.”

Sau

„Vreau să am o relaţie de cuplu cu o parteneră blondă, cu talia de 63 de cm şi care are doctorat în fizică atomică.”

Sau

„Vreau să ajung în 5 capitale europene în care să stau câte un weekend şi să vizitez oraşul pe jos.”

Apoi, un obiectiv ar trebui să fie SMART:

  • Specific – țintește o arie specifică pentru dezvoltare.
  • Măsurabil – cuantificate sau cel puțin prezintă un indicator de progres.
  • Accesibil – specifice celor care le realizează.
  • Realist – cât mai aproape de adevăr folosindu-se de resursele disponibile.
  • Încadrat în timp – specificarea timpului când obiectivele vor fi îndeplinite.

De departe, cel mai boss la capitolul atins obiective este Napoleon Hill cu a lui carte scrisă în 1937 „Think and grow Rich” adică gândeşte şi atinge abundenţa, prost tradusă de români în „De la idee la bani”– că nu e despre bani, ci despre orice vor muşchii tăi.

Pasul 1 către îmbogăţire: DORINŢA

Pasul 2 către îmbogăţire: CREDINŢA

Pasul 3 către îmbogăţire: AUTOSUGESTIA

Pasul 4 către îmbogăţire: CUNOŞTINŢELE SPECIALIZATE

Pasul 5 către îmbogăţire: IMAGINAŢIA

Pasul 6 către îmbogăţire: PLANIFICAREA ORGANIZATĂ

Pasul 7 către îmbogăţire: HOTĂRÂREA

Pasul 8 către îmbogăţire: PERSEVERENŢA

Pasul 9 către îmbogăţire: PUTEREA MINŢILOR SUPERIOARE

Pasul 10 către îmbogăţire: MISTERUL TRANFERULUI ENERGIEI SEXUALE

Pasul 11 către îmbogăţire: SUBCONŞTIENTUL

Pasul 12 către îmbogăţire: CREIERUL

Pasul 13 către îmbogăţire: AL ŞASELEA SIMȚ

Foarte important, obiectivele tale mari ar trebui să se regăsească într-un stil de viaţă cursiv, congruent, în care lucrurile se leagă între ele.

De aceea, un mare obiectiv al tău ar trebui să fie stilul de viaţă pe care îl vrei.

Pentru asta, am un material vechi cu cele mai bune exerciţii pe care le cunosc în dezvoltarea personală.

Design al stilului de viaţă.

Până aici stăm bine. Hai să vedem mai departe.

Pasul 4 – energia și motivația

Până acum e ceva de muncă.

Să poţi să te înhami la toate astea e nevoie să fii în formă.

Să ai energie, optimism, entuziasm şi toate acele lucruri bune care te împing înainte.

Avem 4 tipuri, 4 rezervoare de energie.

Fizică, emoţională, mentală şi spirituală.

Despre astea, mai pe larg, în articolul acesta.

Pasul 5 – metoda ARC

Această este ce mai nouă găselniţă a mea.

Mă uit în jur şi când admir ceva, vreau să am şi eu.

Şi am 3 paşi ca să am şi eu ceva ce admir la alţii, fie că e calitate sau trăsătură de personalitate sau lucru material.

Cei 3 paşi sunt:

A- de la admiraţie;

R - de la referinţă;

C - de la cărămidă;

Psihologie, economie şi filozofie într-o metodă pentru a obţine foarte rapid orice îţi doreşti.

Despre metoda ARC, pe larg, aici.

De asemenea în cărțile mele găsești toate subiectele din articole dezvoltate pe larg.

Ştiu că este multă informaţie.

Nu te poţi aştepta să primeşti o tonă de valoare în doar două cuvinte.

Acesta este un articol complet, de referinţă, pe care îl vei studia mai mult timp, luând pe rând exerciţiile şi făcându-le în scopul de a personaliza aceste metode pentru nevoile tale.

Ele împreună îţi vor face o viaţă aşa cum poate azi nu îndrăzneşti să îţi imaginezi, dar ai face bine să începi.

Spune-mi, ce altceva crezi că ai nevoie de la mine ca să îţi poţi atinge obiectivele şi visurile?

Zi-mi care este primul pas pe care îl vei face?

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Distribuie acest articol pe reteaua ta preferata de socializare
articole similare
3 erori de gândire ce declanșează jihadul în relații

  Daca ai fost sau esti intr-o relatie azi,…

Citeste articolul
Te lasi pe ultimul loc tot timpul. Mai poti?

Ai exact ZERO sanse sa-i multumesti pe toti, sa-i…

Citeste articolul
COMENTARII
Intră în discuție. Lasă mesajul tău mai rapid cu contul de social media.

Termeni și condiții