Comments on: Tehnici pentru a nu lasa fricile sa te limiteze

By: Adriana

Adriana — Wed, 26 May 2010 12:39:04 +0000

As dorii tare mult sa pot afla cum sa pot scapa de fricile mele care imi ruineaza viata.Imi este frica sa fiu singura si fac orice sa am pe cineva langa mine,imi este frica de esec ,nu am incredere in mine ,tot timpul imi vine in cap ca nu sunt in stare de nimic ,mi-e frica de boala si sa nu mi se faca rau intr-o zi si sa fiu singura .Va rog mult daca ma puteti ajuta cu un sfat ca ma simt epuizata sa traiesc in fiecare aceleasi sentimente care ma opresc din progres.
Va multumesc mult!

By: christian

christian — Mon, 01 Mar 2010 21:50:03 +0000

Salutare eu mă uit de obicei la filme mai emotionale sau dicovery -national geographic rareori la sporturi prosteşti care nu îmi dezvoltă cunoştinţele deşi nu am făcut nici liceul… da sunt prost…în fine încep să mă trezesc şi chiar nu regret anii aştia cică pierduţi pentru că experienţele m-au ajutat să devin ceea ce sunt acum! Din temerile mele cel mai important rol face mama care nu stiu să nu o vorbesc de rău nu mă împinge înainte mai bine mă trage zilnic în jos cu discuţii de alea educative ce va fi ? ce vei face ? ce va zice vecina ? de ce nu eşti în stare ? ţi-am zis eu…. etc. foarte folositoare… Da ştiu că nu mă pot deespărţi de ea dar încerc să o controlez eu asta o consider dar sunt curios şi de părerea ta ….? îţi mulţumesc anticipat de răspuns spor să ai şi aşa mai departe !

By: Carmen

Carmen — Sun, 28 Feb 2010 09:16:32 +0000

Buna Pera,ma bucur ca-mi pui intrebari deosebite si astfel aflu despre mine lucruri multe.
De cand ma preocup de dezvoltarea mea personala nu ma mai uit la televizor decat ocazional cu fiicele mele la filmulete amuzante sau la filme care au recunoastere si reflecta unde a ajuns inteligenta lumii,,the secret,,,,avatar,,sau la muzica.
Care sunt temerile mele…Cu toate ca ma pregatesc asiduu si abordez multe persoane mi-e greu sa gasesc colaboratori in activitatea de reclama si publicitate pe care o fac la o firma multinationala.Ma tot intreb daca sunt destul de buna si cum ar trebui sa ma comport cu colaboratorii mei ca sa consolidez colaborarea pe termen lung.Cum sa ma schimb ce calitati sa dezvolt ca sa reusesc sa am succes.Si recunosc exista teama de succes…Daca ai putea sa ma ajuti ti-as fii vesnic recunoscatoare.Ai spus ca-mi vei raspunde,te rog nu ma uita.Admir foarte tare munca pe care o faci ,iti urez succese…si iti multumesc anticipat.

By: adriana

adriana — Fri, 19 Feb 2010 09:39:55 +0000

Am descoperit de curand acest sait,si pt inceput nu pot spune decat ca imi place .Incerc, voi incerca mai bine spus, sa iti urmez safturile, chiar am nevoie de o schimbare radicala.La tv nu ma mai uit in ultima vreme , caci toate sunt vechi si noua toate, acelesi intamplari dar cu alti actori.Singurul lucru pe care l-am urmarit a fost un serial tucesc. De ce imi este frica?……… poate suna ciudat ,dar asa este, am pierdut controlul lucrurilor . Imi este frica sa spun cine sunt cu adevarat, imi este frica sa las oamenii sa se apropie de mine, imi este frica sa ies din casa, imi este frica sa incerc lucruri noi. Am investit tot ce aveam ,fizic , material si psihic , in barbatul de langa mine, l-am ridicat …..el a primit laurii , iar eu…… Toate cele bune. Succes pe mai departe.

By: Dann

Dann — Thu, 18 Feb 2010 19:11:03 +0000

Bravo Pera, da-le peste nas celor care nu au habar sa aprecieze munca ta!
Cat despre stiri si tv, vreau sa zic ca nu am televizor in casa de aproape 3 ani:). Insa ma uit pe net cateodata la Discovery, Deutsche-Welle, Antena 3( la Mircea Badea si la sinteza zilei), in rest la filme descarcate de pe net dupa ce le citesc “recenzia”.
Despre temeri, pot spune ca am multe…de ex., mi-e teama ce o sa se aleaga de tara asta si chiar de intreaga omenire, la cata manipulare si prostie este…pentru mine, mi-e teama sa nu repet greseli din trecut. In rest, pot sa zic ca am curaj sa infrunt esecurile vietii, cu toate ca sunt cateodata nesigur pe mine, dar mi-ar placea sa invat mai multe de la un mentor ca tine!
Pot sa spun ca esti o persoana extraordinara care face ceva folositor celor din jur, mult succes in continuare!

By: Novacovici Pera

Novacovici Pera — Sun, 14 Feb 2010 14:40:25 +0000

@ Dede – multam de aprecieri . Mi-ar placea sa spun si eu despre tine ca esti “cea mai ” mediocra cititoare a mea insa nu pot pentru ca oricat de agramat as fi, stiu ca ” mediocru” nu are grad de comparatie .

Si eu sunt optimist si sper ca vei avea intelepciunea sa vezi barna din ochiul tau inainte de a vedea paiul din ochiul altuia

By: Dede

Dede — Sat, 13 Feb 2010 17:50:56 +0000

Dragule, acesta e cel mai mediocru site de dezvoltare personala pe care l-am citit vreodata.
Esti un tip mediocru.
Mai studiaza ca poate incetisor vei deveni mai intelept si mai putin agramat.
Vezi… sunt o optimista

By: Zeus

Zeus — Thu, 04 Feb 2010 11:03:32 +0000

Am si eu o problema si am ajuns deja la medicamente/psihiatrie.
A murit tatal mau acum cateva luni (nu de cancer) si de atunci am dezvoltat o fobie imensa fata de boli mortale (cancer…), atat in ceea ce ma priveste, cat si in ceea ce priveste familia. Vreau sa traiesc normal, fara frica asta, fara sa stau sa imi analizez corpul si simturile in fiecare minut sa vad daca e ceva in neregula saqu sa tresar daca a aparut o bubita si din ce motiv a aparut. Numai vreau sa ma apuce plansul fara sa imi dau seama de ce, vreau sa am o viata normala, ca orice om de 32 de ani, cu o familie frumoasa (nevasta si fetita de 5 ani).

VA ROG, AJUTATI-MA CA ASTA NUMAI E VIATA!
Eventual, daca se poate un raspuns pe e-mail.
Multumesc.

By: mara

mara — Tue, 02 Feb 2010 19:49:53 +0000

In general mie nu mi-e frica de nimic in afara de Dumnezeu.
In schimb de citeva luni am intilnit o persoana care se straduieste din rasputeri (constient sau inconstient) sa ma faca sa imi fie frica de orice,sa depind de el.
Si ma surprind ca incepe sa-mi fie frica de multe lucruri.
Incepusem sa imi pierd increderea in mine.
E o persoana care vrea sa domine prin frica.
Parca ar fi ca si sindromul Stokholm.
Ce sa ma fac?
Si nu pot nici sa renunt.
Sper doar ca “orice nu te omoara, te intareste”.

By: dragos

dragos — Mon, 01 Feb 2010 23:16:49 +0000

buna !
La TV ma uit cam mult ,cateodata nu vad alt mod de a-mi petrece timpu liber ,parca-mi dispare toata imaginatia.
Mereu am avut o problema cu aspectul fizic si cred ca din cauza asta am devenit foarte complexat.
A inceput sa-mi fie teama sa cunosc lume noua,cand vreau sa fac asta parca mi se sterge tot din cap ,ma blochez pur si simplu imi dispar toate ideile , cand vine vorba de fete nici nu vreau sa mai vorbesc….
Nu am incredere in mine,mereu sunt atent la tot ce fac ,ce zic ,mi-e teama de impresia care o las ……..si lista continua…..
stiu ca pot sa trec peste toate astea dar nu stiu cum sa incep….poate imi dai un sfat.
Multumesc

By: George

George — Sun, 24 Jan 2010 08:58:09 +0000

Buna!
Ca deobicei articolul este foarte reusit, bravo!
Ok, acum ca sa iti raspund la intrebare pusa legata de posturile de TV:
Deobicei ma uit la:
Discocvery, aproape toate posturile lor
National Geographic
Si ca si tine ca sa mai treaca timpul si ca sa mai scap de oboseala mai uit pe posturile de muzica
Acum ca sa raspund si la capitolul de temeri:
Nu prea am temeri de grupuri sociale, faptul ca unii ma privesc urat sau cu dispret, sa ma fac de ras(se mai intampla…), cat despre greseli le privesc ca pe oportunitate de a invata ceva din ele, cat despre temeri de fiinte sau de lucruri pana acum nu mi sa intamplat sa gasesc vreuna.
Singura frica pe care o am din cele enumerate e cea de a aborda femeile/fetele(momentan incerc sa scap de ea).
Daca e ceva ce crezi ca fac gresit spune-mi ca sa pot sa ma schimb…
Si nu in ultimul rand trebuie sa iti multumesc ca ne-ai oferit acest blog, cu siguranta vei ajuta multi oameni sa isi descopere vocatia si sa devina oameni mai buni.

By: andreea

andreea — Fri, 22 Jan 2010 10:36:36 +0000

Buna Pera, imi doresc sa iti adresez o intrebare, dar mai intai as dori sa iti cate ceva ca intelegi mai bine. Sunt casatorita de 1 an de zile, dar sunt cu sotul meu de 9 ani. Toate bune si frumoase, bine ca certuri au exisat, dar pana acum vreo 2 luni cand nu stiu ce se intampla ca pare foarte schimbat. Intr-o seara vorbind cu el mia zis ca vrea sa fiu altfel, mai puternica, ca eu nu il iteleg si ca nu il ajut deloc. Dar problema este ca el este o persoana foarte inchisa cu care nu am putut discuta de noi, de ceea ce gandeste el, ce gandesc, ce nu ne place, ma lasat sa descopar singura, sau imi spunea ce ii convenea. Nu stiu cum sa il fac sa aiba incredere in mine sa imi vorbeasca mai mult despre problemele lui. Mai este o problema acum catva timp am gasit niste sms-uri in telefonul lui catre o alta femeie, bineinteles ca nu a recunosc, nu stiu oare ma inseala?, acum iese mai des in oras cu prietenii, intainte unde era el eram si eu. Sufar enorm numai cand ma gandesc ca poate fi adevar ca el ma inseala, telefonul nu il mai tine pe masa, il tine in buzunar.Ce sa fac cum sa il fac sa aiba incredere in mine, imi este frica ca el crede ca stiind ca el ma inseala sa nu creada ca ma complac in situatia asta, si sa ma ia de proasta, nu vreau decat sa mai dau o sansa acestei casatorii. Iti multumesc ca existi si ca ma ajuti.