Poţi să devii un om împlinit sufleteşte doar când scapi de frica de a pierde ceva. Iar de frica de a pierde scapi când pierzi totul şi îţi dai seama ce mult ţi-a rămas.
Ceea ce încercăm noi să facem este să dezvelim înveliş după înveliş şi să pătrundem până la adevărata noastră esenţă, locul în care vom găsi spiritul nostru, vocaţia, iubirea şi toate comorile noastre.
Oamenii caută foarte mult în exterior crezând că acolo este fericirea. Revelaţia se produce când omul obţine măcar o parte din ceea ce credea că îl face fericit şi vede că starea lui interioară nu s-a schimbat deloc. Şi atunci se întreabă, sau ar fi bine să se întrebe, dacă el şi-a dorit lucrurile acelea în primul rând sau i-a fost băgat în cap odată de către alţii că acele lucruri sunt importante, că trebuie să şi le dorească.
Vei observa că părinţii, mass-media, oamenii cu autoritate, şcoala, permanent ţi-au spus ce şi cum să faci.
Atunci îţi dai seama că e important să îţi asculţi vocea interioară şi că ea este cea mai importantă.
Doar că vocea interioară uneori se aude precum foşnetul frunzelor dintr-un copac aflat într-un parc central dintr-un oraş aglomerat.
Aşadar, cum faci atât de multă linişte pentru a auzi foşnetul acelor frunze, şoaptele acelei voci ?
Cred nu doar că trebuie să faci linişte în vocile exterioare, ci să şi faci vocea interioară să vorbească mai tare.
Beethoven spunea la un moment dat ”Dumnezeu şopteşte în urechile oamenilor în timp ce URLĂ în ale mele”.
Vocea interioară, vocea inimii nu este neapărat o voce. Sunt sentimente şi stări pe care le simţi şi poţi încerca să le transpui în cuvinte. Ca de exemplu când inima vorbeşte în Alchimistul lui Paulo Coelho.
“Pe fiecare om de pe faţa Pământului îl aşteaptă o comoară undeva”, îi spuse inima. Noi, inimile, obişnuim să vorbim puţin despre aceste comori pentru că atunci oamenii nu mai vor să le găsească. Vorbim despre ele numai copiilor. Apoi lăsăm viaţa să-l îndrepte pe fiecare spre destinul său. Dar, din nefericire, puţini urmează drumul care le este trasat, adică drumul Legendei Personale şi al fericirii. Ei cred că lumea este un lucru ameninţător, şi de aceea lumea chiar devine ameninţătoare.
“Şi atunci noi, inimile, vorbim din ce în ce mai încet, dar nu tăcem niciodată. Şi evităm ca vorbele noastre să fie auzite: nu vrem ca oamenii să sufere pentru că nu şi-au urmat inimile.”
― De ce inimile nu spun oamenilor că trebuie să-şi urmeze visele? îl întreba flăcăul pe Alchimist.
― Pentru că, în cazul acesta, inima suferă cel mai mult. Iar inimilor nu le place să sufere.
Începând din ziua aceea, flăcăul şi-a ascultat inima. I-a cerut să nu-l mai părăsească niciodată. I-a cerut ca, atunci când se depărta de visele lui, inima să-i bubuie în piept şi să-i dea semnalul de alarmă. Flăcăul a jurat că de câte ori va auzi acest semnal, avea să-l asculte." – Paulo Coelho
Cum să trăieşti fără frică
Acum că ştii povestea mea destul de în amănunt, am să îţi zic cum am învăţat să trăiesc fără frică şi am să încerc să te învăţ şi pe tine să faci la fel.
★ Ajuns la aproape 30 de ani, în toate domeniile vieţii făcusem progrese.
★ Aveam ceva bani, nu mulţi dar nu mai făceam foamea.
★ Aveam o afacere care funcţiona.
★ Avem o relaţie de iubire.
★ Aveam prieteni şi viaţă socială.
★ Aveam vise de viitor.
★ Începeam să îmi construiesc o reputaţie.
Şi încet dar sigur, frica de a pierde unul sau mai multe dintre aceste lucruri pentru care muncisem atât de mult, îşi făcea cuib în inima mea.
Ţin minte foarte clar momentul în care îmi era frică să scriu un articol pe blog-ul alfa pentru că mă gândeam că s-ar putea să jignesc unii oameni care vor vedea ce am scris.
★ Îmi era teamă că îmi voi pierde relaţia, devenisem suspicios şi gelos.
★ Îmi era teamă că dacă îmi pierd reputaţia nu voi mai vinde cărţi şi nu voi mai avea bani.
★ Începuse să îmi fie frică să nu pierd lucrurile materiale din viaţa mea.
Buddha spune :
”Ataşamentul este originea şi rădăcina suferinţei, aşadar este cauza oricărei suferinţe.”
Eu mă ataşam de lucruri exterioare mie asupra cărora nu aveam foarte multă putere de control, dar îmi doream controlul uitând lecţia esenţială pe care viaţa ţi-o predă permanent: singurul control pe care îl poţi avea vreodată este asupra lumii tale interioare.
Tot Buddha spune:
"Este mai puternic cel care se cucereşte pe sine decât cel care învinge o mie de inamici în o mie de bătălii".
Această frică devenea tot mai puternică şi îmi făcea viaţa un calvar doar din cauza gândurilor şi emoţiilor pe care le aveam permanent, teama ca nu cumva să pierd ceva pentru care muncisem mult şi greu, lucruri în care investisem timp, energie şi suflet.
Viaţa este un profesor minunat.
Peste câteva luni de zile, probabil din cauza felului meu fatalist de a fi în acea perioadă, iubita m-a părăsit, şi am pierdut totul.
Puterea de muncă, relaţia de cuplu, stâlpii pe care mă bazam în existenţa mea până atunci, dispăruseră şi au urmat luni de zile de singurătate şi depresie.
O noapte întunecată a sufletului meu, prilej de cunoaştere de sine. Despre cum să treci peste noapte sufletului poți citi mai multe în articolele următoare: Partea 1 și Partea 2
Nu am fugit, nu am căutat salvarea în lumea exterioară ci am coborât în infernul sufletului să îmi înfrunt demonii.
Uitasem vocea interioară care mă propulsase în lumea exterioară, vocea vocaţiei şi a misiunii mele şi începusem să mă agăţ de lucruri care nu contează.
Şi pentru asta, a venit pedeaspsa, lecţia sau cel mai bine zis…oportunitatea şi şansa.
S-a întâmplat un lucru ciudat.
Când femeia cu care eram în relaţie a plecat, aveam sentimentul că mi-a luat ceva.
Nu mai aveam entuziasmul ce m-a caracterizat toată viaţa, vocaţia parcă amuțise, nu ştiam ce ar fi bine să fac, cum să încep să reconstruiesc.
Un adevăr ştiam sigur. Am fost puternic, fericit şi entuziast înainte, pot să fiu şi acum. Nimeni nu îmi poate lua ce am eu în interior şi mi-am dat seama că nu mi-a fost luat nimic, ci doar mi-a fost acoperit.
Tot ce era mai bun în mine era acoperit, ştiam asta, dar nu ştiam cum să descopăr din nou comoara mea interioară. Nu aveam nicio metodă.
Acum ştiu că ego-ul meu, ataşamentele mele, fricile mele, convingerile greşite, toate acestea acopereau ermetic spiritul meu, vocaţia, iubirea adevărată. Lumina nu mai strălucea în Pera, vocea interioară nu se mai auzea decât foarte, foarte slab.
După 3 luni de suferinţă în care am avut ocazia să îmi cunosc din nou slăbiciunile şi demonii, poate mai profund decât până atunci, revelaţia a venit sub forma unui exemplu. Un om tânăr care a suferit o pierdere mult mai grea decât mine, moartea copilului său.
Mi-am făcut curaj să îl întreb ce anume îl ajută să fie puternic şi să se bucure de viaţă după aşa o pierdere. Speram să aflu cum poate fi el aşa puternic şi eu aşa de slab deşi lui sigur trebuie să îi fi fost mai greu.
Mi-a spus că l-a ajutat spiritualitatea, sentimentul că ce s-a întâmplat este o lecţie, credinţa în Dumnezeu şi rugăciunile pe de o parte. Apoi, al doilea lucru a fost iubirea oamenilor din jur.
Am mers acasă şi am plâns în faţa oglinzii, la 30 de ani, dar erau lacrimi de eliberare şi bucurie, nu de suferinţă. Partea spirituală o înţelegeam şi eu. Ştiam că e o lecţie, deşi nu înţelegeam încă sensul ei. Nu asta era problema, ci faptul că eu nu ştiam cum să dezvelesc puterea mea interioară de lanţurile slăbiciunilor care mă copleşeau.
Revelaţia pentru mine a stat în cel de-al doilea lucru, şi anume ”iubirea oamneilor din jur”.
Ştiam clar că eu îmi doresc să fiu un foarte bun psiholog, acest vis era intact. În acelaşi timp, mi-am dat seama că în viaţă, dacă voi deveni un bun psiholog, voi avea în jur foarte mulţi oameni care au nevoie de sprijinul meu, de iubirea mea, de compasiunea, de încurajările mele.
Şi cum pot eu să fiu tare pentru alţii când nu pot să fiu nici măcar pentru mine?
Mi-am dat seama că dacă e să realizez ceea ce îmi doresc în viaţă, nu mai am voie să îmi las acoperită comoara interioară de ego, frică şi ataşamente exterioare pentru că mă trădez pe mine precum şi oamenii care cred în mine şi se bazează pe mine.
Mi-am dat seama atunci că frica mi-a luat totul şi tot ce e mai bun în mine era legat în lanţurile fricii.
Mi-a fost frică să nu pierd relaţia şi am piedut-o. Mi-era frică să nu îmi pierd entuziasmul şi l-am pierdut. Îmi era teamă că nu îmi voi mai auzi vocea interioară şi acum eram surd la ea.
Apoi, după ce am pierdut totul, îmi era teamă că nu voi mai descoperi niciodată ceea ce mă făcea puternic şi fericit odată.
Peste tot, doar frică.
În acel moment, când nu mai aveam nimic, m-am simţit din nou ca şi atunci când îmi descoperisem vocaţia şi aveam primele dialoguri cu vocea mea interioară, cu daimonul meu.
Dacă atunci se auzise vocea vocaţiei, acum se auzea vocea iubirii care pentru prima oară după mult timp, se auzea mai tare decât vocea fricii.
Iar vocea iubirii a spus aşa:
”De ce te temi? Ai uitat că tot ce e mai bun în tine a apărut atunci când nu mai aveai nimic de pierdut, când ai ales să mori mai degrabă decât să trăieşti altfel decât ascultând de propria ta lege? Nu ţi-a fost frică de moarte iar acum ţi-e frică să nu îţi pierzi reputaţia, o relaţie sau altceva? Cum îi poţi tu ajuta pe oamenii din jur care au nevoie de iubirea ta, de puterea exemplului tău, de încurajările tale dacă trăieşti în frică? Lumea are nevoie de tine puternic şi neînfricat, nu mic şi speriat.
A fost o zi când spuneai lucrurilor pe nume, şi nu îţi era teamă de părerea celor din jur pentru că ştiai că mesajul tău vine din suflet. Era o zi când nu te gândeai la reputaţie. Acum poţi alege să faci asta din nou şi vei dezveli un înveliş ce îţi acoperă spiritul.
A fost o zi când nu îţi era frică să iubeşti şi nu te gândeai la ce primeşti înapoi, o zi când iubirea izvora din tine şi nu o cerşeai de la alţii. Acum poţi alege să iubeşti din nou fără frică şi îţi vei dezveli alt înveliş, cel care îţi acoperă iubirea.
A fost o zi când vocea ta interioară se auzea clar şi răspicat pentru că nu mai lăsai alte voci să o acopere. Era o zi când îţi respectai propria lege şi erai aliniat cu întreg Universul. Acum poţi alege să ai mai multă încredere ca oricând în intuiţia ta şi astfel vei mai da deoparte un înveliş ce îţi acoperă vocaţia.
Pentru că spiritul tău, iubirea ta şi vocaţia ta sunt unul şi acelaşi lucru, sunt sursa ta de putere infinită şi indiferent că eşti în vârf de munte sau în fundul unei temniţe, spiritul tău este sâmburele tău de Divinitate. Prin tine Dumnezeu vrea să se manifeste şi ai tot ce are şi el. Ai fost împuternicit să creezi şi să radiezi lumina ta în această lume. Nu bloca această lumină cu lucruri mărunte precum frica.
De ce să îţi fie frică când eşti un Dumnezeu în devenire? ”
În spiritualitate se spune că există doar două stări sufleteşti principale. Iubirea şi frica. Şi că tot restul sentimentelor şi stărilor sufleteşti fac parte ori din iubire ori din frică.
Exerciţiu – cum să auzi vocea iubirii şi a puterii interioare
Vreau să facem un mic exerciţiu acum prin care să te ajut să simţi măcar o frântură din ce am simţit eu în clipa acestei revelaţii. Astfel, sunt şanse mari ca în tine să rezoneze propria putere interioară şi voce a iubirii care va face frica să dispară. Şi dacă reuşeşti măcar pentru o clipă să simţi asta, vei şti ce să cauţi, sentimentul şi starea pe care le vrei cât mai mult în viaţa ta.
Ca să lămurim un lucru. Nu vorbesc despre îndrăgostire, adică acea atracţie hormonală ce durează 1-2 ani şi are ca scop perpetuarea speciei. Acum vorbim despre izvorul tău de iubire, spiritul tău, vocaţia ta, puterea ta interioară. Vorbim despre puterea spiritului tău care odată descoperită te va face o persoană invincibilă care nu mai are nevoie de nimic de la nimeni.
Instrucţiuni
Există o piesă de operă care se numeşte Andreea Chenier, de Giordano Bruno.
Am auzit prima oară această piesă în filmul Philadelphia, cu Tom Hanks şi Denzel Washington. (Tom Hanks a luat Oscarul pentru acest rol).
În această piesă este vorba despre revelaţia iubirii şi a puterii ei uriaşe în faţa greutăţilor şi mizeriilor vieţii.
Această melodie durează mai puţin de 5 minute. Este în limba italiană, ai traducerea în italiană şi română. Citeşte prima oară versurile, care s-ar putea să nu îţi spună mare lucru, dar apoi vreau să deschizi fereastra de youtube, să dai drumul la melodie şi să urmăreşti versurile.
Dacă te concentrezi pe asta timp de 5 minute, sunt şanse mari să simţi ceva în tine. Acel ceva s-ar putea să fie propriul tău spirit, vocea iubirii, a vocaţiei şi a puterii tale uriaşe.
Aşadar asigura-te că nu te va distrage nimic, așează-te confortabil, deschide într-o fereastră melodia şi urmăreşte versurile.
Prima parte va fi un pic confuză, plină de suferinţă şi durere a personajului în care vreau să te regăseşti şi să te gândeşti la greutăţile pe care le ai tu în viaţa ta. Şi apoi în partea a doua vine revelaţia iubirii. Vreau să te gândeşti la toată puterea ta interioară, la faptul că eşti un creator invincibil cu o misiune sacră pe acest pământ şi nimic nu te poate doborî cât nu pierzi contactul cu spiritul tău care ştie să te ghideze şi să aducă lumina peste tot unde este întuneric.
Scrie-mi apoi în comentarii ce sentimente te încearcă.
Melodia este aici: http://www.youtube.com/watch?v=xXzeEfH6PTk
Nu uita. Linişte în jur, muzica tare, în căşti dacă se poate. Dacă nu ai căşti, să fie volumul la maxim pentru efect maxim.
Ca să înţelegi contextul, suntem în partea poveştii în care Madalenna cânta despre cum i-a fost ucisă mama, i-a fost incendiată casa iar Bersi este fosta servitoare şi acum prietena Madalennei care se prostituează pentru a face rost de bani ca ambele fete să aibă ce mânca. Au rămas fără casă în frig, ploaie şi mizerie.
Şi atunci, apare iubirea, puterea şi divinitatea (pe care o putem trezi în noi pentru că e deja acolo)
Mi-au ucis mama
În ușa camerei mele
A murit salvându-mă pe mine!
Mai târziu, în toiul nopții
Mă plimbam cu Bersi
Când deodată
O lumină slabă se vede
Și luminează drumul
Pe strada întunecată
Privesc
Casa mea arde
Sunt singură
În jurul meu, nimic
Foame și mizerie
Lipsuri și pericole
Mă simt bolnavă
Bersi, atât de bună și pură
Și-a vândut frumusețea
Pentru binele meu
Aduc nefericire tuturor celor care mă iubesc
Și în acea durere
Iubirea a venit la mine
O voce plină de armonie
Care a spus:
”Trebuie să trăiești. Eu sunt însăși viața!”
Raiul tău este în ochii mei
Nu ești singură!
Am să îți adun lacrimile!
Am să pășesc cu tine și am să te sprijin!
Zâmbește și speră! Eu sunt iubirea!
Ești înconjurată de sânge și mizerie?
Eu sunt divină! Eu sunt uitarea!
Eu sunt Dumnezeu care coboară pe pământ
Din ceruri, și transform pământul
În rai! Ah!
Eu sunt iubirea, eu sunt iubirea, iubirea
Lasă-mi te rog un comentariu despre acest exerciţiu şi despre acest material. Vrei să mai facem exerciţii de genul acesta? Ce anume ai simţit?
Indiferent cine eşti, ce trecut ai avut, ce cred alţii despre tine, în personalitatea ta stă un potenţial care poate fi materializat în lucruri fantastice. În 5 ani de muncă poţi realiza tot ce visezi şi în 10 ani nu îţi va veni să crezi că eşti tot tu. Iar catalizatorul cel mai puternic pentru dezvoltarea personalităţii şi valorificarea potenţialului într-un ritm cât mai alert este vocaţia.
Per aspera ad astra
Pera Novacovici
142 de răspunsuri
Salut Pera!
Am deschis articolul si coincidenta…Sunt pe punctul de a pierde din nou totul…Mi-am mai pierdut o data sotia, copilul, casa in care investisem toti banii, toata viata si toata pasiunea mea. M-am trezit din nou in casa parintilor mei de unde plecasem de ceva timp. M-am reconstruit, am revenit mai puternic ca niciodata, mi-am recapatat fetele(sotia si fiica), am luat-o de la capat, ne-am mutat intr-o casa mai mare, ne-am imbunatatit viata de cuplu, insa, un lucru a ramas neschimbat: soacra mea care a reusit sa ne saboteze din nou. Ne ajuta in cresterea copilului, insa vrea full control asupra relatiei noastre. I-am oprit orice incercare insa a reusit sa o „monteze” pe sotia mea pe motiv ca nu o respect…De-aici pana la a ne indeparta din nou, a fost doar un pas…De o luna de zile intram din nou in acea gaura neagra numita „singur in doi” in care am intrat si acum doi ani si de-acolo totul a luat-o razna pana ne-am despartit. Probabil, acum va fi la fel….
O seara frumoasa!
Marius!
Sper ca poti gasi in materialul de azi inspiratie.
e foarte bun exercitiul. multumesc Pera. este emotionanta melodia si astept si alte exercitii de genul acesta
Cu siguranta! 😉 Deja am realizat ca imi pot indeplini unul dintre visurile mele. Pot merge din nou la sala de fitness de unde lipsesc nemotivat de cativa ani pentru ca sotia mea s-a temut sa nu ma fac vreun gigoloi! :)))
Succes in toate!
Salut! … si multumesc, foarte ajutator. Deasemenea, referitor la frica interioara, e greu…
Sa inteleg ca tu si cu sotia ta nu aveti inca 18 ani, sunteti minori si neputinciosi, si va lasati condusi de o babutza amarata? Daca asta vreti, asta aveti. Dupa ce implinesti 18 ani, contacteaza-ma, sa te ajut sa regasesti ce inseamna LIBERTATEA TA, si sa devii AUTONOM, stapan pe destinul tau. Doar tu. Si sotia ta, la fel, daca (si numai DACA) isi doreste si ea acelasi lucru.
Salut!
Tocmai asta e problema, sotiei mele ii convine situatia, atata timp cat soacra-mea face totul in locul ei ea nu-si mai pierde timpul cu asta, e ca si cum m-am insurat si cu soacra-mea! Acum am „rupt mata-n doua” cum se spune si i-am hotarat hoastei sa nu mai vina la noi acasa cand vrea „muschiul” ei! De aici s-a suparat nevasta-mea pe mine ca nu-i respect mana…simplu! Despartirea e ca si facuta! …Si da…am 18 ani , am chiar cu vreo 18 ani mai mult…
O zi frumoasa!
Buna. Te rog sa fi putin mai atent la ce a scris Pera. Atasamentul duce la pierdere :
„i era teama ca imi voi pierde relatia, devenisem suspicios si gelos.
Imi era teama ca daca imi pierd reputatia nu voi mai vinde carti si nu voi mai avea bani.
Incepuse sa imi fie frica sa nu pierd lucrurile materiale din viata mea.
Buddha spune :” Atasamentul este originea si radacina suferintei, asadar este cauza oricarei suferinte. ”
Eu ma atasam de lucruri exterioare mie asupra carora nu aveam foarte multa putere de control, dar imi doream controlul uitand lectia esentiala pe care viata ti-o preda permanent: singurul control pe care il poti avea vreodata este asupra lumii tale interioare.
Tot Buddha spune ”Este mai puternic cel care se cucereste pe sine decat cel care invinge o mie de inamici in o mie de batalii”
Aceasta frica devenea tot mai puternica si imi facea viata un calvar doar din cauza gandurilor si emotiilor pe care le aveam permanent, teama ca nu cumva sa pierd ceva pentru care muncisem mult si greu, lucruri in care investisem timp, energie si suflet.
Viata este un profesor minunat.
Peste cateva luni de zile, probabil din cauza felului meu fatalist de a fi in acea perioada, iubita m-a parasit, si am pierdut totul.
Puterea de munca, relatia de cuplu, stalpii pe care ma bazam in existenta mea pana atunci, disparusera si au urmat luni de zile de singuratate si depresie.
O noapte intunecata a sufletului meu, prilej de cunoastere de sine.
Nu am fugit, nu am cautat salvarea in lumea exterioara ci am coborat in infernul sufletului sa imi infrunt demonii.”
Te rog sa ma ierti daca consideri inoportuna interventia mea. Iti multumesc !
Iti multumesc Pera pentru articol, m-am regasit aproape 100% printre radurile tale. O astfel de defazare am avut in primavara lui 2012, cand am trecut la un pas pe langa moarte. De atunci incerc sa imi reconstruiesc viata dupa alte valorii , care sunt doar ale mele. Mai am mult de munca, recunosc, dar drumul incepe sa se aseze linistit in fata mea.
Mi-as dori sa continui seria acestor exercitii.
O zi frumoasa !
Multumesc ca mi ai scris dar nu imi dau seama care e interventia 🙂
Buna .Prima interventie era pentru Marius, am specificat asta intr-un mesaj dar probabil ca a aparut vreo defectiune si nu a fost postat :),
A doua cred ca ti-ai dat seama ca a fost numai pentru tine. 🙂 Multumesc !
O seara frumoasa !
Sal Marius…cred ca esti intr-o situație delicata care cere multă răbdare si înțelegere…încearcă sa faci in continuare totu cu dragoste si cu iubire,fără supărare si cearta…pentru ca acolo unde semeni iubire ,mai devreme sau mai târziu vei culege iubire,si in același timp roagă-te la Dumnezeu sa îți dea putere sa ii poti iubi pe cei care nu întotdeauna îți fac bine,daca crezi in Dumnezeu si vrei sa îți salvezi mariajul atunci nu te lasa si mergi înainte cu dragoste si credință aceea din Dumnezeu,care nu face rău si nu poate sa urasca,sau sa întoarcă rău ptru rău.Asa ca îți țin pumnii si dai cu înainte cu încredere …căci vei culege ceea ce vei semăna.multa bafta Iosif
Intradevar, iubirea face minuni. Dar ca iubirea si frica sunt sentimentele de baza, acum aflu de prima data si recunosc din start marele adevar. Recunosc ca informatia asta va avea de acum încolo o mare infuenta asupra vietii mele deoarece va functiona ca un filtru continu de autocenzura. Ma credeam mereu marele curajos si viteaz, dar adevarul era cam departe si acoperit sub masti. Da, sunt barbat si desi m-am crezut viteaz, am avut mereu mai multe frici dar nu stiam de ele probabil pt ca erau acoperite de rusine sau orgoliu.
Cum esti acum?
Imi plac mult aceste tipuri de exercitii:muzica e prima care iti deschide vocea interioara.
Înainte de a termina articolul de citit vreau să îți atrag atenția că e foarte important felul cum redactezi textul, chiar si tastat. Așa cum caligrafia dezvăluie celui care citește un ceva despre cel ce a scris, așa și redactarea online vorbește. Și în primul rând exprimă respectul de sine. Faptul de a folosi corect diacriticile, căciulile, punctele, s.a, și că nu sunt lasate scăpate cuvinte scrise greșit, exprimă că nu ești un om grăbit, nici fuserit, nici neglijent, că respecți pe cel care te citește. Acum mă întorc la lectură.
Interesant pot spune,mai ales ca de 7 luni traiesc ceea ce arati tu in acest articol,legat de atasament…E a doua oara cand sunt nevoit sa incep de la 0. Daca citeam acum cateva luni acest minunat articol poate nu ajungeam sa am probleme psihice(anxietate si depresie),pe care incerc sa le depasesc. Am 32 de ani si am citit foarte multe articole de ale tale Pera,care mi-au dat incredere sa continui chiar daca am grave probleme de sanatate,mai grave decat cele mai sus mentionate. Luptam pana la final…oricare ar fi finalul,dar am multumirea sufleteasca ca am facut bine ce am facut in viata chiar daca cei apropiati au luat in deradere munca mea si la urma au ramas cu toate beneficiile aduse prin munca mea cinstita. Sunt multumit in fata Bunului Dumnezeu ca am facut bine pe unde am trecut.Faci o treaba minunata,felicitari!
Ok. Revin. Am citit, am ascultat. E un exercițiu puternic. Mi-am adus aminte de două momente de răscruce din viața mea. Totul sau nimic. Dădeam nimicul pe nimic și căutam să câștig un tot. Un ceva. Riscând nimicul care mă făcea să supraviețuiesc pentru a reuși să trăiesc.
Cred.. cred ca mi-am auzit inima urland la mine.Si ma simt mai bine , ma simt mai impacat cu mine.
Salutari dragilor! La nivel interior acest exercitiu mi-a creat intr-adevar trecerea de la mahnire la bucuria de a trai din nou, de la pesimism la optimism, de la depresie la dorinta de a trai. Am inteles ce usor e sa-ti transformi starea de spirit cand folosesti uneltele existente, cum poti prelua controlul mintii si sa transmiti inimii alte trairi, mai pozitive.
Acceptarea realitatii tale din postura de observator poate duce la eliberarea de care zici tu, Pera. Ajungi sa cunosti iubirea in acel moment pentru ca nu te mai lupti cu tine insuti. Nu mai ai cu cine lupta! E o lupta cu nimeni! Alergi de unul singur in cursa! Stii ca doar tu poti iesi pe locul intai.
Mi as dori sa mai vad astfel de exercitii in care se combina instrumente care trezesc in inima noastra sentimente atat de puternice. Daca NLP e un instrument prin imaginatie, muzica e un instrument auditiv. Combinate au un efect special, parca le simtim mai adanc decat daca le facem separat.
Mie personal mi-a placut exercitiul desi nu sunt un fan al muzicii de opera.
Pera esti un om minunat,eu iti multumesc din inima pentru ca imi dai ocazia sa invat sa cunosc atatea lucruri.Mie imi plac foarte mult astfel de materiale.Acum am ascultat melodia de care ne vorbeai,intr-adevar e o melodie speciala,sentimentul care ma incearca e acela ca orice mi s’ar intampla in viata eu trebuie sa fiu bine in interiorul meu,imi bate inima si simt vibratiile ei…iti multumesc am sa te urmaresc in continuare,in periada ce urmeaza vreau sa comand si acel curs online.Salutari!
Mi-a placut exercitiul tau. Eu am insa muzica mea. Spun asta pentru ca ne-ai cerut parerea. Eu vibrez la uvertura Egmont, la muzica din filmul „Pe aripile vantului” „Adagio”, Albinoni. Egmont ma face sa ma simt martora la facerea lumii. Cred ca nu exista cantecul perfect ci exista cate unul perfect pentru fiecare. Iti multumesc pentru bucuria de a asculta aceasta muzica, a ta si a mea! Multumesc pentru exercitiu! Astept cu drag si alte exercitii!
Frumos, am avut niste emotii ciudate de contopire cu universul parca :). Emotii unice! Multumesc, Pera!
eu am plans,bine eu sunt actrita si probabil sunt mai plangacioasa:) desi nu cred….dar incercand sa urmez foarte credincios indicatiile tale si la ce s afim atenti cand ascultam muzica …probabil si de aia am plans.am plans si d epoveste in sine si de ale mele…de acum…m-am descarcat,merci!sutn bine exercitiile astea cu muzica….ce am simtit este ca muzica era doctorita de fapt, si tu ,Pera asistentul ei:)!merci again:)
am lacrimat promit si candva mi am promis ( jurat )ca no sa mai vars lacrimi pt nimeni da vad ca nu am reusit multumesc
nu le-ai varsat decat pentru tine
nu mai promite
da-ti voie…
Pera, esti insasi iubirea Universului, ca noi toti de altfel. Multumesc, frate. Te iubesc. 🙂
Soooper bun acest articol,ca si marea majoritate a articolelor tale,un subiect pe cit de sensibil pe atit de trebuincios desfasurarii si explicarii lui oamenilor care nu toti pot sa infrunte piedicile si muncile sufletului pentru a ajunge in strafundul adevarului.
Pera nu te supara , dar eu tot ce am simțit a fost o frica …….
Eu nu ma supar 🙂
Nu e vina lui Pera, e pur si simplu perceptia ta… Frica te guverneaza, iar frica ar trebui sa ocupe maximum 2% din viata ta, sa apara doar in momentele in care esti in real pericol! Altfel, esti permanent in stare de alerta, si sistemul tau imunitar e autosuspendat… Reinventeaza-te, reinvata sa te bucuri de lucrurile simple, de muzica. Reinvata placerea…
Wow super ! Foarte frumos si bine structurat si articolul si melodia, ai punctat niște lucruri cu adevărat esențiale si vitale pentru fiecare om !Am simțit un fior care ma coplesea ! Îți multumesc din suflet Pera !:D
Ok. Interpretarea e magnifica, cuvintele sunt de prisos pt ca sunt prea sarace . M-am simtit bine, linistita si-mpacata ascultand fragmentul si mi-a facut placere, insa a fost ca-n povestea aia cu hainele-mparatului, nu m-am simtit cotropita de sentimente divine si nu m-am contopit cu Universul (poate ca sunt contopita deja, de mult 🙂 ) Am simtit, intr-adevar, un fior la primele acute. Mi se-ntampla de ceva vreme un fenomen ciudat si nou pt mine. Parca sunt imuna la tot ce se-ntampla-n jur, parca sunt de piatra. Nu e vorba ca n-am compasiune, empatie sau k sunt de acord cu atrocitatile care se-ntampla, dar nu-nteleg de ce, pana mai deunazi eram plina de-nversunare, de dorinta de razbunare, de ura, de indignare, de neputinta impotriva tuturor cruzimilor si nedreptatilor sau eram plina de atasament fata de cineva pe care-o iubesc la fel de mult , pe care-o divinizez, animalele la fel, cred ca fac parte din ADN-ul meu si acum, chiar daca fac tot ce pot sa ajut cat mai mult, nu mai simt nevoia sa ma lupt, sa blestem, sa sufar… Ai vreo explicatie?? Interesanta, oricum ideea cu exercitiul.
Explicatie e ca neexersand aceste stari, s-a atrofiat muschiul 🙂 foarte multi oameni cred ca daca nu simt nimic, blocheaza durerea dar defapt blocheaza si starile bune, ca iubirea. Secretul e sa iti poti da voie sa fii vulnerabil si autentic si pentru asta sunt o caruta de lucruri pe care le poti face. Excursii in natura, meditatie, sa te indragostesti, sa iti iei un caine. Cate din astea faci?
Te iubim , Pera Nu pot sa ma mir destul ca ne daruiesti atat !Sunt sigura ca undeva , candva vei fi rasplatit !
Articolul, nu il pot comenta acum, sunt prea emotionata…
M-am simtit foarte bine, am simtit o infiorare in corpul meu de vreo cateva ori pe parcursul melodiei. Mai vreau exercitii gen acesta.
ceea ce ai scris tu imi aduce aminte de ultima scena din filmul Zorba Grecul;)trebuie sa treci peste barierele sociale si sa inveti sa fi liber-ce e al tau e mereu acolo,daca nu mai e..nu a fost sa fie;)
Aseara, dupa ce am citit acest articol exceptional, si dupa ce am facut si acest exerxitiu,mi-am pus beat-ul in casca si am scris cateva versuri… Enjoy.
Eyo.” Candva am fost orb, dar am primit lumina,
Candva am fost surd, si-am auzit vocea Divina.
Cand inotam de mila, in mlastina sistemului
Am primit ajutor de la, Creatorul Eternului
Si-am reaprins iubirea, stinsa, de-a „fratilor” mizerii
Ultimul glont fiind, am inceput sa-mpusc, rimele-n serii
Cand Tatal Creator, mi-a aratat Vocatia.
Am evadat din matrix, dezlegand ecuatia.
Intr-un singur gand, cu dubla voce,
Vocea bland-a Iubirii, iar a fricii feroce,
Suntem cu toti uniti, acelasi El,
Iar Divinul, prin Iubire m-a chemat la apel.
Si nu mai stau in garda desi sunt soldat,
Eu ii ard cu Iubirea, de asta nu mai bat.
Ci doar, tempo pe voce, sistemului feroce,
Iubire ce izvoraste din mine precoce.
Ca e nevoie urgenta de trezire frate
Mai intai din somn, apoi din moarte,
Unica rezistena, este doar iubirea,
De-a fi aici acum, sa-ti cunosti firea.” e yo… Multumesc Pera. 😉
Super tare 🙂
Multumesc. 🙂
Frumos
Multumesc. 🙂
Buna Pera,imi plac enorm de mult articolele pe care le ca sunt pline de sinceritate oricat de dura ar fi ea. Articolul de fata ma facut sa am piele de gaina. Acum o luna aveam tot:casa ,masa,parinti,job,relatie si planuri de viitor(multe). dar eram fericita,devenisem sclava lucrurilor exterioare.Nu am gasit puterea de a putea lasa tot si ami crea singura viitorul meu. Imi era frica de necunoscut am piecut de lumea exterioara,de demoni din mine. Asa am trait un an,aici in Germania,cu frica de a pierde ce am construit. Stiam ca nu sunt fericita si imi propusesem mie sa ma schimb,sa meditez dar fara succes. DintrUn impuls intro zi am pierdut tot.Casa unde stateam,jobul,relatia,mai un pic si mintea. Miam dorit sa mor,nu vedeam lumina de la capatul tunelului. Plangeam in fiecare zi si aratam Ca un zombi. Am zis stop. Mam intors la mine,miam descoperit fricile si am inceput sa scriu si sa citesc Osho. Miam acceptat situatia si am realizat ca inca sunt vie.Am cel mai frumos dar de la Dumnezeu. Am inceput sa actionez,fricile inca sunt cu mine,dar macar acum le cunosc si vreau sa le inving.
Multumesc, Pera. Am trait o experienta deosebita.
Te respect si iti apreciez sensibilitatea si sinceritatea.
Pera ,e o problema des intalnita in cercurile in care ne miscam toti pierdem ceva mai devreme sau mai tarziu o relatie ,un job,o prietenie Ceea ce am simtit ascultand piesa e durere ….in final apare Divinul care ne ridica din mocirla si ne pune pe picioare si asta poate lucreaza ca o alinare stiind ca exista un nou inceput ….Ceea ce conteaza e sa actionam si sa constientizam ca o parte a rezolvarii problemei e la noi ,de fapt cea mai mare parte.Asta cred eu Pera si multumesc pentru ceea ce impartasesti cu noi .
Intr-o zi superba de primavara mergeam aproape alergand de la liceu spre casa, cu un buchet de zambile in mana pentru a le darui mamei mele. Doar ca, ajungand acasa am aflat ca va trebui sa i le pun pe mormant , nu in mainile ei si sa ma bucur de zambetul ei.Aveam17 ani….viata ma lovise crunt, fara nici un avertisment. Acum am 36 de ani. De atunci si pana acum, in cei aproape 20 de ani, am trait agonie, deriva, spaima, teroare, singuratate, depresie. Sa cobor in infern sa-mi intalnesc demonii era similar cu nebunia.Nu aveam curajul , nu aveam stiinta, si nu aveam pregatirea, sustinerea si nici timpul necesar. Trebuia sa fiu mama pentru 3 copiii cu varste cuprinse intre 3 si 5 ani( surorile mele), sa termin liceul, sa dau la facultate. M-am ocupat de tot asa cum am reusit, mai putin de mine. Era si mai bine asa, eram intr-o alerta si alergatura continuu, cu sarcini prea grele pentru niste umeri de adolescenta, dar tot acest infern MA TINEA OCUPATA. Si mie imi convenea pentru ca nu eram nevoita sa cobor in celalat infern: cel din mine, mai grozav si mai de temut decat orice.
Cu sufletul nevindecat si coplesit de o durere surda cu care refuzam sa ma confrunt, l-am intalnit pe el, alesul sufletului meu, actualul meu sot.Alaturi de el s-a facut in sfarsit LINISTE.Si am fost nevoita sa ma privesc in fata, sa accept ca exist si sa ma ocup de mine. In aceasta liniste si in aceasta risipa de timp pentru mine, tot ce ingropasem de atata amar de vreme in strafunduri de FRICA de durere si nebunie, a tasnit la suprafata cu o putere devastatoare. Au urmat ani cumpliti de confruntare cu mine, de depresii la limita nebuniei, de dorinta de moarte, de negare de fuga si de teroare. In toti acesti ani sotul meu mi-a fost alaturi cu o rabdare si o intelegere dincolo de natura umana, dar nu putea duce lupta pentru mine.Nu stiu cum sa explic durerea celui care te iubeste , se uita la tine si isi da seama ca nu te poate ajuta decat sa te tina de mana. Alaturi de mine a suferit si el pentru neputinta lui de a-mi alina zbuciumul. Dar eram pe drumul suferintei mele si acolo trebuia sa merg singura pana la capat.Cand am fost aproape de fundul gropii, cand am vrut sa depun armele si am vrut sa iau drumul psihiatriei te-am descoperit pe tine, ti-am cumparat cartea si de atunci a inceput ridicarea. Ce am gasit in cartea ta mai mult decat in cele multe pe care le-am cumparat in perioada aceasta cu dorinta disperata de a ma ajuta cumva?Am inteles ca am valoare, ca ceea ce este in interiorul meu este nepretuit, ca pot avea putere sa ma ridic, sa ma vindec si sa excelez in orice vreau, ca acolo, in infernul acela cu sufletul tandari, acolo este raspunsul.LINISTEA( si odata cu ea confruntarea cu mine) a inceput acum 6 ani, pe tine te-am descoperit acum 1 an si ceva. De atunci fac pasi marunti si siguri catre mine, si fiecare zi este o lupta castigata, uneori sunt fericita, alteori epuizata, alteori coplesit din nou de starile napraznice de odinioara, dar fiecare zi este un pas inainte.
Articolul si muzica ta mi-au starnit toate aceste emotii, si as vrea sa fac un rezumat la articolul si la ceea ce a declansat in mine printr-un citat minunat:
”Nimeni nu poate sa spuna ce se intampla intre persoana care ai fost si persoana care devii. Nimeni nu cartografiaza aceasta sectiune trista si insingurata de iad. Nu exista harti ale schimbarii. Pur si simplu, iesi in partea cealalta …..sau nu”(Stephen King, The Stand)
Bravo! NIMENI NU TE POATE AJUTA MAI MULT DECAT TE AJUTI TU INSUTI.
Sa stii ca nu esti singura, mai sunt si altii care trec, fiecare prin propriul infern personalizat, prin ceea ce descrii atat de bine si frumos. Te inteleg perfect, iti inteleg cautarile, ratacirile, lupta, stiu cum este sa simti ca esti la un pas de a te prabusii, suferinta intensa, lupta cu tine insuti in fiecare moment, al fiecarei zile, micile batalii castigate cu multa truda, oboseala imensa pe care o simti dupa ce iesi cat de cat invingatoare dupa toate acestea. Stiu cum este sa iti vina sa renunti, dar parca ceva din tine nu te lasa si te duce mereu inainte…nu ai de ales decat sa mergi inainte, mai departe…Curaj!
Cu drag si intelegere, Anca
Pera, cand am citit cuvintele „Vreau sa pierzi tot ce ai ca sa devii liber”, deja ma simteam mai usor emotional, articolul este unul care iti da de gandit si in acelasi timp te ancoreaza sa exerxezi in fiecare zi.
Cred ca asta te face pe tine fericit, aceste feedback-uri de multumire, In care ajuti oamenii sa se descopere, ajuti oamenii sa zambeasca mai mult, sa aiba mai multa incredere in propria persoana.
Mai vreau exercitii de genul asta.
Wauuuuuu sincer încep sa percep altfel viata…..multumesc!!!!nimic nu este intamplator……
Multumesc, Pera!…sunt pe FRECVENTA ta, nu de acum, ci de multa vreme. Acum stiu ca experienta mea de viata, a venit catre mine sa ma ajute sa constientizez asta….Iar muzica, pentru mine a fost, este si va ramane balsamul si raiul sufletului meu. Ce am inteles acum, punctual, este ca, alegerea potrivita in materie de muzica conteaza in masura in care esti constient ca trebuie sa tratezi ceva. Multumesc, iti doresc ca acesta frecventa a iubirii sa te calauzeasca in tot ce faci!
multumesc frumos pentru aceasta lectie ..ca si pentru celelalte.Am a scultat melodia de 4 ori .Prima data am simtit cat sunt de incordata si atenta sa simnt …adoua oara ceva deosebit:imaginea mea din copilarie mergand la plimbare cu bunica si o matusa …am fost atenta la ce simteam atunci …uluitor …frica ca am fost separata de mama (nu am avut probleme in familie pe acest aspect -sau nu stiu eu )si a doua imagine :a barbatului pe care l-am iubit (cred )care m-a parasit (bineinteles )si am ramas blocata in aceasta suferinta mai bine de 20 de ani …A treia oara melodia m-a ajutat sa indepartez acele imagini din interiorul meu.A patra oara am simntit ca ma transform in energie si ma identific cu energia fiecuri sunet a cestei melodii …cam asta a fost la mine …multumesc ! mi-ar placea sa [articip si la alte exercitii !!
ai dreptate, odata ce renunti la tot, devii liber. frumoase randuri. continua
Aerticolul acesta vine perfect , pt ca si eu acuma is intr-un astfel de moment . Pt mine momentu asta este ca o redescoperire , imi dau din nou seama de ce sunt in stare si kiar mai mult. Deci urmeaza sa ma las calauzit de iubire , si stiu si cum sa fac lucrul acesta : o plimbare in parc si putina meditatie
Ma uimesti pe zi ce trece,Pera! Imi hranesc sufletul cu zicerile tale. Cand ajungi sa pierzi tot, de fapt castigi, pt ca pierzi in exterior si castigi interiorul.
Este un articol foarte bun, am trecut si eu prin aceasta lectie si intradevar frica nu iti poate aduce nimic bun, acum mi-am revenit si parca totul se lumineaza si se asaza asa cum ar trebui. Articolul tau m-a facut sa inteleg mai bine ce mi s-a intamplat, ma bucur ca l-am citit si mi-ar place sa continui cu aceste exercitii. O zi buna!
ascultand prima data nu pot spune ca am simtit ceva deosebit,dar a doua oara,am simtit frisoane si am izbucnit in plans.trec si eu prin momente,ca si in versuri,cand le fac rau celor ce ma iubesc,sau ei imi fac mie,nu stiu exact.problema e ca nu sunt eu cea parasita,eu plec atunci cand simt ca cel sau cei de langa mine nu rezoneaza cu mine.acum stau singura si izolata,din teama de a nu mai fi ranita sau de a nu ma rani singura.in rest,simt la fel ca mari 1972.continua cu aceste exercitii,ne ajuta.multumim
ma simt bogata! multumesc!
Am trecut prin mai multe astfel de momente in viata, melodia este excelent aleasa, evident ca mi s-a facut pielea ca de gaina. IMi amintesc, o rascruce la 18 ani, moment in cae a trebuit sa ma reconstruiesc din propria-mi cenusa, am folosit ca motivational melodia lui Vanghelis – Conquest of Paradise.
Ceea ce ai facut tu cu noi este un experiment foarte puternic de trezire a fortelor adormite PARADISUL NOSTRU INTERIOR! Multumesc si eu!
F. bun articolul. Imi place ca observ o profunzime si o evolutie din ce in ce mai mare in articolele tale. Am avut si eu un moment in care am pierdut tot si pot spune ca acel moment m-a facut sa descopar in mine cele mai bune lucruri. De atunci, de fiecare data cand am greutati ma gandesc ca urc un deal, ca mai trebuie sa am putina rabdare si ca sus ma va astepta ceva spectaculos: comoara din mine. Am invatat sa vad in orice greutate un lucru bun. Stiu ca o perioada de framantari aduce cu ea si multe revelatii. Pentru cei care se afla intr-un astfel de moment tot ce le pot spune e ca va urma o revelatie. Asta e melodia pe care o ascult cand am nevoie sa mi aduc aminte cine sunt: http://www.youtube.com/watch?v=vaqH3v31X4w
Foarte bun articolul, cat despre mesajul versurilor pot spune ca este extraordinar cat adevar si cum poti reflecta realitatea in niste cuvinte.
Mi-ar placea sa continui acest exercitiu!!!
La fel ca tot ceea ce am incercat pana acum ,inutil … cateodata stau si ma gandesc ca e practic imposibil sa-ti revii , sa te ridici in picioare , ori cat ai incerca.
Fascinant……….
pera, mai vreau exercitii. da la asta nu am simtit mare lukru
Extraordinara ideea, Pera, mi-as dori sa continui cu astfel de exercitii. Am simtit mai intai durerea pierderii iar apoi usurarea data de iubire, parca aveam aripi si as fi putut sa-mi iau zborul!
sentimentul de a pierde tot l-am simtit in urma cu cateva luni cand am pierdut tot, sau asa credeam.
articolul m-a ajutat sa imi amintesc modul in care m-am pus pe picioare.
Pera, ce frumos scrii. Am ascultat, mi-au dat lacrimile si m-au trecut fiorii. Mai imi zbura mintea, poate de aia n-am simtit mare lucru.Atunci cand sunt mai linistita, fara sa-mi fac griji, atunci apare intuitia, solutiile. Iti multumesc ca mi-ai mai dat o lectie. Chiar azi ma gandeam la o pisica din curte, sa nu ma atasez de ea, caci lumea formelor aduce si placere si suferinta, dar deja m-am atasat de el. Frica mi-a aparut si mie cand am vazut pe unul din cainii mei perpelindu-se din cauza viermilor, pt ca m-am atasat de ei. N-ai mai mancat litere.
Poti sa mai dai astfel de exercitii.
Draga Pera,
Iti multumesc articol. E tulburator. Foarte profund incat m-a facut sa imi curga lacrimile suvoi fara sa le pot opri. Comentariile sunt de asemenea extraordinare.
E minunat ceea ce faci pt oameni. E mult mai mult decat psihologie. E spiritualitate.
Cuvinte foarte adanci Pera! Mi-au intrat la suflet si citind articolul m-a impresionat pana la lacrimi..
O experienta coplesitoare cu care am pus capat suferintei, a fost moartea tatalui mei la 19 ani.
Am infruntat durerea singura,din nefericire mama fiind peste hotare,si bunicii incercand sa ma sprijine asa cum pot ei. Ce puteam eu sa inteleg atunci? decat ca trebuia sa fac ceea ce trebuie,sa ma ocup de imormantare,sufletu-mi fiind total imortalizat,nu mai simteam nimic in atata suferinta.
Ca apoi sa ma gandesc la cele intamplate si sa urmeze 2 ani de suferinta…propria mea inchisoare,singura si departe de ceea ce imi era cunoscut, fiind nevoita sa plec din tara.
Toate perspectiva aceasta s-a sfarsit in interiorul meu,intr-un singur moment. A fost un moment de perfectiune divina in care mi s-a aratat cat de frumoasa e viata,iubirea si ca nu sunt singura. Mi-am simtit proprii demoni alungati si lumina revarsata in locul lor. Pana si privirea mi s-a luminat..a fost un moment de acceptare si impacare. Am iertat tot ce s-a intamplat in viata mea pana atunci. Pot sa spun ca a fost o schimbare atat de puternica cum rar o simti. In momentul cand am pierdut tot, am fost capabila sa primesc.
esti bun ,multumim ca ne ajuti si tot respectul pentru ce faci.
De fiecare data cand citesc cate un articol de-al tau subinteleg cate un mesaj. Acest articol mi-a transmis „Ceea ce nu te omoara te face mai puternic”. interesant este ca acum am inteles cu adevarat puterea acestor cuvinte, inca traiesc!
multa durere….trec printr-o situatie delicata….mi-e frica sa nu pierd multe…..ma lupt cu mine insumi cea mai grea lupta ce am duso pana acum….
am trait si eu prin asa momente dificile in care sufeream imens,atunci cd suferi enorm lasa acel sentiment sa treaca prin tine si incet incet va aparea pacea,o pace adanca de nedescris,concentrati-va asupra sentimentului de durere nu evenimentului ce a adus suferinta!Uitati-va la cipul http://www.youtube.com/watch?v=qlGW8KzdzCo&list=PL008A900CCE847B8D si clipu lhttp://www.youtube.com/watch?v=dFaSZhOQQj0&list=PLD01D8DEC8DBED5DB,ambele clipuri trateaza tema suferintei!mulumesc,Pera pt articol si pt toate articolele tale!
Sincer, cu acest articol m-ai dat pe spate! imi place cum l-ai scris, imi place tot…Inca mai am de lucru la acest capitol: ” …eu nu stiam cum sa dezvelesc puterea mea interioara de lanturile slabiciunilor care ma copleseau.” Numai bine!
Iti multumesc ca existi ! Sunt o persoana la rascruce de drumuri sau cu un picior in prapastie si paralizata de frica … te-am gasit „intamplator” intr-un moment in care chiar aveam nevoie … Multumesc pt. munca pe care o depui pt. noi ! Respect !:)
foarte bun materialul!continua cu exercitiile.
Am simtit ca ma ridic din mine…
Am trecut pe langa moarte la propriu. Mai grav, pe langa moartea fiului meu. Atunci am reconsiderat totul. De atunci am invatat sa ma bucur de fiecare clipa, sa nu iau nimic for granted si sa multumesc divinitatii pentru fiecare clipa pe care o petrecem impreuna. Sa ne bucuram de ea, de VIATA, fara frica[] ca intr-o buna zi………………………….Daca traim in frica/ ingrijorari sau in bucurie si fericire este doar alegerea noastra. Multi nici nu stiu asta. Nici eu n-am stiut. Cu totii am venit aici pentru a invata lectii. Daca lasam sa treaca pe langa noi, vom primi on &on&on, pana vom intelege. Daca nu in viata asta, in cea urmatoare.
Cel mai important lucru pe care bineinteles, am uitat sa-l punctez , e ca acum uitandu-ma in urma, reusesc sa vad aceste momente catalogate ca fiind crancene, poate de multi, realitatea mea, de catre mine –moartea tragica a mamei mele pe cand aveam 22 de ani si cele doua operatii pe cord ale fiului meu – ca pe momente care m-au construit, care m-au facut sa fiu astazi ceea ce sunt. Poti sa alegi sa nu te mai ridici de jos, sa-ti plangi de mila, sa-ti pui o plancarta de gat pe care sa scrii „Povestea vietii tale” sau sa scoti CE E MAI BUN din SITUATIA DATA. Nimic nu este bun sau rau –sunt doar interpretari si etichetari ale mintii umane –pur si simplu, ESTE. Ceea ce conteaza este cum treci tu prin ceea ce iti este scos in cale.
Am simtit Pace. In sfarsit. Pe larg, era, este, un sentiment de tristete, bucurie, pace si liniste toate la un loc. Ma simt liber; pentru o clipa….
nu sunt fan opera.nu am simti nimic,desi psihic sunt la pamant, fix ce ai descris in materialul tau
http://www.youtube.com/watch?v=flkFW5E0XcM
Foarte impresionant, multumesc.
Wow….ok…tristete, panica…apoi…pace..doar pace..liniste..chiar as mai vrea astfel de exercitii
Excelenta alegere acest exercitiu! A venit pentru mine la sfarsitul unei zile foarte pline. Maine e o noua sansa pentru IUBIRE.
Pera nu te stiu….dar la finalul articolului te-am simtit, si ti-am simtit iubirea si conectarea….ma bucur ca exista oameni ca tine care se traiesc real 🙂
Salut Pera,
O buna vreme nu te-am mai citit, nu mai rezonam cu tine si cu ce scriai pe blog. Articolul acesta imi arata cum si tu si Daniel va dezvoltati latura spirituala si asta ma bucura, se vede o diferenta in gandire la amandoi.
Mi-a placut si rezonez f mult cu ideea de : ce e in interior nimeni nu-ti poate lua, e una din mantrele mele cand tot asa ma mai ia frica legat de munca, relatii sau alte chestii de genul. Are foarte mult sens ce spui pentru ca asa simt si eu si am trecut prin acest proces de detoxifiere vis-a-vis de unele convingeri primite de la parinti, societate etc.
Felicitari imi place articolul si mi-ar placea pe viitor sa mai vad astfel de articole scrise de tine. O zi frumoasa iti doresc, Vio
Rezonez si eu cu tine Pera, povestea ta se regaseste in fiecare din noi, si eu consider ca atasamentul si dorintele duc la pierderea sinelui, si aduc doar suferinta, dar cum spune tot un mare intelept
„suferinta e buna pentru suflet”… pe mine m-a ajutat sa trec mai usor suferinta si povestea trista a lui Patrick swayze, si mesajul sau „cand pleci din lumea asta ei cu tine doar Iubirea…”http://www.youtube.com/watch?v=bcBiCA-Mkw8
Felicitari! Cine nu e dispus sa piarda totul nu e pregatit sa castige nimic!
Permite-mi sa completez, in viata trebuie sa risti ca sa castigi, cui ii e frica sa riste, nu va castiga nimic. Cred ca totul se rezuma la curajul, puterea de a-ti infrunta fricile, iar odata ce dispar, viata e altfel, e viata ta, tu detii controlul asupra ei. Frumos, Pera, imi place, mai vreau.
Pera, merci din nou, atat pot zice.. 😀 Simt si eu oarecum in ultima vreme trairi similare, pentru prima oara in viata mea si imi pun si eu ca multi altii clasica intrebare: „de ce”… Ei bine, cateva raspunsuri mi-au tasnit din articolul tau, asa ca m-ai nimerit din nou, merci.. 🙂 Vreau sa invat si sa pun in aplicare cat mai multe din articolul asta, already bookmarked and hopefully memorized… 😀 In fond si la urma urmei toti murim pana la urma, asa ca nu avem practic absolut nimic de pierdut… 🙂
Super faina melodia! Am simtit tristete, melancolie, vulnerabilitate si libertate. Nu sunt fan opera, dar genul asta de muzica transmite emotii puternice.
Minunat ca de obicei!Te iubesc!
intradevar, experienta personala e cel mai bun profesor, mi-a placut ce am citit mai sus, consider ca iubirea e panaceul sufletului…..ai grija, insa, la exacerbarea orgoliului…daca vrei sa intelegi, asta era pentru tine personal…cat despre muzica… asta e rostul muzicii, nu?….sa transmita ceva….
Andre Rieu – Shostakovich’ Second Waltz
http://www.youtube.com/watch?v=LX1fiE0U1qA
second vals ..preferata mea. ms Lucian
Foarte tare exercitiul. Am simtit ceva, dar mai putin decat ma asteptam. Poate ca nu rezonez asa de bine cu opera. (sau poate sunt astazi mai stresat cu serviciul, si nu reusesc sa accesez starile mai ‘spirituale’ azi).
Tin sa mentionez totusi: mai vreau asemenea exercitii, pentru ca muzica mi se pare o modalitate exclenta de a trezi ceea ce se afla deja in noi. Cred ca termenul de ‘rezonanta’ e foarte potrivit. Ceva din noi intra in rezonanta cu muzica.. si recunoastem ceea ce este in noi.
Si, ca exemple de artisti care au muzica pe care o SIMT:
Yanni, Arvo Part, Andre Rieu.
Yanni – World Dance
http://www.youtube.com/watch?v=ILfBqOhAxCY
Multumesc, Pera. As dori sa continui exercitiile. Pe mine ma ajuta.
Superb! Mi-a placut! Mi s-a facut pielea ”de gaina”.
Si ZBANG! Poate sunt insensibil la acest gen de muzica! DAR N-AM VIBRAT ABSOLUT DELOC! Ba chiar mi-a stricat „wa”-ul dat de citirea textului. MAI INCERC!
la inceput ura, frica … apoi motivare, alinare, relaxare, zambet si
IUBIRE
Imi place articolul tau, in mod deosebit ultima parte unde spui „iar vocea iubirii a spus asa:… De ce sa iti fie frica cand esti un Dumnezeu in devenire?” 🙂 Daruirea si dinamismul cu care scrii ma face sa simt ca explodez.
Am stat si m-am gandit, unde este frica mea? Eu ma consider destul de curajoasa. Fac chestii la care nici nu ma gandeam candva ca le voi face. Invat sa ma iubesc si sa dau iubire fara sa cer nimic in schimb, invat sa nu ma atasez de oameni sau obiecte, si imi iese destul de bine. Si totusi, imi e frica sa-mi dau foc corabiilor 🙂 Si mai stiu, ca trebuie sa ma reapuc de scris, sunt datoare, in plus, ma simt bine.
Cat despre reactia la piesa? Eu nu prea rezonez cu opera, mai degraba o „Adele, Make you feel my love” :p
Insa am fost la baie, si duminica si azi, dupa piesa ;))
Eram ingrijorata un pic, pentru ca nu a produs in mine ceva iesit din comun. Am simtit un fior de tristete, acolo unde spune „Aduc nefericire tuturor celor care ma iubesc.”, pentru ca direct sau indirect, mai mult sau mai putin, asa e. Apoi m-a emotionat finalul „Eu sunt iubirea, eu sunt iubirea, iubirea”, pentru ca asta simt ca sunt 🙂 si stiu, ca voi reusii!
Ca exercitiu, e interesant.
Iti multumesc! <3<3<3
Multumesc Pera ,imi plac foarte mult articolele tale,am simtit eliberare si multa iubire,aveam nevoie de asta!
astazi mi am facut o promisiune mie ca-mi voi asculta inima! la cat mai multe exercitii,pe mine m a ajutat!
hm, eu, cand stau in iubire sau cand iubirii ii e dor, in mine, ne stim, se stie … ne intalnim, uneori in sunet, ca acum (http://www.youtube.com/watch?v=ctLkRQXMT-Y), apai, ‘ncepem sa vorbim, asa, ba cand in miscare – dansam, in miros – de placinte calde, la o cafea sa zic cu cardamom … de-i cald sau sunt culori – esarfe, frunze, flori, carti, rufe atarnate, gandaci de bucatarie pe-astia ii cam strivim, in fine, alta data golim buzunare de marunt pentru inghetata sau ?! .. de-i loc, intram tiptil / dam buzna si gratis daruim .. si-n bucurie, si-n tristete musai’ e respect respect! – aici ne potrivim .. cam asta facem, sa iubim!
iar fricii, ii e frica de iubire .. am uitat sa zic!
Exceptional exercitiul, Pera, mai vreau! Dumnezeule mare, am inteles ca m-am ascuns undeva intr-un coltisor al sufletului meu, ca sa-mi blochez durerea, fara sa realizez ca am blocat de fapt si iubirea. Multumesc!
Am înțeles.. în sfârșit am înțeles. Ce frumoasă e vulnerabilitatea și cât e de eliberatoare.
Teama.. frica. Ce paradox.. că toți ne naștem fără teama 🙂
Multumesc,este foarte interesant,imi place articolul ,astept cu interes urmatorul pas.
Cu Multumiri pentru tot.
Interesant si foarte real! Daca nu vom cauta in noi ,daca nu vom lasa vocea interioara sa vorbeasca ,nu vom putea sa fim impliniti, fericiti ,naturali. Dar la unii dintre noi cred ca ar trebui sa o lasam sa zbiere pt a ne putea elibera de catusele sufletului. Trebuie sa cautam curajul pt a face acest lucru,avem nevoie de descatusare cat nu e prea tarziu! MULTUMESC! ESTI UN TIP EXCELENT!
Pera sa stii ca urmaresc blogul tau de ceva timp,si citind ale tale articole,viata mea sa schimbat intr-o anumita masura,si de fiecare cand vind pe situ tau si le citesc parca am increderea care nu am avuto niciodata,felicitari pt blog si tot ce faci te respect mult sa stii
Foarte frumoasa melodia si traducerea in aceasi masura.Purificare sufleteasca,asta e ceea ce am simtit.In acelasi timp am simtit o tristete ca si cum eram in pielea cantaretei care trebuie sa traiasca momentul pentru a pune viata intr-un cantec.Mi-a placut.
Sincer mie mi-au dat lacrimile…intradevar parca am simtit ceva in suflet. si acum cred ca am mai multa incredere in mine. Nu am ascultat niciodata vre-o melodie de genul asta ..e absolut senzationala. Multumesc!
Oameni „incercati de viata”reusesc sa vada adevarata iubire!Foarte frumos!
sincronicitate! de ceva vreme m-am retras dintr-o relatie in care am dat tot ce aveam mai bun si am primit cateva firimituri in schimb. Asa vad si eu lucrurile: iubirea neconditionata il face fericit pe cel care o daruieste.
Foarte consistent si emotionant mesajul tau, multumesc
Tristete, profunzime … vibratie … La un moment dat am trait o parte din durerea ei, am constientizat efectul pe care-l avea ea asupra celor din jur. Versurile si vocea te ajuta enorm sa empatizezi.
Da, cred ca sunt foarte importante asemenea experiente. Exclus sa nu simti ceva ! DA, mai vreau !
Te felicit Pera. Articolul pe care l-ai scris atinge o coarda foarte sensibila a umanitatii; iubirea. Cu totii stim ca este mai frumos sa iubesti decat sa fi dur, dar atunci intreb, de ce oare multi dintre noi refuza iubirea ? Oare nu-i cumva vorba despre egoism si mandrie ? Eu unul sunt convins ca daca am lasa la oparte placerile care stim bine ca ne distrug am descoperii acest nucleu de o valoare incomensurabila, numit iubire si care ne-ar ajuta sa cunoastem mult mai multe lucruri frumoase despre noi. Daca printre oameni exista si fiare, nu-i nici o problema pt. ca le vor distruge iarna, ele nu stau la caldura focului.
Sincer nu e genul meu clipul de pe youtube nu am simtit nimic dar te incurajez sa pui exercitii mp3 sunt foarte bune eu am ascultat cateva pe nlp mania si sunt super asa ca ar fi super sa pui si ceva exercitii care ne sunt de ajutor multa bafta
Felicitari pentru articol. Vocea Mariei Callas este de neegalal si si-a atins scopul, a transmis atat suferinta si durerea cat si iubirea. As doei sa continui cu astfel de exercitii. Pentru mine muzica este aproape totul, m-a ajutat si m-a facut sa merg mai departe.
multumesc ,aveam nevoie de acest articol,. ma simt eliberata
Nu are cum sa nu te sensibilizeze!Foarte impresionanta vocea Mariei,eu unul mai doresc astfel de exercitii.
Primul lucru care mi-a venit in minte au fost vorbele fostului profesor de romana ,care dupa terminarea gimnaziului ,singura materie asupra caruia ne-a avertizat ca o sa aiba un impact mai mare asupra noastra o sa fie MUZICA.Incep sa inteleg mai bine ceea ce a vrut sa zica atunci.
Astept urmatorul astfel de exercitiu.
Foarte frumos si emotionant. Continua tot asa. O zi cu inspiratie iti doresc.
Wow.impresionanta voce!!
Fiecare cuvant din expunerea ta m-a trezit din „somn”.frica este una din problemele mele.
Multumesc Pera caam realizat treaba asta.
Si daca pierd totul si nu mai devin nimic ?
da…tot ce sta intre ni si visele noastre e frica….cred ca-mi doresc sa devin psiholog :)))
nu m/am gandit niciodata sa ascult muzica de opera dar intr/adevar am stat atenta la bataile inimi si de la frica am trecut la finalul melodiei la un sentiment de relaxare ,de liniste iubire! multumesc inca odata pentru tot ceea ce faci Pera
Este pentru prima oara cand ascult muzica de opera. Initial m-am gandit la frica pe care o am eu, vazand ca nu trec printr-o perioada tocmai buna. Pe la sfarsitul melodiei am reusit sa ma relaxez. Sunt foarte sensibila de ceva vreme si imi este din ce in ce mai greu sa ma redescopar. Mi-as dorii foarte mult sa devin psiholog. Este visul meu de cand am inceput sa dau o alta explicatie lucrurilor , de cand am inceput sa studiez psihologia si filozofia…iti multumesc foarte mult pentru exemplele de viata pe care ni le oferi zi de zi!
Pera este revelator momentul…cand am ascultat melodia mi.am dat seama cat de tare ne asemanam noi oamenii..toti avem o suferinta si toti credem ca a noastra e cea mai mare ..si de nerezolvat. Si tot ca o asemnare..toti suntem claditi cu acei „genunchi” de a ne ridica daca picam..numai ca, nu stim sau nu putem imediat sa apelam la ei si ramanem mai mult decat trebuie ingenuncheati.
Iti multumesc pt toate art.tale scrise si trimise pe facebook sau email…esti un om cu genunchi dubli pt tine si pt noi toti cei care te urmarim si evoluam cu tine. Totul merge direct la suflet, fara ocolisuri pentru ca esti simplu si profund. Iti doresc succes, putere sa te dezvolti si sa te debarasezi de cel mai mare dusman al omenirii: FRICA.
Cu drag si mult respect, Clementina, Brasov
Fantastic! Felicitari
Iata, maine am 3 luni de suferinta , depresie , trauma de adaptare . De luni am hotarat sa intru in penitenta . Izolare totala pentru o saptamana , tocmai pentru a ma lamuri daca sunt destul de puternica sa trec peste sau sa se termine acum . Doar eu si lumea mea launtrica.
” Pentru binele meu
Aduc nefericire tuturor celor care ma iubesc
Si in acea durere
Iubirea a venit la mine
O voce plina de armonie
Care a spus:
”Trebuie sa traiesti. Eu sunt insasi viata!”
Raiul tau este in ochii mei
Nu esti singura!
Am sa iti adun lacrimile!
Am sa pasesc cu tine si am sa te sprijin!
Zambeste si spera! Eu sunt iubirea!
…….
Eu sunt Dumnezeu care coboara pe pamant
Din ceruri , si transform pamantul
In rai! Ah
Eu sunt iubirea, eu sunt iubirea, iubirea ”
Dupa nici 2 zile de la marea mea decizie , am descoperit calea datorita acestui articol minunat ! Tu Pera esti „iubirea care a venit la mine ” si m-a ajutat sa inteleg de unde sa imi apuc viata 🙂 . Iti multumesc si te iubesc!
am simtit o tristete profunda fara iesire din intuneric si dintr-o data spre sfirsit un iz de primavara infloritoare cum totul se renaste la viata.
Ca sa accesezi puterea interioara, mai bine spus SINELE, nu trebuie sa pierzi sau sa renunti la ceva, într-adevăr trebuie sa pierzi sau sa suferi o drama care sa îți producă un dezechilibru pentru a îți dori sa găsești SINELE. Odată înțeles rolul pe care îl avem în aceasta lume și care sunt cu adevăr motivele pentru care simțim atâta durere, invidie, furie, nemulțumire și neîmplinire, doar atunci poți spune cu adevăr ca ai început sa trăiești, sa iubești și sa deții cu adevărat controlul asupra ta, și poți sa îți modelezi destinul.
Iti multumesc enorm pentru articol.
E cel mai frumos cadou din ultimul timp!
Multumesc Pera ! Este ceva magnific ce am simtit nu se poate efectiv evoca intr-un context dar totusi voi incerca sa schitez cateva trairi minunate. In primul rand am simtit acea vibratie a inimii care mi-a trasmis starea de putere si siguranta a eu-lui meu. Am simtit dorinta de ma ridica deasupra tuturor si sa le spun ca eu sunt puternic si pot ,vreau ,sunt sigur ca voi fi invingator. Lacrimii au curs din ochii mei dar asa cum ai spus si tu nu erau de la suferinta ,ci de la sentimentul de invingator. Am invins frica ce era in mine si m-am eliberat, sunt in interiorul meu cu Dumnezeu si El este in inima mea. Multumesc pentru tot ,iar Dumnezeu sa fie cu noi mereu! Ai sosit in viata mea exact cand am ranit un suflet curat si minunat. Iar cu ajutorul tau si al Lui Dumnezeu voi putea sa repar si sa vindec rana pe care am provocat-o. Multumesc si Doamne ajuta in toate prieten drag! Cu respect si iubire Adrian Aluchi!
Buna Pera,
Multumesc pentru acest exercitiu. Nu pot spune ca mi-am descoperit calea si mi-am inlaturat fricile in urma acestuia, dar ceea ce am retinut, probabil oportun situatie si crizei mele existentiale, este faptul ca si in cele mai negre situatii exista un pic de lumina, exista persoane care ne sunt mereu alaturi, si ar trebui sa invatam sa apreciem mai intai ceea ce avem si sa ne apreciem si pe noi insine.
Mulțumesc Pera!
Buna,Pera.
M-a emotionat tare. o piesa trista, dar superba.
M a facut sa plang si mi a trezit fiori!am fost o viata anxios si am inceput sa vad lumina…….parca nu imi vine sa cred!
Am ascultat melodia în timp ce am citit versurile. Nu sung sigur ce am simțit, dar sunt sigur că ceva a rezonat în mine pe la începutul părții a doua a melodiei (partea fericită). Mi s-a făcut pielea de găină și am simțit ceva înăuntrul meu. Nu e prima oară când simt asta, am mai simțit-o și la alte melodii dar nu i-am dat importanță. Asta să fie oare?
Wow sunt deci fericit astăzi numele meu sunt Sherri Ann vreau să depună mărturie despre Vestea buna am, soţul meu rupt-o cu mine anul trecut trăiesc eu cu fiul nostru numai pentru mine de a avea grijă de şi să se mute cu o altă doamnă, dar cum trece timpul, am fost foarte trist şi mi-am pierdut speranta in dragoste am încercat tot ce am putut pentru a se asigura a reveni înapoi la mine, dar mai mult am păstra încearcă mai mult a păstra mă urăşti mai, atât într-o zi am venit online cercetare pentru solution, apoi am dat peste o foarte mare puternic dragoste vraja rolă numit GREAT MUTABA-l-am contactat apoi el a instruit-mi pe ce să fac, aşa că am făcut ceea ce exact mi-a cerut să facă şi în mai puţin de 24 de ore sotul meu, care a trecut mult timp cu o altă doamnă sunat pe telefonul şi a început să cer scuze pentru spargerea meu inima care este gata să vină acasă şi a spus că va face până la mine că el este foarte rău şi să păstreze scuze asa ca am iertat-l şi acum suntem fericiti trăiesc în fericire şi acum suntem acum o familie fericită şi el s-a schimbat el acum mă iubeşti mai mult şi acum îl pot controla deoarece orice am spune este ceea ce va face , deci dacă aveţi astfel de probleme sau aveţi nevoie de EX iubitul înapoi doar contact acest mare dragoste vraja rolă numit GREAT MUTABA la [email protected] sau Adauga-l pe Whatsapp la +2348054681416 el va rezolva toate problemele noastre, indiferent de cat de mare este…
Numele meu este lilian N. Aceasta este o zi plină de bucurie a vieții mele, din cauza ajutorului pe care Dr. Saguru mi-a oferit-o ajutându-mă să-mi recuperez fostul soț cu magia și dragostea lui. am fost căsătorit timp de 6 ani și a fost atât de groaznic pentru că soțul meu mă înșela într-adevăr și căuta un divorț, dar când am întâlnit e-mailul Dr.saguru pe internet despre modul în care a ajutat atât de mulți oameni să-și primească ex și ajută la stabilirea relației. și face ca oamenii să fie fericiți în relația lor. i-am explicat situatia mea si apoi caut ajutor, dar spre cea mai mare surpriza mea mi-a spus ca ma va ajuta cu cazul meu si aici sarbator acum pentru ca sotul meu sa schimbat complet pentru totdeauna. El vrea mereu să fie lângă mine și nu poate face nimic fără prezența mea. Mă bucur foarte mult de căsnicia mea, o mare sărbătoare. Voi continua sa depun marturie pe internet pentru ca Dr.saguru este cu adevarat o adevarata vrajitoare. DACA NU VEDEȚI AJUTAȚI CONTACTUL DOCTOR SAGURU ACUM prin e-mail: [email protected] sau whatsapp +2349037545183 El este singurul răspuns la problema dvs. și vă face să vă simțiți fericiți în relația voastră.
1 LOVE SPELL
2 CÂȘTIGĂȚI BACK EX
3 FRUCTE DE FEMEI
4 PROMOȚIE SPELL
5 SPELL DE PROTECȚIE
6 SPELL BUSINESS
7 SPELL GOOD JOB
8 LOTTERY SPELL și SPELL CASE.
Resemnarea??? Și asta-i bună la ceva,la o adică.