Introdu e-mail-ul și te voi învăța, printr-un mini curs de 8 lecții, cum să îți descoperi vocația!
*Prin abonarea la newsletter îți exprimi acordul de a folosi datele tale pentru a putea comunica cu tine și accepți termenii și condițiile noastre. Informațiile tale nu vor fi niciodată distribuite unor terți.
articol
7 indicii că vei reuşi în viaţă

Ce înseamnă să reuşeşti în viaţă?

Ce înseamnă o relaţie de calitate?

Ce înseamnă succes, dar mai multă sănătate?

Evident, pentru 7 miliarde de oameni, fiecare din aceste lucruri poate însemna ceva diferit.

Totuşi, indiferent ce numeşte fiecare succes şi reuşită, este ceva care înseamnă o evoluţie comparat cu acest moment.

Nimeni nu va pune reuşita în viaţă pe seama regresului faţă de ce are şi ceea ce este azi. Pentru noi toţi e clar loc de mai bine.

Vreau azi să vorbim despre indicatori care îţi spun dacă vei reuşi să faci în viaţă ceea ce ţi-ai propus. Cum am descoperit aceşti indicatori?

Aducând la un numitor comun cât mai mulţi oameni admiraţi pentru reuşitele lor. Din cărţile citite, biografiile oamenilor de succes, documentare, oameni pe care i-am întâlnit, despre care am auzit, oameni cu care lucrez.

De asemenea, o categorie şi mai mare de oameni este cea care stagnează sau care se găsesc în aceleaşi stadii de mulţi ani de zile, nefericiţi în esenţă şi care caută, dar nu găsesc.

Îţi voi da azi câteva indicii de care sunt destul de sigur şi las la alegerea ta să îmi spui într-un comentariu ce părere ai.

Proactivitate și viteza de implementare

Acesta este un principiu despre care vorbesc în cartea Ghidul personalităţii alfa mai pe larg. Pe scurt, e vorba despre trecerea la acţiune din proprie iniţiativă, fără motivaţii externe, doar interne şi – mai mult – e vorba despre viteza cu care treci de la o idee la implementarea ei aşteptând greşelile şi obstacolele ca şi lucru firesc în curba de învăţare, repetiţie a acţiunii cu îmbunătăţire permanentă până la atingerea unui rezultat satisfăcător.

Acum, câţi oameni cunoşti în viaţă cu visuri, ambiţie şi care se trezesc dimineaţa cu gândul: „încă o minunată zi în care pot să muncesc pentru a-mi atinge obiectivele şi visurile”? Oameni pe care nu îi împinge nimeni de la spate şi care au un motor interior ce îi face să meargă mai tare, mai repede şi mai sus.

Pe de altă parte, câţi oameni cunoşti care se plictisesc? Dar care se declară nemulţumiţi de problemele şi viaţa lor în timp ce continuă să facă aceleaşi lucruri, fără să schimbe mai nimic?

Ei bine, acesta e un prim indicator care spune dacă vei reuşi sau nu în viaţă.

Un exemplu clar despre oameni care reuşesc în viaţă datorită acestui principiu îl ai în articolul acesta, care a fost un deliciu să îl citesc.

Să nu crezi că știi

Când ştii, mintea ta se închide şi nu mai e deschisă la noi posibilităţi, opţiuni şi la învăţare continuă. Când crezi că ştii, e ca şi când mori. Nu se mai poate întâmpla nimic.

„Cu cât ştiu mai mult, cu atât îmi dau seama cât de puţine ştiu” - Lao Tse

Câţi oameni care ştiu, cunoşti? Oameni îndoctrinaţi în convingerile lor.

Oameni care ştiu ce sunt banii, cum funcţionează şi cum ajunge un om să aibă bani, dar ei sunt săraci lipiţi.

Oameni care ştiu cum funcţionează iubirea, atracţia şi legăturile dintre oameni iar ei plâng în pernă de singurătate?

Oameni care ştiu din tribune ce ar trebui să facă jucătorul din teren, oameni care ştiu încât ar băga mâna în foc pentru ştiinţa lor. Şi totuşi, tocmai aceşti oameni – în marea lor majoritate – se plâng de viaţa lor şi se victimizează.

Păi ştii sau nu ştii?

Îţi zic eu. Nu ştii.

Oamenii care reuşesc în viaţă îşi menţin curiozitatea permanent vie, mintea deschisă şi nu lasă nicio convingere să devină limitativă.

Ştiu, cât timp sunt fericit şi împlinit. Dacă nu sunt fericit şi nu am ceea ce vreau şi nu sunt cine vreau să fiu, nu ştiu şi aş face bine să învăţ.

Definirea concretă şi specifică a ceea ce vrei

Şi aici, majoritatea oamenilor gafează.

Dacă te întreb care este visul sau obiectivul tău, care este planul de acţiune şi câte etape are şi cât anume procentual din plan ai îndeplinit, ştii să îmi spui?

Oamenii care reuşesc în viaţă ştiu ce înseamnă reuşita pentru ei. Cum ar putea să reuşească orbeşte şi cum ar putea şti că au ajuns la final dacă nu ştiu clar care e începutul, care e finalul şi care e drumul de parcurs?

Care sunt şansele să te rătăceşti în timp ce faci o plimbare şi să ajungi pe vârful Everest, deşi nu era acesta un scop al tău?

Ei bine, aceleaşi şanse le ai să reuşeşti în viaţă, la orice capitol, dacă nu ai intenţia clară.

Oamenii care reuşesc în viaţă şi-au definit al dracului de bine ce înseamnă această reuşită pentru ei.

Ceilalţi, rătăcesc şi plâng că nu ajung.

„Unde anume vrei să ajungi?”, iartă-mă că te întreb.

Să găseşti ceva bun în fiecare stare negativă

Nu există antidot pentru gândirea negativă.

Cum fac cei care nu reuşesc nicicum în viaţă? Îşi propun să gândească pozitiv doar ca să poată să spună: „uite, vezi că nu merge gândirea pozitivă?”

Păi stai puţin. Să aştepţi să eşuezi nu este o gândire negativă? Deci nu ai gândit pozitiv – în primul rând.

Gândirea pozitivă nu înseamnă că nu se întâmplă lucruri negative în viaţa noastră. Nu înseamnă că nu vine suferinţa şi eşecul.

Gândirea pozitivă înseamnă să ai mintea antrenată pentru a găsi pozitivul în orice situaţie, oricât de rea.

Dacă nu ai atitudinea asta, nu poţi spune că ai gândit pozitiv şi ghici ce?

Gândirea pozitivă înseamnă, de fapt, o atitudine de învingător – să ai certitudinea că vei ajunge la rezultatele despre care am discutat mai sus, alea definite clar, indiferent ce vei întâlni în drumul tău spre ele.

Când gândeşti negativ legat de un proiect al tău, despre un vis sau o dorinţă, când nici măcar nu ai curajul să ţi le propui, crezi că vei ajunge la destinaţie?

Câţi oameni care nu îşi propun să ajungă pe vârful Everest şi totuşi ajung, cunoşti?

Ei bine, câţi din ăştia cunoşti tu, tot atâţia cunosc eu care nu îşi propun să atingă obiective în care cred din toată inima, în care nu se angajează cu toate resursele şi care reuşesc.

Adică niciunul.

Abilitatea de a depăşi testele vieţii.

Viaţa te testează grav. Des. Fără milă şi fără niciun sentiment de compasiune. Dacă se poate să renunţi şi să crapi, nu faci decât să te încadrezi în firescul mamei natură.

Cei care reuşesc în viaţă nu sunt firescul, ci sunt excepţia.

În natură avem dovada că perseverenţa bate totul, inclusiv testul timpului. Apa în timp erodează cele mai dure materiale solide şi îşi croieşte drum.

Oameni care nu reuşesc, renunţă. Există aspecte ale vieţii în care ar fi o prostie să perseverezi şi ţine de discernământ şi de alegere personală când perseverezi şi când nu.

Cred că nimeni nu e în măsură să îţi spună când să te opreşti, decât inima ta.

Dacă perseverezi o viaţă întreagă într-un lucru, doar tu poţi spune dacă a meritat sau nu. De aceea, e important să îţi alegi bătăliile punând întrebarea:

„Îmi place să mă lupt şi să perseverez indiferent de rezultate?”

Când găseşti acel obiectiv, vis şi domeniu în care poţi face asta, nu te opri până când cedează viaţa sau ţi se termină ţie timpul pe Pământ. Aşa fac oameni care reuşesc. Restul, nu lasă nicio urmă şi trec precum puful de păpădie.

Prejudecăţile şi abilitatea de a discerne binele de rău, în cazul tău particular.

Oamenii care reuşesc în viaţă, judecă la fel cum judecă toată lumea. Ei însă nu se lasă orbiţi de judecată şi găsesc puterea de a găsi ceva bun şi în cea mai mare mizerie.

Cei mai nefericiţi oameni sunt aceia care îşi blochează capacitatea de învăţare datorită altor oameni pentru că îi judecă. Când judeci, pui eticheta de „vai de capul tău, ce mă poţi tu învăţa pe mine?” altor oameni – dar surpriză!

Orice om te poate învăţa multe lucruri pentru că are o experienţă unică de viaţă.

Cum e să înveţi din experienţa tuturor şi cum e să înveţi doar din a ta?

Diferenţa e uriaşă.

Diferenţa e cam aceeaşi ca dintre oamenii care reuşesc şi cei care nu.

Pentru că toţi judecăm, dar oamenii care reuşesc aleg ce să facă cu judecata. Ceilalţi se lasă prostiţi şi sabotaţi de propria lor minte care – din comoditate pentru a nu face efortul de a gândi suplimentar – pune o etichetă.

Şi mintea are zona ei de confort, iar tu îi poţi cădea pradă dacă nu eşti proactiv.

Să faci totul din şi cu iubire

Frate şi soră, hai să îţi spun filozofia mea de viaţă.

În muncă şi în relaţiile cu ceilalţi, ori faci totul din iubire, ori nu fă nimic. E mai rentabil să nu faci nimic decât să faci în scârbă. Pentru că ce va ieşi din ce faci în scârbă, va fi scârbos, inutil şi numai bun de aruncat la gunoi.

Dacă nu faci din toată inima ce faci, stai acasă în pat. E mai bine aşa. Nici nu încurci pe nimeni; mama, bunica sau prietenii îţi dau o ciorbă şi un corn să nu mori de foame, dar cel puţin ai nişte mici plăceri. Mănânci, dormi, mănânci iar. Crede-mă că nu merită nimic din viaţa asta să te ridici din pat, dacă nu o faci din toată inima.

Sunt atâtea seriale faine, jocuri, filme, chiar cărţi.

Merită să lupţi pentru lenea ta, dacă în ea crezi cel mai mult; merită să lupţi pentru starea ta de bine mai mult decât merită să mergi la un job ca un sclav. Mai bine liber şi vai de capul tău decât un sclav îmbrăcat un pic mai bine care se crede superior.

Nu e nimeni superior. Toţi ne naştem la fel, murim la fel, ne îmbolnăvim la fel, facem caca şi pișu la fel. Suntem 7 miliarde de suflete amărâte, captivi pe o planetă rătăcită, într-un corp al dracului de efemer.

Eşti tânăr vreo 40 de ani, din care în primii 20 habar nu ai ce e cu tine. Ai 20 de ani de viaţă cât de cât mai în formă, apoi începe îmbătrânirea şi te-ai dus.

Nu merită să mişti un deget decât pentru lucrurile care te fac să arzi înăuntru.

Cred că singurul succes pe care fiecare dintre noi îl poate avea este să îşi definească singur şi din inimă ce înseamnă fericirea şi împlinirea... şi să le trăiască.

Unii muncesc şi îşi ajută semenii şi asta îi face fericiţi.

Alţii beau în birt şi asta îi face fericiţi.

Până la urmă, nu contează decât ca tu – în inima ta – să simţi cum pulsează viaţa, entuziasmul şi să cunoşti senzaţia de împlinire interioară.

Când ai astea, atunci îţi poţi spune ţie, singurul judecător relevant al vieţii tale, că ai reuşit.

Pentru cei care cred în educarea şi evoluţia permanentă.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Distribuie acest articol pe reteaua ta preferata de socializare
COMENTARII
Intră în discuție. Lasă mesajul tău mai rapid cu contul de social media.

Termeni și condiții