Care e chemarea ta? Iti place ziua de luni? Ai ales cariera potrivita?

Chemarea te…cheama

Nu poti sa te lupti cu ziua de luni daca nu iti place ce faci

 

Ti-ai ales cariera potrivita?

 

Sunt foarte curios sa aflu parerea ta. Lasa un comentariu mai jos.

Cu respect,

Pera Novacovici

Fundatia pentru tot ceea ce urmeaza sa inveti se afla in cartea Personalitate alfa – descopera comoara ascunsa din tine. Daca nu o ai inca iti recomand sa citesti aici.

 

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

120 Responses

  1. Salut. Ma bucur ca am citit e-mailul tau si ma simt mai reactualizat in ce priveste scopul meu in viata in urma vizionarii acestor miniclipuri. Am fost si eu de cateva ori in locul nepotrivit, facand ceva din care castigam, mai repede doar putini mai multi bani. Acum lucrez la educarea si dezvoltarea aptitudinilor mele. Multumesc.

  2. Amuzante aceste clipuri,dar care transpun intocmai situatia multora dintre noi care nu sunt multumiti de munca pe care o presteaza.Nu pot inca raspunde la intrbare ”Ai ales cariera potrivita?”deoarece sunt la inceput de drum (tocmai mi-am luat licenta) si caut job-ul perfect. Insa toata lumea cere experienta,iar ca absolvent de facultate nu esti pregatit pentru a si lucra.Dar nu cred ca mi-am gasit inca vocatia.Fiind o visatoare si o iubitoare de lectura si calatorii,astept sa gasesc un job care sa poata imbina utilul cu placutul- nu as dori sa lucrez intr-un domeniu care nu imi ofera satisfactie zi de zi, mai ales ca la noi se lucreaza pe bani putini. Acestea fiind spuse,de ce sa lucrez pe nimic intr-un domeniu pe care nu-l fac cu drag si care sa ma ajute sa ”cresc” intelectual?

  3. Clipurile chiar te pun putin pe ganduri, eu unul m-am regasit in primul clip, toti avand asteptari mari de la mine numai eu nu-mi dau seama cum sa ma ridic la nivelul asteptarilor, eu cred ca nu mi-am gasit chemarea si inca o caut dar parca ma tradeaza toate instinctele:D, am inceput 3 facultati si e foarte posibil sa nu termin niciuna, sau poate ca mi-am gasit chemarea dar i-am dat cu piciorul fara sa-mi dau seama (cel mai probabil)

    1. aveti idei excelente in privinta alegerii vocatiei…poate ca cineva care este destul de atent la ce scrieti voi si la postarile voastre are ceva de invatzat din asta… vreau sa spun prin asta ca sunteti f buni prin ceea ce prezentati cititorilor vostri.. mult succes in continuare, dorin

  4. Foarte amuzante si in acelasi timp dureros de adevarate…Ma aflu si eu in situatia in care ziua de luni imi provoaca un real disconfort

  5. Frumoase filmuletele pentru ziua de luni, mai ales primul. Si ideea este nobila dar nu mi se par relevante.
    Doar ca imi readuc in minte faptul ca ar trebui sa imi descopar vocatia.
    Si mai cred ca exista o perioada in care trebui sa dezvolti aceasta abilitate. Ca ex. stiu oameni care sunt foarte buni ca si medici pe urgenta (si le place al naibii de mult) dar care au trecut la inceput prin "lesinuri" in toata regula. Asadar filmuletul ala cu ambulanta nu este relevant. Parerea mea:)

  6. Chiar daca nu stiu care este vocatia mea, ziua de luni este la fel ca celelalte, pentru ca eu aleg sa fie asa. "Trebuie" sa fac ceea ce trebuie sa fac si gata. CE daca este luni, joi, duminica. Am obligatii si indatoriri. Punct

  7. Sper tari filmuletele. Am avut si eu o perioada cand uram dupa-amiezele de duminica pentru ca urma ziua de luni. Acum mi-a trecut, dar asta din cauza programului. Lucrand non-stop nu mai ai notiunea timpului 😀
    Nu stiu daca mi-am gasit vocatia sau ea m-a gasit pe mine, dar fac acelasi lucru de 15 ani. Am mai incercat si altele dar tot la asta m-am intors. Totusi nu am acea satisfactie pe care mi-o doresc, mai sunt inca zile in care nu-mi vine sa merg la job.

  8. cred ca cele mai bune filmulete sunt primul si al treilea …chiar te fac sa-ti pui unele intrebari profunde…astept si urmatoarele materiale in legatura cu descoperirea vocatiei…

  9. Îmi place primul foarte mult, te pune pe gânduri 🙂
    @ Simona: Nimic nu ”trebuie” făcut, părerea mea. Tocmai asta e ideea, faci ceea ce crezi că-ți oferă ceva înapoi, ceea ce simți că vrei. Îndatoririle țin de realitatea pe care TU ți-o creezi, oricum 🙂

  10. Buna,
    Multumesc pentru suportul moral si modul in care incerci sa ne faci sa incercam sa ne descoperim vocatia, sa ne mobilizezi sa incercam sa facem ceva util cu viata noastra.
    In ceca ce priveste filmuletel, din punctul meu de vedere cel cu barza mi-a mers la suflet (cred in familie si in puterea pe care o insufla copii), iar faptul ca trebuie sa ne gasim meseria care ne place eu cred cu siguranta ca este foarte important , este important deorece ea ne ocupa mult timp ( mai mult timp decat cel aferent familiei uneori)si daca nu face ce ne place totul devine foarte greu.Eu personal lucrez in domeniul contabilitati de foarte mult timp, si acum nu pot sa spun ca nu imi mai place dar doresc mai mult, drept urmare m-am inscris iar la facultate sa urmez ceea ce acum eu cred ca este menirea mea ( sunt studenta anul II la psihologie).
    Multumesc inca odata si mult spor.
    Laura

  11. Mihai, chiar daca am vrea sa facem doar ce vrem nu cred ca se poate. Sunt si o multime de lucruri care "trebuiesc" facute. Si avand in vedere ca nu scap de alea m-am gandit ca ar trebui sa imi schimb perceptia despre "trebuie" si sa il schimb cu "vreau sa". Poate asa ar fi mai bine. Nu stiu

  12. Conteaza sa fii omul potrivit la locul potrivit dar sunt putini cei care au sansa de a face asta, cel putin din ce am putut observa pana acum. Si eu sunt in cautarea locului potrivit. Pana acum ceva timp credeam ca sunt omul potrivit la locul potrivit. Imi place ce fac dar pentru ca sunt femeie sunt data la o parte, domeniul fiind al barbatilor. Dar nu ma las, merg mai departe si incerc ca acumulez experienta si sa invat cat mai mult. Dar am avut surpriza ca dupa 15 ani de munca si eforturi sustinute in cadrul aceleiasi firme sa mi se spuna ca sunt foarte apreciata ca vorbesc frumos cu clientii si sunt ordonata. Am avut o revelatie in acel moment si am realizat ca poate nu ma aflu in locul potrivit mie, ca nu voi avea niciodata sansa pe care o au colegii mei (barbati!) de a avansa ( poate doar daca devin amanta sefului, dar nu intra in discutie, nefiind genul – poate daca eram avem un alt statut in firma). Atat de mult timp am incercat sa fiu omul potrivit pentru altii dar nu pentru mine dar sunt pe cale sa schimb acest capitol. Mult succes tuturor.

  13. interesanta abordare…in toate gasesti stadiul oamenilor de diferite varste ,ideea este daca poti merge mai departe si faci alegerile potrivite asa cum, in primul filmulet barza ajunge la destinatie facand alegerea potrivita indiferent de obstacole ,al doilea indiferent ce faci sa nu-ti pierzi curajul si sa perseverezi,al treilea daca iti este frica alege o alta cale de-a face ce-ti place dar in alt mod si cel de-al patrulea sa zicem ca" practica mereu te omoara" si necesita antrenament nimic nu este usor poate la inceput ,dar daca vrei sa faci acel ceva, atunci trebuie sa ai in primul rand curaj si vointa de-a face cu adevarat acel lucru …si asa cum barza a ajuns la
    destinatie vei ajunge si tu…conteaza intotdeauna de alegerile pe care le faci…

  14. Hazlii filmuletele, cu toate ca pe al doilea nu l-am inteles, cel cu ziua de luni. Este intr-adevar important sa faci ceea ce-ti place ca sa simti satisfactia profesionala, sa simti ca cu toate ca esti obosit seara, esti multumit de rezultate. Pe mine ma motiveaza munca in care se vad rezultatele evident.
    Merci p-u formarea in domeniu, gasesc multe lucruri utile si adevarate!!!Numai bine!

  15. Foarte reusite toate filmuletele. Ma si vad alergand in pijama sa-i tin piept pe deal soarelui.
    Uneori ma intreb daca o sa-mi ajunga viata asta ca sa-mi gasesc vocatia….

  16. pai am avut momente in viata cand am fost pus i io in asemenea momente.doar din necesitate dar cu timpul ori mam obisnut(stiind ca nu am de ales) ori am gasit ceva mai bun…dar repet oate astea din necesitate.mult respect si multumesc pt ajutorul acordat

  17. interesante filmuletele..!mie imi place ziua de luni,mi-am gasit vocatia si de abia astept sa merg la munca…problema mea e ca gasesc cam greu de munca,cu actoria…!

  18. Consider ca mi-am ales meseria in functie de ce imi place mie sa faca mai mult si mai mult pe lumea asta, singurul lucru care ma intristeaza este ca meseria asta nu prea are viitor:( dar sa speram ca, cu putin noroc toate lucrurile vor lua o intorsatura spre mai bine:)

  19. interesante filmuletele …va multumesc, in momentul de fata ma aflu in perioada in care imi tec in revista vechea scara de valori, am valori constante care sunt la fel de intense ca si atunci cand le am descoperit, dar sunt si valori care si-au pierdut din intensitate, si parca simt nevoia sa ma orientez inspre altceva ,cu toate ca imi place munca pe care am facut-o , si as dori sa raman in acelasi domeniu , in conditii decente si la un nivel urmator …sau poate cu ajutorul dumneavoastra imi voi descoperii o alta vocatie .
    cu multumiri.

  20. Foarte frumos clipul cu barza. Cum au spus si ceilalti trebuie sa fii omul potrivit la locul potrivit.Norocul vine atunci cand pregatirea intalneste oportunitatea. Trebuie doar sa vrei…

  21. Sunt foarte interesante video-urile. Primul e cel mai fain din punctul meu de vedere, a aratat Barza cat s-a chinuit sa il duca la "destinatie", iar ajuns la destinatia initiala, nu a continuat drumul spre "destinatia" personala…
    Chestia e ca, in regula, am intels ca poate nu fac treaba pentru care sunt facut, dar de unde pot stii care e adevarata chemare ?
    Sper ca tu sa ma poti ajuta sa o descopar…

  22. la primul video e de apreciat efortul berzei dispusa sa infrunte pericolele ca sa duca la bun sfarsit sarcina data, in al doilea video se incearca imposibilul- oamenii ar trebui sa-si accepte limitele, celelalte doua implica fobiile personale- este evident ca cei doi nu pot sa faca nimic la locul de munca; eu sunt de parere ca o buna pregatire pentru o meserie presupune si un stagiu de practica unde cineva isi poate da seama daca poate sau nu sa faca un lucru, cei doi par luati de pe strada si pusi in uniformele respective…

  23. Primul filmulet mi-a placut cel mai tare, l-am vazut prima oara acum un an si de fiecare data cind ma uit tot mi se creeaza impresia ca nu-mi folosesc tot potentialul, si chestia asta ma pune pe ginduri si ma face sa lucrez mai mult asupra mea.

  24. Imi plac filmuletele…foarte dragute si adevarate. E foarte important sa stii ce ti se potriveste si ce iti place sa faci…de fapt e ideal daca sti asta; mai derutant e cand nu sti ..

  25. am crezut ca jobul in domeniul financiar este ceea ce mi se potriveste cel mai bine…..dar de un an de zile nu imi da pace ceva in interiorul meu ..simt ca nu am un scop, ca nu am aspiratii , ceva pentru care sa zambesti cand te trezesti dimineata…

  26. Nu este nimic mai strasnic decit sa stii ca ,zi de zi,trebuie sa te ocupi cu lucruri ce nu-ti aduc nici cea mai mica placere, unicul beneficiu fiind banii pe care ii primesti la inceput de luna…Asta in cazul cind ceea cu ce te ocupi nu are nici o tangenta cu adevaratele tale pasiuni ,preferinte.In asemenea caz ziua de Luni e un adevarat blestem!
    Eu inca balansez… desi pare-mi-se ca mi-am descoperit adevarata vocatie si am inceput primii pasi spre dezvoltarea abilitatilor necesare domeniului ales, inca nu am ars toate podurile…
    Inca m-ai ezit:am in fata mea mai multe variante ,fiecare din ele cu plusurile si minusurile ei…inca ma indoiesc ca am facut pasul corect si am ales muzica…Sper ca materialele care vor urma ma vor ajuta sa inteleg mai bine care e vocatia mea in viata,astfel incit sa scap odata de situatia asta stresanta,de vesnica nemultumire de mine insumi si de un inceput de depresie in care zi de zi ma chinuie gindul "Quo Vadis?"

  27. Super faina noua metoda de bloging.
    Din fericire eu ma aflu printre cazurile, fericite, in care iubesc ziua de luni 🙂 din doua motive: pentru ca mi-am descoeit vocatia si invat in fiecare zi ceea ce-mi place, sunt inca la facultate (al doilea motiv).
    Dar am ratacit si eu un an prin viata inainte sa-mi descopar vocatia si eram in semi-depresie in fiecare zi.

  28. Buna seara Pera!
    Eu imi doresc sa fac psihologie,sunt anul 3 la facultatea de psihologie.Am
    mai facut o facultate,de drept,insa ar fi trebuit sa fac psihologie.O iubesc.
    Imi doresc sa am aceasta meserie de psiholog,pt ca imi place sa ajut oameni,
    insa parintii imi spun ca nu am sanse sa fac psihologie in Romania.Nu am
    bani,nu am cum sa-mi deschid un cabinet si in plus cine ar veni la mine la
    consiliere pt ca lumea nu are bani,insa eu ma visez o psiholoaga de renume,
    cu propriul cabinet,unde consiliez si ajut oamenii.Ma vad fericita desi e
    doar un vis maret.Asta imi doresc sa fac PSIHOLOGIE.

  29. Foarte tari clipurile…insa sincer nu-mi dau seama daca ma incadrez in vreunul dintre ele…poate in cel cu lupta cu luni dimineata dar nu intotdeauna. Ideea e ca lucrez intr-un domeniu care imi place (vanzarea de electronice si electrocasnice) cel putin in ultima vreme chiar dau tot ce e mai bun din mine pt a avea rezultate cat mai bune si chiar ma simt bine cand vad ca primesc felicitari pt ceea ce am facut, dar nu sunt convins ca asta mi-e vocatia…chiar nu-mi dau seama care mi-e vocatie..pt ca la un moment dat cred ca in orice domeniu daca vrei, ajungi destul de bun si deja totul devine monoton si iti doresti altceva!
    Nu stiu ce sa zic…sunt confuz!

  30. Filmuletele sunt de fapt realitatea jobul pe care il faci tu, eu in prezent lucrez la o companie unde sunt in continuu in contact cu oamenii intr-un fel imi place ca am ajuns sa inteleg cum trebuie sa te comporti dar simt ca vreau mai mult si ca pot mai mult ceva in care sa ai o urma sa te indentifici ,stiu ca visele sunt frumoase dar realizabile cu iubire , bani pasiune si multa lupta si eu vreua sa mi le indeplinesc

  31. mmmmmmm nu stiu,ma trezesc dimineatza si ma intreb de ceva vreme,"cu ce sa ma ocup,ce sa fac",si simpt uneori goluri,simt k nu e a meu,mam okupat cu mai multe,insa nu am simtit cum se spune,ca in ciuda perseverentei primesti placere,ma plictisesc foarte repede de toate…..mersi

  32. Al treilea filmulet mi-a placut, pentru ca mereu am avut sentimentul ca depun un efort mai mare pentru o munca pe care nu o fac din pasiune. In mod sigur „mi-am gresit cariera”, si asta in cunostinta de cauza, pentru ca m-am condus dupa latura practica si considerata de mine mai sigura…

  33. In tot ceea ce faci trebuie sa fie putina pasinue. Nu intotdeauna reusesti sa ajungi acolo unde iti propui din prima incercare. Trebuie urcate cateva trepte. Important este sa stii ce vrei si ce trebuie sa faci pentru a ajunge acolo. Filmuletele sunt foarte interesante, primul mi se pare cel mai sugestiv.

  34. Mi-au placut spot-urile promo de la Monster.com, mai ales fiindca pun punctul pe I cand e vorba de vocatie. Recunosc, Pera, ca de cand am aplicat pentru newsletter-ul si materialele tale, viziunea mea asupra vocatiei si a puterii interioare a luat un sens de completare cu ‘piesa lipsa’. Eu pur si simplu aveam nevoie de o confirmare a ceea ce credeam deja despre mine, dar nu CU TARIE. Abia astept sa citesc cartile comandate (cea despre personalitate si vocatie, si cea despre seductie). Multumesc pentru inspiratia mult dorita dar in zadar cautata de unul singur pana acum.
    Astazi, in cadrul unui assessment center pentru un post la care am aplicat de curand, am avut ocazia sa dau un exemplu de un role-model care mi-a influentat viata sau calea pe care am ales-o in viata. Ghici pe cine am dat ca exemplu! Domnul Pera Novacovici, asa este. Chiar mi-ai trezit din hibernare interesul nativ pentru psihologie, relationare si comunicare. Si pot sa-ti spun cu mana pe inima ca acest interes nu face decat sa-mi completeze viata personala si profesionala, dupa cum am mai zis, PIESA PUZZLE care lipsea si imi trebuia sa vad intreg ansamblul. Pe scurt efectul „AHA!” Din suflet te felicit pentru materialele pe care cu generozitate ni le pui la dispozitie! Din partea mea, numai respect si recunostintza!

  35. Scriu aceste randuri de a-mi exprima dezamagirea ca am fost abandonat atat de parintii biologici cat si de parinti spirituali care nici nu s-au interesat niciodata de mine.
    Prima data cand am invatat sa fac sf cruce a fost in scoala generala.
    Din greseala m-am atasat emotional de colegi din scoala generala si care acum….cetatteni romani atat.
    Sunt…..ca sunt viu ca am intrat in rand cu ceilalti….absovit generala prof liceu facult.
    Sunt multumit ca am o mama care a indraznit sa ma creasca si sa se chinuie sa ma ajute sa obtin cea am acum.
    Accidental am descoperit ca obtin rezultate
    bune in distributia de pliante
    publicitate adica le luam acasa
    si apoi le distribui la adresele indicate intr-un anumit interval.
    Am fost la un interviu de curierat si nu m-au mai sunat.
    Activez si ca voluntar dar nu
    suport sa ma atasez emotional
    dar unii au acceptat iar altii nu.

  36. Niste filmulete care intr-adevar te pun pe ganduri daca ti-ai ales vocatia gresit si cei mai multi dintre noi cei din Romania avem meserii alese de nevoie si nu din pasiune.

  37. Din experienta am ajuns la concluzia ca omul poate invata orice meserie, dar foarte important este cum se simte el practicand-o. Insa nevoia mea este sa inteleg cum descopar acea meserie care ma va ajuta sa ma bucur de fiecare secunda a vietii mele? Cum descopar asa numita vocatie? Acel ceva ce lasa un sentiment de plinatate si multumire, ducand totodata si la rezultate excelente.
    Ultimile doua filmuletele mi-au transmis mesajul "omul potrivit la locul potrivit", iar primul imi intareste ideea de a-mi cauta vocatia… e pacat sa imi risipesc viata 🙂

  38. M-am aflat in grupul de oameni care-au incercat sa opreasca rasaritul soarelui in ziua de luni, m-am identificat cu omul care se taraste pe grinda, iar filmuletul cu barza m-a intristat.
    Mi-am dezvoltat abilitati si m-am perfectionat in domeniul constructiilor, domeniu in care lucrez de altfel.Experientele zilnice si documentarea teoretica, pe care am facut-o in mod sustinut m-au adus la un nivel destul de bun, cred eu, oricum un nivel de la care imi este foarte usor sa merg mai sus.Problema este sistemul stresant, manipulator si de-a dreptul exploatator in care sunt nevoita sa-mi vand stiinta, munca si toata energia.
    Am acumulat cunostinte si in alte domenii:contabilitate (unde am si exersat in trecut),managementul firmelor si chiar cunostinte de psihologie ( unde sunt autodidacta), dar cu toate acestea nu sunt rezultatele pe care mi le-as fi dorit.De fapt, nu sunt nici pe departe.
    Cu bine Tora.

  39. Expresia de dezamagire pe care o afiseaza barza la sfarsitul primului clip este elocventa.Tipul isi imbratiseaza fara nici o problema statutul de "programat social".Din pacate multi dintre noi impartasim acest sentiment-si anume,resemnarea.Toate filmuletele sunt geniale.

  40. Deocamdata sunt elev si pot spune ca, chiar daca nu sunt la profilul care simt ca ma energizeaza m-am obisnuit si nu urasc ziua de luni.
    Chemarea mea? Oare sa ajut oamenii sa treaca peste greutatiile peste care am trecut eu?
    De fiecare data cand termin de scris un articol pentru blogul de dezvoltare personala ma simt implinit, entuziasmat, multumit.

  41. Sunt superbe miniclipurile, foarte inspirate… adevarul este ca ziua de astazi, respectiv 25.10.2010 a constituit pentru mine un nou inceput, din foarte multe puncte de vedere. Ma regasesc oarecum in ceea ce scrii si astept cu nerabdare materialele. Succes in continuare!

  42. Al treilea filmulet mi-a placut, pt. ca mereu am avut sentimentul ca depun un efort mai mare pentru o munca pe care nu o fac din pasiune. In mod sigur "mi-am gresit" cariera…Am facut asta in cunostinta de cauza, pentru ca am luat in considerare latura practica, si ceea ce am considerat ca era mai "sigur" pentru mine.

  43. Suntem un sir de realizari si de nemultumiri! Ar fi simplu daca la nastere ni s-ar da un „echipament” care ni s-ar potrivi in marea calatorie a vietii. Insa lucrurile nu stau tocmai asa de simplu, avem insa liberul arbitru, avem posibilitatea sa alegem sa facem ce simtim ca ne implineste, trebuie doar sa avem curajul, asa cum ne indeamna si Pera, sa facem ce ne place, sa renuntam la tiparele invatate in copilarie. Eu am facut asta destul de tarziu, dar e bine si acum, sunt multumita ca am avut curajul sa schimb directia, ca pot sa fac ceea ce am visat candva demult…Am invatat ceva de la viata: este unica si efemera, tocmai de aceea trebuie traita la maxim!

  44. Foarte frumoase filmuletele, cu adevarat inteligent facute. Sincer m-a emotionat barza, si parca mi-a parut rau in principal de ea, intrucat a trecut prin atatea sa aduca acel om pe lume, iar acum el practic nu se bucura de viata sa, viata care e pana la urma un dar divin.
    Vocatia mea? Chiar nu stiu, tot ce stiu e ca imi doresc sa las ceva de valoare in lumea asta, si mai stiu ca vreau sa ma bucur de viata , fara sa ma dedic pana la epuizare unei anume meserii. Inca stau sa imi clarific dorintele. Momentan fac dreptul, o alegere mai mult sau mai putin inspirata.

  45. Filmuletul cu barza este cel mai inspirat. Puteai vedea in ochii ei, „uite eu team adus pe lumea asta si tu stai si iti irosesti viata, pleaca naibii de aici si incepe sa iti traiesti viata cu adevarat „. Chiar e un subiect pentru un film, el traieste toata viata si apoi vine barza la el si el isi da seama ca a venit pe lumea asta cu un scop maret. Mersi mult pentru filmulete, in rest sunt ca multi parca am inteles ce vreau sa fac dar pe atit de mult nu stiu e chiar asta ceea ce vreau sa fac. Salut.

  46. Reurmarind filmuletele am:
    in primul filmulet trecutul meu este ca o casa arsa complet din care am castigat imaginea mamei o icoana sfanta si un acoperis deasupra capului(aceasta exprimare nu treb luata la propriu) Ideea este ca nu am pierdut tot.
    In celalalte filmulete a fost o cautare din care se pare ca am aflat ca imi place ceva sa
    distribui deoarece rezultatele
    sunt vizibile.
    Asa ca distribui si activez ca
    voluntar insa pe domeniul voluntariat sunt acceptat de a
    activa in acel grup insa nu vreau sa ma atasez emotional
    pt a nu retrai trecutul.
    Cea ce m-a ajutat sa nu ma atasez emotional este activarea in mai multe voluntariate.
    Cat despre filmulete poate treb postat doua si atat deoarece exprima bine mesajul si chiar intrebarea!

  47. Zi de zi ma straduiesc sa ma comport in asa fel incat sa nu vad la barza mea privirea din filmulet dar,clar,am momente in care,daca ar veni si m-ar privi ,nu-s asa de sigura ca i-as putea sustine privirea asa cum merita si sa vada ceva ce sa o faca mandra….
    Legat de ziua de luni,a trecut mult timp de cand aveam o stare interioara proasta.De cativa ani imi incep saptamana de lucru cu un zambet larg pe fata,energizata,debordanta,cu mare dorinta de rezolvare a problemelor cronice-nu ca am obtinut ceva pana acuma…..
    Referitor la siguranta in munca,ceea ce fac imi ofera siguranta pentru ca refuz sa-mi asum responsabilitati care nu tin de mine dar despre conditiile in care mi se cere sa muncesc si care sunt foarte departe de standardul minim as putea sa dezvolt mult.
    Am convingerea ca mi-am ales meseria pentru ca mi se potriveste,mi s-au dezvoltat abilitati ce ma ajuta si imi usureaza sarcinile zilnice dar am sentimentul ca sunt domenii pe care daca le explorez pot sa obtin noi abilitati si sa obtin satisfactii interioare mai mari decat am in prezent.
    Astept cu nerabdare exercitiul urmator si multumesc din nou pentru timpul,energia si atentia acordata .

  48. cel legat de barza imi sugereaza ceva foarte necesar in momentul acrual la noi romanii daca si ar face toata lumea treaba pentru care este menit pe pamant atunci am trece mai usor prin viata si ne am trezii asa ca dupa un cascat pe la 30 ani ca n fimulet

  49. Sunt in clasa 10 , meseria care mi-am ales-o sa am ca viitor este psihologia si sunt sigur ca voi ajunge psiholog , imi place mult de tot sa ajut lumea . In multe grupuri sunt "baza de date" . In fiecare luni ma trezesc de dimineata frumos.. si imi spun in cap: "Iar ma duc la scoala aia blestemata cu colegii aia retardati mintali , cocalari obositi care au o conceptii de 10 ani , din cauza lor nu prea pot invata ceva ca sa pot sa-mi urmaresc destinul de a fi pshiholog"

  50. Imi place ziua de luni,nu pot sa zic ca am probleme cu asta(doar trezitul de dimineata dupa doua zile de leneveala ma mai indispune uneori).In ce priveste rostul meu in lume am simtit intotdeauna ca sunt facuta sa lucrez printre oameni,sa-i ascult, sa incerc sa-i ajut,sa fac tot ceea ce fac cat mai bine si sa-mi asum responsabilitatea a tot ce fac si spun doar ca uneori simt ca oamenii pe linga care lucrez nu vor acelasi lucru si chiar te impiedica pentru ca le e teama sa nu cumva sa devii mai puternic decat ei(lucrez in sanatate publica,asistent medical, unde din pacate exista multa demagogie,multa politica si prea putin profesionalism,cu o alta scara a valorilor).Stiu ca pot mai mult,as vrea sa fac mai mult si tocmai pentru asta am si facut facultatea de psihologie desi destul de tarziu pentru varsta mea(41ani).Nu stiu daca voi putea sa-mi urmez pasiunea pina la capat(nici financiar nu stau foarte bine si din pacate este un lucru esential)si tocmai pentru asta incerc sa fiu alaturi de voi, sa-mi iau energia de care am nevoie si sa invat pasii pe care se pare ca voi ii stiti foarte bine.Astept cu nerabdare celelalte materiale.Va sarut.

  51. foarte interesante filmuletele!sa spunem ca as fi intanlit chemarea insa de foarte multe ori m am lasat trasa in spate de strigatele celor din jur.ziua de luni chiar imi place incep saptamana cu multa energie, cariera nu este cea potrivita asa ca am decis sa o schimb si chiar ma vad in situatia muncitorului undeva acolo sus aruncandu ma in gol si atunci sa ma vad daca, cad si ma zdrobesc sau caut solutiii sa ma ridic. multumesc mult pentru filmulete!

  52. interesante filmuletele. Imi place ziua de luni pentru ca e un nou inceput si imi da o anumita puterea sa merg mai departe. Momentan fac ceea ce imi place si asta ma motiveaza sa continui.

  53. filmuletele sunt foarte bune, chiar te fac sa-ti pui intrebari… sunt foarte multe persoane care au un loc de munca nepotrivit, fiind obisnuiti cu sistemul clasic de lucru (8 ore pe zi sau mai multe pentru un salariu minim sau mediu), si e foarte important ca munca sa coincida cu pasiunea pentru ca in momentul in care faci un lucru cu pasiune, acela nu mai este privit ca o munca. Cat despre vocatie, cunosc persoane care nu stiu ce anume ii pasioneaza, ce le-ar pace sa faca sau la ce ar fi buni.. prea putin incearca. Sunt sigura ca acest program de descoperire a vocatiei ii v ajuta pe multi dintre ei, chiar si pe mine. Exista mai multe lucruri care ma pasioneaza si pe care mi-as dori sa le fac.. nu stiu insa care din ele ar fi chemarea mea, la care din ele ma pricep cel m bine.

  54. Pana la urma cautand, experimentand si invatand ne implinim cu totii chemarea. Vine un moment cand realizezi ca nu se mai poate si atunci incerci altfel.

  55. In primul rand vreau sa apreciez faptul ca modalitatea de a aborda acest subiect este una inovatoare si cu un impact mult mai mare decat probabil un articol dintr-un ziar/pasaj de pe un blog etc.
    referitor la munca mea as putea succint sa mentionez doar cateva aspecte: domeniul in care lucrez este cel pe care mi l-am dorit de cand am terminat facultatea .As putea spune ca sunt o norocoasa din acest punct de vedere….e un domeniu amplu, interesant ( protectia mediului)
    Insa dupa 5 ani de experienta acumulata in acest domeniu, simt ca trebuie sa fac o schimbare…dar recunosc ca imi este teama sa fac pasul acesta deocamdata..
    Simt ca nu sunt la locul potrivit….

  56. In primul rand cand vine vorba de 'Descoperirea vocatiei' sunt de parere ca totul se leaga de curaj! Care se risipeste de la an la an pt ca, tanar fiind iti permiti sa experimentezi, sa incerci aletele, iti permiti sa ai curaj si totodata sa si pierzi…dar de la o anumita varsta apar prioritati pe care nu vrei sa le pui in joc si multi din aceasta cauza se plafoneaza, isi accepta traiul asa cum e si…timpu' trece ca nebunu, pe langa… Cat despre mine, am 20 de ani si tind sa cred ca daca esti odata curajos, nu inseamna nimic.

  57. —Partea a 2-a —
    El trebuie sa existe in tine, nu sa te viziteze ocazional cand te aflii intr-o perioada sau forma buna, este obligatoriu ca tu sa actionezi asa constant indiferent de ce ai intalni, mai pe scurt sa fi perseverent, si pt asta iti trebuie o gandire si o mentalitate exemplara. Personal, am dobandit-o, sau cel putin am imbunatatit-o dintr-o carte care pur si simplu e pacat sa o scapi in viata, si te va schimba in bine! …Sunt sigur ca ati auzit pe aici de ea, 'Personalitate Alfa' – inca sunt uimit si entuziasmat de ce am citit acolo…mai am 50 de pagini si abia astept s-o termin. multe post-uri geniale de ale lui Pera sunt extrase din carte…ciao, am plecat afara, e prea frumos sa stau in casa…

  58. eu una chiar m am regasit in clipurile de mai sus. sunt o absolventa a facultatii de drept ..facuta fara sa vreau, iar acum am avut ocazia de a lucra la un cabinet ed avocatura. nu pot sa spun ce chin este sa facic eea ce nu iti place; plec zilnic de acolo obosita psihic si nu imi revin, iar de vreo 2 zile ma apuca si plansul. nu stiu daca ma intelege cineva…din pacate nu pot renunta prea curand, unu la mana pentru ca nu vreau sa dezamagesc pers din jurul meu pe care le iubesc si doi la mana, pt ca as vrea sa imi demonstrez ca poate sunt si eu in stare de ceva, chiar daca in adancul sufletului meu imi doresc sa fac cu totul si cu totul alte lucruri…dar din start toate mi se par sortite esecului, insa un lucru stiu sigur: nu sunt facuta pentru meseria pe care o practic acum si simt ca viata trece pe langa mine, zi de zi, ora de ora…

  59. Nu reusesc sa-mi descopar tipul psihologic!Luni de zile m-am muncit si nu am gasit tipul meu psihologic.Nu ma pot identifica cu niciunul din ele!

  60. Nu reusesc sa imi gasesc vocatia si incepe sa ma doara din ce in ce mai tare asta.Nu imi mai dau seama ce imi place , poate ca am incercat sa imi ignor vocatia prea multa vreme, incat acum am ajuns sa nu mai stiu de fapt ce imi place, de fapt cine sunt , ce vreau si de ce ma aflu aici.Ma simt de parca am un streang in jurul gatului, pe care mi l-am pus singura la indemnul celor din jur, vazand ca fiecare are cate unul si am crezut ca asa e bine.Ei bine, streagul meu e destul e strans acum, dar inca as mai putea scapa, daca actionez suficient de repede.Insa nu resesc sa-mi dau seama ce vreau si incotro sa o apuc.Trebuie sa ma salvez , ca ar fii chiar pacat de mine, am multe calitati si dorinta de a face bine oamenilor , insa nu stiu cum sa le folosesc.

  61. Oare cineva dintre cei care lucreaza ca si gunoier detine vreo vocatie in acest sens?Cui i-ar face placere sa stea toata ziua cu nasul in miros de gunoi?!Si cu toate acestea, avem nevoie ca cineva sa ne scape de el(gunoi)…E suficient sa te uiti la vreo emisiune de genul "Meserii murdare" ca sa realizezi cu ce tip incomod de munca se confrunta unii dintre semenii nostrii dar cu toate acestea, vorba ceea, acea munca le pune o paine pe masa si…avem nevoie de ei.Sunt zeci/sute/mii de oameni care au meserii neplacute si/sau incomode dar ce n-am face fara ei?
    Mi-ar placea ca toti oamenii sa beneficieze de egalitate de sansa si sa isi plateasca facturile prestand o munca ce le ofera mari satisfactii dar atunci ma intreb, cum ramane cu cei care desfasoara meserii extrem de neplacute pentru ca noi cei "norocosi" sa ne bucuram de comfort?!

  62. Salut Pera,
    Raspunsul la intrebarea ta este: Nu stiu! Probabil ca nu! dat fiind ca nu ma simt implinita si nu imi place ziua de luni!
    Faceti foarte bine ceea ce faceti! sunteti o echipa minunata!
    Cu stima, Carmen

  63. primul filmulet mi a placut,imi dau seama ca intr o zi trebuie sa ajung la destinatie la implinire indiferent pe ce varianta care sa mi aduca satisfactie sant in lucru cu propria persoana si cu alte persoane .

  64. Nu toti oamenii clacheaza pentru ca nu fac ceea ce au visat,unii se adapteaza mai usor,altii pot fi buni in mai multe domenii…

  65. imi place ceea ce fac,dar din pacate sectorul in care activez este cel mai afectat de criza motiv pentru care caut o noua sursa de venit.In ce priveste filmuletele nu ma regasesc.Sunt de parere ca in viata nu faci doar ceea ce iti place, mai faci si ceea ce trebuie.DE acord insa cu faptul ca atunci cand iti place ceea ce faci esti un om fericit

  66. Buna.
    Cel mai tare m-a impresionat primul video – cel cu barza care se lupta sa „livreze” un copil. Atata efort si abnegatie. Apoi, adultul plicitisit de viata in care ‘barza’ l-a aruncat. Si privirea mustrator-iubitoare a celei care te-a adus pe lume… e un simbol. de ce m-am straduit eu atat? pare a spune privirea berzei… Ce e cu tine aici? Ce importanta am eu pentru tine? pare a intreba privirea adultului.
    Si? e impresionant. iti pui intrebari. Si care sunt raspunsurile?
    ce e de facut? atat? te emotionezi si… ? mai departe?

  67. Buna , Pera.
    Care este chemarea mea? Nu mai stiu, mi-a fost innabusita cand eram copil. Chemarea mea nu a putut trece de poarta…erau atatea treburi de facut in gospodarie si nepoti de crescut.
    Daca imi place ziua de luni? Daca fac ceea ce imi place? Nu stiu cum sa explic, Pera, sa ma pot face inteleasa.
    Simt ca mi-ar fi foarte bine sa lucrez singura, pentru a nu mai fi nevoita sa vad cat de urata este natura umana…
    Iti multumesc pentru lectie si lectiile din cadrul ei.

  68. Interesante filmuletele. Si interesanta ideea de baza.
    Cred ca totul ar fi valabil daca am trai in alta tara, unde un om poate avea valori, unde poate respecta oameni si se poate respecta pe el insusi.
    Totul ar fi posibil intr-o tara unde un om ar putea alege modul in care sa-si traiasca viata si sa-si castige existenta fara sa fie comparat cu altii sau judecat.
    Am fost operator Pc si designer Web la o institutie guvernamentala, dar si coafeza ulterior (mi s-a parut o chestie foarte artistica in care si comunicarea era importanta) si amicele si apropiatii mei au reactionat la fiecare „reprofilare” ca si cum faceam ceva scandalos, imoral (?? baze de date si pagini Web??), sau ca si cum obtinusem slujba facand compromisuri, si ma simteam chiar jenata atunci cand ma intrebau cum ma descurc la serviciu….. asta in situatia in care aveam o casnicie, un sot si un copil…. .Apoi, colegele mele coafeze m-au perceput ca „diferita” si nu m-au asimilat in grupul lor. Cica nu eram o coafeza „adevarata”, cu scoala profesionala, ci o pseudo-coafeza. In plus, eram frumoasa si femeile frumoase sunt obligatoriu proaste si usuratice…
    Ori ma inconjor cu persoane nepotrivite, ori sunt o ciudata…..
    Nu stiu care este vocatia mea, deja mi-a trecut cheful sa mai aflu.
    Si sigur nu-mi mai plac oamenii din jurul meu, numai ca unii fac parte din familie……
    Si mai mult ca sigur, in Romania nu exista respect si nici apreciere !

  69. Pentru mine ziua de luni e o zi speciala pentru ca e doar o noua zi ce merita traita si pentru ca e inceputul unei noi saptamani care ma poate surprinde oricand cu ceva nou. Ma amuza filmulete, dar in acelasi timp transmit un mesaj.

  70. Da… intr-adevar aceste filmulete dau de gandit. Desi sunt scurte, surprind esenta a ceea ce noi vrem cu orice pret sa ascundem cat mai adanc in noi…
    Un prim pas ce pare usor dar presupune implicarea intregii responsabilitati…
    Eu una, voi face usor usor si pasii urmatori si incurajez pe toata lumea ajunsa in acest punct sa inteleaga ca nimic nu este intamplator in vietile noastre.

  71. e foarte emotionant si da iti dau de gandit eu una m-am aflat in pozitia in care ziua de oluni era un chin pentru mine si asteptam vinerea.Nu stui care e chemarea mea incerc sa aflu asta de mai mult timp,imi place sa fac multe lucruri doar ca mi-e frica ca nu sunt suficient de buna

  72. Am ajuns la 45 de ani si nu stiu care e vocatia mea,daca am facut ce trebuie cu viata mea ,daca undeva pe parcurs trebuia sa schimb ceva si daca nu e prea tarziu?Imi place ziua de luni dar cred ca prea repede vine cealalta luni ,timpul trece prea repede si eu nu reusesc sa fac tot ce mi-am propus si parca nu mai am putere sa realizez tot.Undeva gresesc dar nu stiu unde,ori vreau sa fac prea mult ori sant prea inceata ori pur si simplu nu mai am putere.

  73. am 19 ani si sunt la facultate in domeniul programarea calcuatoarelor si limbaje de programare,am ales domeniul penru ca inteleg cu usurinta matematica si imi place si lucrez cu numere,nu stiu inca sigur daca este ceea ce mi se potriveste dar inca nu mi-am descoperit altceva la mine.ziua de luni nu este o problema pentru mine,ma simt chiar mai odihnita sau relaxata dupa weekend

  74. Am 17 ani si cred ca e timpul sa-mi aflu vocatia. Intradevar aceste filmulete au captat in nici un minut problematica alegerii profesii , pot sa spun cu mana pe inima ca cel de-al doilea filmulet despre ziua de luni m-a atins. Geniala idee ! Adica eram ceva de genul ,, Unde naiba fug ,si ce fac cu toate obiectele ?? ” apoi eram ,, aa ,minunata idee ” :d

  75. buna ziua!primul video e super.am 23 de ani iar dorinta de a munci si a face cat mai multe lucruri pe toate planurile e uimitoare.imi place ceea ce simt si cum sunt.am ajuns unde mi-am dorit profesional dar de curand m-am confruntat cu o dezamagire din partea angajatorului care nu si-a respectat promisiunile si automat ma simt si eu dezamagit oarecum…

  76. Interesante filmuletele. Nu mi-a fost niciodata frica de ziua de luni, merg cu mare placere spre munca pe care o prestez(asta decind sunt bibliotecar), indragesc elevii si reusesc sa-i atrag pe cei cu sete de cunoastere. Nu sunt motivata financia( datoriile ma apasa) si de aceea dorinta mea este sa-mi rotunjesc venitul lunar imbinind placutul cu utilul. Pictez candelute pe sticla cu toata dragostea sufletului meu pe care le daruiesc cu mult drag; Se pare ca sunt pe drumul cel bun fiindca am mai si vindut din ele iar cu banii am cumparat culorile necesare. Dintotdeauna prima pasiune a fost cititul iar a doua desenatul( am studiat trei ani de arta decorativa). Dumnezeu mi-a implinit dorinta si le pot imbina. Pentru mine expresia”ma plictisesc” nu exista. I-mi doresc sa gasesc cai de rotunjire a venitului ptr. a-mi diminua datoriile.

  77. Nu imi place ziua de luni insa iubesc vinerea.Este clar ca mai am mult de lucru astfel incat sa reusesc sa imi placa ziua de luni.Mi-au placut toate filmuletele si cred ca m-au solicitat intens emotional negativ si pozitiv,iar asta inseamna ca am mai facut un pas inainte.
    Numai bine!

  78. Imi place ziua de luni. Imi place sa fiu activa si sa ii stiu si pe ceilalti in activitate. Ziua de luni imi da speranta ca voi gasi solutia pentru problemele ramase inca nerezolvate.:)
    Filmuletele sunt foarte interesante si educative. M-au incitat si emotionat, deopotriva.

  79. Nu am putut sa deschid ziua de luni dar pe mine nu m-a speriat nicidata.
    Insa primul filmulet m-a facut sa ma simt atit de mica…..cred ca ar trebui sa facem mai mult pentru toti cei ce ne inconjoara si sa nu cerm nimic in schimb.

  80. Sincer sa fiu eu nu am avut niciodata probleme cu ziua de luni.Cat despre video,este exceptional modul in care a prezentat problema si perspectiva pe care aleso (barza – „cea care ne-a adus pe toti pe lume”) care, trecand peste detaliile video’ului apare spre final si te face sa te simti oarecum presat de asteptarile ei „ce-am facut eu pentru tine,si uite ce faci tu pentru tine”.

  81. Salut Pera. Filmuleteleu m-au motivat. Am ajuns la concluzia ca orice zi iti poate aduce fericire numai daca iti descoperi vocatia si mergi pe drumul ei. Astept cu nerabdare urmatoarele lectii.

  82. Spunea „cineva” ca putem lupta si cu fobiile noastre. Uneori nu inseamna musai ca nu ne-am ales bine meseria. Poti avea o reactie devastatoare cand intri prima oara intr-o sala de disectie si sa sfarsesti prin a fi un bun doctor sau un bun farmacist. 🙂

  83. Buna. Tocmai ce am terminat de citit primul mail si am vizulIzat filmuletele……sunt chiar motivationale!!! Abia astept urmatorul curs si in special rezultatul de la sfarsitul celor 8 cursuri. Mersi :))

  84. Am urat zilele de luni pentru ca aveam impresia ca sunt cele mai urate zile ale unei saptamani ! Dar nu este asa , poate fi oricare din zile o zi proasta, dar diferenta dintre o zi buna si una proasta este atitudinea mea ! Deci, nu exista zile proaste, ci stari de spirit proaste !

  85. Salut )),am17 ani si cred ca e acel timp in care trebuie sa-mi aflu vocatia.Mi-au placut filmuletele,fiecare din ele transmit un mesaj foarte clar.Astept cu nerabradre urmatoarele lectii,pentru ca sint intr-o situatie in care ma framinta diferite ginduri….

  86. Dupa ani de munca,naveta,etc..ziua de luni nu ma mai sperie(displace),chiar pot spune ca o astept,mai ales daca duminica nu-mi gasesc o activitate.

  87. Mi-au placut filmuletele cat si vorbele Dvs bine asezate .Astept sa vad cum imi descopar vocatia. e frumos sa vezi ca cineva incearca sa ii aduca si pe altii pe un drum curat,deja incercat. Complimente pentru atitudinea Dvs!

  88. Am 18 ani si aceste filmulete ma fac sa ma gandesc serios la meseria pe care urmeaza sa o aleg si atitudinea mea referitoare la aceasta.

  89. Salut. Am citit primul e-mail si pot spune ca stiu care-mi este scopul in viata. Nu am o probleme cu ziua de luni, nu am avut-o niciodata, problema mea este ca zilele de luni au inceput sa vina si sa plece prea repede….am si o vorba in legatura cu asta….”azi e luni, azi e luni”. Dragute filmuletele, chiar amuzante. Nu fac ceea ce-mi place …dar toate au un inceput….iar inceputul meu este acum….nu ma grabesc, timp am suficient, iar resurse se vor gasi…intotdeauna se gasesc. Multumesc mult. Valentina.

  90. impresionant cum a reusit regizorul acestor videoclipuri sa surprinda importanta acelei chemari , acelei predestinari.

    1. Intradevar,adevarate aceste clipuri,imi readuc aminte ca si eu am fost la locul nepotrivit,faceam ce nu imi place,doar ca sa castig niste bani amarati,din care trebuia sa platesc chirie si cheltuiel,ramaneam cu aproape nimic,iar acum nu mai lucrez am propria mea mini afacere pot sa spun cu albine dar ideea e ca am intiato impreuna cu familia,problema imensa e ca nu imi plac aceste insecte nu imi place ceea ce fac,desi se pot face bani cu aceasta afacere,dar probabil mie nu imi iese din cauza ca nu imi plac ,nu am atractie pt ceea ce fac.simt ca viata trece pe langa mine,ca nu am nici un sens,vreau sa fac ceea ce imi place zi de zi si sa fac bani din talentul meu.astept cu nerabdare lectiile urmatoare.

  91. buna,
    sunt interesante intr-adevar..unele chiar sunt potrivite situatie meie actuale…totusi..sper sa ca lectiile urmatoare sa fie neplictisitoare.

  92. dragute filmulete…si concludente.din fericire eu am un job care imi place ma regasesc acolo dar nu prea bine platit…neimplinirea mea este de natura materiala.stiu ca asta nu e important….

  93. Write more, thats all I have to say. Literally, it seems as though you relied on the video to make your point. You clearly know what youre talking about, why waste your intelligence on just posting videos to your weblog when you could be giving us something enlightening to read?

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

  • Înveți să îți exploatezi calitățile reale, să fii autentic și să faci oamenii să te iubeasca (la nivel personal dar și profesional)
  • Îți voi oferi materiale de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!
  • Îți îmbunătățești rezultatele legate de bani, sănătate și relații;
  • Descoperi un mod interactiv și distractiv de a-ți crea stilul de viață pe care ți-l dorești;
  • Urmezi pași simpli pentru a-ți crește încrederea în tine;

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.