Cel ursit să fie slugă

Unii oameni, în agitaţia şi dorinţa lor de a-şi construi o lume în care niciun pericol exterior nu îi poate atinge, îşi construiesc ziduri de apărare exagerat de înalte şi groase împotriva lumii exterioare, împotriva oamenilor noi, a locurilor noi, a experienţelor de tot felul şi îşi lasă lumea interioară goală şi rece, moartă. Aici începe apatia și amărăciunea să îşi facă munca.

Voinţa era ţinta principala a acestei amărăciuni (Vitriol, cum îi spunea dr. Igor). Oamenii atacaţi de această boală încep să îşi piardă orice dorinţă, şi, în câţiva ani, devin incapabili să îşi părăsească lumea pentru care au cheltuit resurse uriaşe de energie pentru a o construi cu zidurile inexpugnabile şi pentru a-şi construi propria realitate .

Pentru a limita atacurile externe, au limitat intenţionat şi creşterea interioară. Au continuat să meargă la muncă, să se uite la televizor, să facă copii, să se plângă de vreme şi de trafic, dar fără să aibă vreo emoţie în mod deosebit pentru că până la urmă, totul este sigur şi sub control.

Marea problemă cu otrăvirea cu amărăciune era că şi celelalte trăiri umane – ura, iubirea, disperarea, entuziasmul, curiozitatea au încetat să se manifeste. După o vreme, persoana plină de amărăciune nu mai simţea niciun fel de dorinţă. De asmenea, acestor oameni le lipsea voinţa de a trăi sau de a muri. – Paulo Coelho, Veronica s-a hotărât să moară( pag. 90-91)

Depresia clinică este o stare mentală de tristețe/amărăciune care persistă pe perioade îndelungate.

Dacă te duci la doctor şi îţi vede simptomele depresiei, îţi dă pastile care să îţi inhibe emoţiile de tristeţe şi amărăciune.

Problema cu aceste medicamente este că ele nu ştiu să inhibe anumite emoţii ci le inhibă pe toate.

Astfel, luând pastile pentru a trata emoţiile negative, nu le mai poţi trăi nici pe cele pozitive.

Astfel devii o legumă, un zombie.

Când îţi antrenezi muşchiul pentru a creşte, fibra musculară se rupe şi ai febră musculară. Când nu este antrenat, muşchiul se atrofiază. Spiritul funcţionează la fel. Dacă te doare, înseamnă că eşti în creştere. Dacă nu simţi nimic, eşti pe moarte. Nu te teme când te doare. Teme-te când nu simţi nimic.

Cu toţii ne dorim să fim fericiţi însă nu există fericire şi împlinire fără evoluţie.

Pentru a evolua e important să trăim experienţe şi aşa cum pe spectrul culorilor există culori calde şi reci, aşa cum există sunete înalte şi joase, la fel şi în trăirile umane, există emoţii negative şi emoţii pozitive.

Nu poţi compune o simfonie doar cu note înalte şi nu poţi vedea frumuseţile lumii, adevărurile lumii, doar în culori calde.

La fel, nu poţi construi o viaţă de om doar cu emoţii pozitive.

Oamenii nu vor emoţiile negative şi fac tot posibilul să scape de ele. Şi atunci bagă droguri în ei, legale sau ilegale, substanţe care să le amorţească simţurile doar pentru că ei nu vor mai simţi nimic.

Iar unii din aceşti oameni, săracii, nu au avut ocazia să îşi dea seama că o trăire pozitivă bate la fund zece trăiri negative şi că merită oricâte trăiri negative pentru ca o dată să simţi trăirea pozitivă.

Merită să fii părăsit sau să fii dezamăgit în dragoste de zece ori, ca să trăieşti o iubire din toată inima?

Merită să schimbi zece slujbe care te consumă şi stresează ca să găseşti o activitate care să te facă fericit pentru tot restul vieţii?

Merită să călătoreşti în zece locuri care te plictisesc sau îngrozesc pentru a găsi Paradisul pe pământ?

Pentru a atinge împlinirea trebuie să cunoaştem lumea şi viaţa şi să facem apoi, în cunoştinţă de cauză, cele mai bune alegeri pentru noi.

Iar în acest proces de cunoaştere ne vom lovi, ne vom impedica, vom rămâne cu cicatrici.

Şi ce dacă? Suntem vii şi uneori viaţa doare. Dar nu suntem laşi şi nu ne lăsăm doborâţi!

Spunem ca şi Coşbuc în poezia pentru Libertate:

Nu cătăm noi adapost

Nici în milă, nici în rugă;

Asta cear-o de la voi

Cel ursit să fie slugă

Dar n-o cereți de la noi!

Vom răbda, privind în față

Orișicui, și-a orice chin,

Că noi știm că-i multă viața

Și în noi, și-n cei ce vin.

Aşadar să nu ne temem de dureri, ele sunt prevestitoarele unor vremuri mai bune. Durerile sufleteşti ne spun că acum suntem în plin antrenament, că mușchiul creşte şi devenim mai puternici.

Şi întotdeauna noaptea e cea mai neagră înainte de ivirea zorilor.

Să ne temem de alienare, de uitare şi de apatie.

Să ne temem de dorinţa de a ne bloca orice trăiri pentru că atunci suntem ca şi morţi.

Aşadar, nu există fericire şi împlinire fără evoluţie.

În acelaşi timp, nu există evoluţie şi creştere fără experienţe mai multe rele în cantitate dar şi foarte bune în calitate şi merită oricâte experienţe negative pentru a trăi odată o stare de spirit superioară.

Pe de altă parte, nu poate există evoluţie fără libertate.

Dacă nu sunt liber să îmi trăiesc experienţele, să îmi aleg calea, să decid ce vreau să fac eu cu viaţa mea, nu pot să evoluez şi deci nu pot să sper la fericire şi împlinire.

Secretul fericirii stă în LIBERTATE.

Libertatea – cea dintai dintre valorile umane

Nu există evoluţie fără libertate. Nu există fericire şi împlinire fără evoluţie.

Dacă nu ai evolua, nu ai şti să vorbeşti, să mergi pe cele două picioare ale tale sau să scrii şi să citeşti.

Dacă la început, evoluţia ţine destul de mult de lumea exterioară, de corpul nostru fizic, pe măsură ce trec anii din viaţa noastră, evoluţia devine mai subtilă.

Începem să ne dezvoltăm trăsături interioare de tot felul. Bunătatea, perseverenţa, încrederea în sine, creativitatea, iubirea, acceptarea, calmul şi multe alte trăsături ce ne duc la împlinire şi fericire.

Problema e că oamenii nu vor libertatea. Pentru mulţi e o povară.

”Sunt douăzeci de ani de când mi-ai dat

Povara asta care-i spune libertate

Îmi pare rău că atunci nu te-am rugat

Să-mi dai şi un salahor. S-o ducă el în spate”…de Iurie Osoianu

Dacă sunt liber, atunci trebuie să îmi asum şi responsabilitatea. Dacă sunt liber, înseamnă că dacă mă mişc în stânga mă duc în stânga, dacă mă mişc în dreapta mă duc în dreapta şi dacă stau pe loc nu mă mişc niciunde.

Dacă sunt liber, înseamnă că voi culege ceea ce am semănat şi DOAR ceea ce am semănat.

Dacă sunt liber, înseamnă că evoluez atunci când fac ceva pentru asta şi stagnez când nu fac nimic.

Când sunt liber, ceea ce am şi ce sunt este o consecinţă a fiecărei acţiuni ale mele.

Din această cauză, când sunt liber, trebuie să fiu atent permanent la ceea ce se întâmplă în jurul meu, să fiu ”treaz” şi să fac alegeri cât mai bune.

Asta pentru unii poate fi obositor.

De aceea, unii preferă să nu fie liberi ci să fie sclavi.

”Cel mai bun sclav este cel care se crede liber„ – Johann von Goethe

Ești sclavul programării sociale

Cineva ţi-a spus ceea ce e bine pentru tine, ceea ce ar fi recomandabil şi cum ar trebui să fii şi să te comporţi. Azi, nu îţi pui întrebări legate de ce e bine sau nu. Ci crezi că ştii pentru că o voce din capul tău are grijă să îţi repete ce e bine şi ce e rău. Doar că acea voce nu îţi aparţine. Este doar un ecou al altor voci care ţi-au repetat de atât de multe ori aceleaşi lucruri, încât acum le crezi ale tale.

Cine ţi-a spus că e bine să mergi la şcoală, să iei note mari ca să ai viitorul asigurat? Tu crezi asta? Experienţa ta ce îţi spune? Te va salva şcoala, lucrările de control şi diplomele, de problemele vieţii? Îţi va aduce şcoala ceea ce vrei de la viaţă? Cine ţi-a spus că ”trebuie” să mergi la şcoală, ce fel de viaţă are? Ce a făcut el cu şcoala?

Ești sclavul speciei tale

Natura te face să te îndrăgosteşti când consideră că genele tale sunt compatibile cu ale altei persoane şi vrea să faceţi un copil împreună pentru că ar fi o combinaţie bună. Pentru asta, eliberează o serie de hormoni care te fac să simţi că persoana din faţa ta este „unică” persoana specială şi potrivită pentru tine din toate persoanele din lume, şi că dacă reuşeşti să o ţii aproape de tine pe acea persoană, fericirea personală îţi este asigurată.

Anii trec, te căsătoreşti, faci copii. Şi apoi te îndrăgosteşti de altcineva. Pentru că natura are scopul ei. Nu o interesează drama vieţii tale personale, că poate copiii au nevoie de tine sau că partenerul nu se va descurca singur. Natura vrea să perpetueze specia şi tu eşti sclavul ei.

Deciziile ”pe viaţă” luate din cauza îndrăgostirii temporare sunt cauza numărul unu pentru dramele umane. Şi asta pentru că omul nu este propriul sau stăpân ci este sclavul unor forţe ce îl depăşesc.

Ești sclavul propriilor tale trăiri, gânduri și emoții

Când ai un viciu şi îţi spui că te poţi lăsa oricând dar nu vrei, te asigur că nu poţi să te laşi. Când ai convingeri limitative care te opresc din iniţiativă şi din acţiune, care îţi spun ”nu încerca, nu se poate, te faci de râs” eşti sclavul propriei tale minţi.

Tu poţi să îţi propui orice, nimic nu te opreşte. De ce îţi propui puţin? De ce ai gânduri limitative şi emoţii distructive?

Pentru că nu eşti propriul tău stăpân şi o forţă mai puternică te ”posedă”.

Oamenii pierd libertatea pentru că preferă sentimentul siguranţei în dauna adevărului. Când preferi siguranţa în dauna libertăţii, laşi frâiele şi responsabilităţile în mâinile altui om sau a altor forţe care crezi că îţi vor oferi siguranţă.

Tu nu te lupţi doar cu lumea exterioară, cu societatea, cu specia, ci şi cu părţi semnificative din tine însuţi.

Există doar o parte mică din tine care poate fi numită pe bună dreptate, comoara ta. Îngrijeşte şi iubeşte această parte din tine, căci dacă e să te salvezi, doar prin valorificarea acestei comori vei reuşi.

”Şi cel mai important, gândeşte limpede, ai încredere în vocea ta interioară care îţi spune ce e bine pentru tine. Tu îţi ţii viaţa în propriile mâini, nu o încredinţa nimănui” – Wilhelm Reich

Sincer cu tine însuți

Primul pas spre redobândirea libertăţii noastre, este să fim sinceri cu noi înşine. Ceea ce nu este uşor deloc.

Pentru a fi sincer cu tine pentru a te elibera înseamnă să trăieşti fără plasă de siguranţă şi oamenii slabi nu pot să trăiască fără plasă de siguranţă.

Să fii sincer cu tine pentru a fi liber, poate înseamnă să pleci dintr-o relaţie comodă, să renunţi la o slujbă ce nu te împlineşte sau să călătoreşti într-o altă parte a lumii.

Viaţa din fericire are felul ei de a ne oferi greutăţi şi întâmplări care ne obligă, oricât de tare am evita, să ne privim aşa cum suntem şi să ne recunoaştem dorinţele reale şi propriul nostru adevăr.

Personalitatea alfa este omul care tinde permanent spre creştere şi evoluţie şi care mai devreme sau mai târziu are sănătate, bani, iubire, vocaţie, şi — mai presus de toate — un spirit de învingător.

Pentru a te ajuta să devii o personalitate alfa am pentru tine cartea Ghidul personalității alfa – pentru lideri născuți din focul acțiunii.

Aş vrea să îmi laşi un comentariu sub articol, în care îmi răspunzi la întrebarea următoare:

Care este o schimbare pe care aş face-o în viaţa mea dacă mi-aş respecta adevărul meu interior?

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

86 Responses

  1. Urmatoarea schimbare la care lucrez cu mine este sa nu ma mai las scoasa din starea de bine si echilibru la care am ajuns, de emotii negative, pe care mi le asum, indiferent ce are interlocutorul meu de spus sau facut. Deja am inteles ca n-are legatura cu mine. Si chiar am reusit de ceva vreme. Mai am insa uneori „iesiri in decor” 🙂 Lucrez cu mine la asta si sigur va fi bine! Pana aici, fiindca vin de departe 🙂 , am inteles ce inseamna sa stai in adevar, sa nu ‘trebuiasca” sa „faci frumos”, sa stai pe propriile picioare, sa nu iei nimic for granted, sa nu te atasezi de rezultat, mai cu seama cand nu depinde de tine, sa ma controlez pe mine mai curand, decat sa incerc sa-i fac pe altii sa se potriveasca in „sablonul” meu[asta-i nebunie curata :)]de care intre timp m-am si scapat ;), si-ar mai fi…

  2. apropo de aceste convingeri desi citesc de 3 ani sau chiar 4 blogul si carti abia de curand a inceput sa se vada un puncticel de lumina in zidul gros din fata mea, de cateva saptamani am inteles cu adevarat ce inseamna subconstientul si dece oricat de mult ma agit bat pasul pe loc; am inceput sa caut instrumente mai puternice pentru a-mi accesa subconstientul si a-mi scurta suferinta, iau in calcul chiar sa imi opresc afacerea si sa imi dedic 1-2 poate chiar 3 ani studiului, dar nu sa fac o alta facultate mizerabila ci sa ma redescopar, imi dau seama ca stau in rahat, put, dar m-am obisnuit si chiar a inceput sa imi placa, citesc zilnic si zilnic am revelatii, ceea-ce mi se pare foarte interesant e ca desi sunt de cand ma stiu un tip foarte dezordonat de cateva luni am inceput sa simt nevoia de curatenie in mediul in care traiesc zilnic arunc obiecte adunate compulsiv de care aveam foarte mare „nevoie” ceva din mine ma impinge sa fac curatenie, lucru pe care pana acum mi se parea un efort deosebit, acum tinde sa fie a doua mea natura, mersi mult pentru tot ce ai adus in viata mea 😉

  3. O schimbare importanta pentru mine ar fi sa ma las de tigari….e un viciu banal care ma seaca de ceea ce am nevoie zi de zi=bani si energie ! Dar NU VREAU…deocamdata!
    De cand sunt in Bucuresti,de 4 ani, lucrurile au luat-o razna pentru mine! am facut credit, pe care NU VREAU sa-l mai platesc , nu mai fac miscare cu faceam ininte sa vin aici pentru ca mie lene,deci NU VREAU! Prietena nu mai are incredere in mine,se vede, si asta ma face sa ma simt in plus langa ea,deci e aiurea ,deci NU O MAI VREAU! ….SINCER eu cred ca mie teama de schimbare si am nevoie fff mare de aceasta SCHIMBARE! ….AAA,am uitat sa va spun ca m-am apucat si de pacanele ca sa fie treaba- treaba !
    Sunt praf,recunosc,dar asta nu ma face sa ma lupt pentru mine…ma face sa astept….,nustiu ce!
    Zi de zi respir indiferenta si nepasare…nu ma mai fascineaza nimic!
    Cu toate astea citesc,caut, intreb si ma informez tot timpul……speranta moare ultima!
    Pera esti ff bun in domeniul tau! te apreciez si invidiez . succes in continuare!!!

  4. Nu ma mai recunosc! Eram o fiinta optimista,o luptatoare,astfel incat credeam ca nimeni si nimic nu-mi sta in cale.Si invingeam aproape de fiecare data.De cativa ani am in jurul meu doar persoane pesimiste,fataliste chiar,care au reusit sa ma influenteze si pe mine …in rau. Altadata le ignoram complet.Acum,cand vreau sa fac ceva ma gandesc la toate piedicile posibile si imposibile,mai exact …si cate picioare are o musca si nu mai actionez pentru a-mi atinge scopurile.Rezultatul? Viata mea a devenit un dezastru,nu ma mai recunosc. Nu-mi place deloc,dar nu am nici puterea de a ma schimba.De fapt am senzatia ca nu pot,ca nu am energia necesara.Am avut intr-adevar si foarte multe esecuri,intr-o perioada f.scurta,care m-au dezarmat complet.

  5. buna dimineata,
    Cred ca as vrea sa-mi cunosc libertatea mai bine,sa fac cunostiinta cu mine si sa-mi cunosc limitele si consecintele actiunilor mele.As incerca sa-mi formez un caracter cat mai puternic prin studiu ,sport ,munca si apoi as incerca sa cunosc libertatea dar numai cand voi fi deajuns pregatita.In rest as incerca sa duc o viata cit mai frumoasa,as schimba mediul daca acesta a fost un aspect negativ,poate serviciul ,mai mult tot ce nu mi-a facut bine sa-l dau uitarii si sa incep de la inceput dar cu rabdare cu detasare si dragoste de viata si de persoana mea.Intr-un cuvant as lua-o de la zero chiar daca ar trebui sa pierd totul pentru a cunoaste fericirea in toate aspectele ei.
    O zi frumoasa si multa iubire …

  6. Buna ziua domnule Pera.
    Apreciez efortul dumneavoastra de a trezi cumva lumea din jur.
    Ne lipseste invatatorul,si noua si copiilor nostri.Nu ma refer la invatatorul de scoala, ci la invatatorul de viata.
    Cred ca societatea se va redresa cu adevarat cind primul parinte nu/si va mai trimite copilul la scoala.
    Cind primul parinte va decide intelept pentru copilul sau.Cind cei sapte ani de acasa se vor transforma in sapte ani in Tibet.Sapte ani in care se vor pune baze reale si durabile pentru evolutia libera a unei entitati umane.
    Atunci,si doar atunci nici un tinar nu va mai iesi din casa fara sa spuna sarut mina mama.
    Atunci,se va apropia de unul dintre noi,zimbind si multumind pentru cartea recomandata.
    Atunci nu va mai trece nimeni pe linga un trandafir inflorit, fara sa/l vada.
    Atunci oameni se vor opri din drumul lor,pret de o clipa,sa asculte pasarile,care cinta dimineata.
    Atunci vor avea puterea sa spuna curat si cinstit cuiva te iubesc,pentru ca va fi si adevarat.
    Ar fi de scris,cit o viata de om.
    Va doresc sa continuati demersul dumneavoastra,si sa reusiti mai mult decit altii.
    Cu deosebita consideratie
    Cristian.

  7. Pera vreau ca sa apuc sa te mai vad si la anul viitor cand ma voi intoarce din armata ca datorita tie si a materialelor tale de pe blog m-am schmibat enorm si au facut chiar ¨miracole¨¨ … Am renuntat la lucrurile care ma trageau in jos acum vreau sa calatoresc si am stilul meu de viata am ales cu mintea si sufetul sa fiu un om liber care merge pe drumul ales in viata! Sarbatori fericite, sanatate si putere de munca!!!!

  8. Foarte bun articolul, draga Pera. Am o insa o observatie. Libertatea este costisitoare – cu cat esti mai liber, cu atat esti mai singur. Desigur, dupa ce evoluezi suficient te obisnuiesti intr-o anumita masura si cu singuratatea, dar… pe bune: chiar esti convins ca libertatea nu este un pic supraevaluata in articolul tau? …Avem o singura viata in care sa ne bucuram. Esti convins ca nu devenim mai dificil de multumit si bucurat cu cat suntem mai liberi si mai evoluati? Iar daca libertatea si evolutia nu-ti foloseste personal la a fi mai fericit, cui foloseste sa fim mai liberi? Stiu ca am putea gasi cateva exemple, dar ele s-ar referi toate la oameni inzestrati cu geniu, care oricum ies din tipare. Astfel incat, tare ma tem ca ar trebui sa vorbim astazi mai des si mai bine despre beneficiile respectarii regulilor impuse de societate, de propria natura etc.

  9. Dupa cele scrise mai devreme, revin cu o precizare: problema libertatii de a alege sa respecti sau nu impulsurile speciei, programarile sociale, propriile trairi samd este una dintre primele probleme de libertate personala care trebuie rezolvate. Cred ca nu intamplator o societate are cu atat mai multe reguli, cu cat este mai evoluata si ca prea frecventa punere a regulilor sub semnul intrebarii reflecta o mare lipsa a educatiei de orice tip din zilele noastre. Este natural ca tinerii sa fie tentati sa desfiinteze reguli atat timp cat nu le inteleg, numai ca ei nu au tot timpul din lume pentru a reinventa singuri toate rotile necesare unei vieti armonioase intr-o societate din ce in ce mai complicata. Ar avea nevoie cu adevarat de ajutor sa se puna in acord cu presupusele piedici in calea libertatii personale.

  10. c4nne, libertatea este costisitoare atata timp cat nu esti liber/a. pentru a fi liber trebuie sa ai putere, puterea de a alege, oare cati dintre cititorii de aici pot face alegeri in toate domeniile vietii ? banuiesc ca niciunul sau f putini.. cauta sa ai control total asupra unui domeniu al vietii si ai sa intelegi ca libertatea te face mai usor de multumit tocmai pentru ca ‘iti permiti’ sa faci ce doresti 🙂

  11. Felicitări pentru ce faci. Eu am doar 20 de ani, nu de mult am început să mă preocupe latura mea psihologică, cum s-o dezvolt și cum să mă dezvolt eu ca individ. La început cu câteva lecții pe care le-am citit pe un blog, mi-au plăcut, așa că am mai căutat, am ceva experiență așa ca m-am regăsit în unele dintre ele. Vreau să mă dezvolt așa că o să continui să citesc și să experimentez. La început dezvoltarea se vede foarte greu, dar cu timpul îți dai seama că ea și-a făcut loc în viața ta și începe sa-și spună cuvântul. (Continuați că faceți foarte bine. 🙂 )

  12. Esti prost de bubui . Zi-mi tu numele unui om despre care tu crezi ca e liber si eu iti dau 10 argumente ca sa iti arat ca e sclavul cuiva .

  13. Interesant articol! Cine nu iti da libertate nu te iubeste, ci vrea sa te tina sub control.Fara libertate nu poti evolua. Sunt multi care vor sa fie liberi dar nu pot, ori din cauza ca au obligatii, ori ca sunt obisnuiti sa fie controlati de altii. Nu are nicio legatura libertatea cu singuratatea. Cred ca pt mine a evolua e sa urmaresc sfaturile tale Pera, care sunt geniale. Asta inseamna sa faci numai ce iti place. Daca faci ce iti place esti fericit! Esti liber!

  14. „Omul s-a nascut liber, insa pretutindeni el se afla in lanturi.” Spunea Jean Jacques Rousseau. Poti sa te simti liber pe interior, dar esti constrans de lumea exterioara. Este o iluzie sa crezi ca vreodata poti fi liber in tot ceea ce faci. Dar cred ca Novacovici se refera mai mult la libertatea interioara, la siguranta de sine etc. P-astea le poti dobandi. Ca sa nu-l mai injurati 🙂

  15. Well Houston, we might just have a problem… 😀 Chestia e ca cred ca daca mi-as asculta adevarul interior, vocea interioara, instinctul si cam tot ce cred eu ca m-ar face fericit, implinit si sa traiesc in armonie cu mine insumi si cu dorintele mele actuale, atunci am putea avea o problema. Pt ca toate aceste voci, plecand de la feeling si ajungand chiar la senzatii fizice de disconfort la doar anumite ganduri legate de respective actiuni si situatii imi provoaca o senzatie de respingere cum sincer nu am mai simtit. Niciodata. 😀 Si e ciudat, e vorba de vocatia mea si de cariera ce am construit-o in ani de zile si in care sunt la un pas destul de mic de un breakthrough relativ mare… 🙂 Si ma gandesc, oare e frica de succes, de esec (sa nu o dau in bara ca tiganu la mal), sau pur si simplu ar trebui sa renunt la asta, la cea ce pana nu demult credeam ca voi dori vreodata in viata mea sa renunt, si sa ma apuc sa fac altceva? 😀 Chestia e ca mai am si obiceiul sa renunt de obicei, mai mult sau mai putin constient… De putine ori l-am cerut, insa acum chiar vreau un sfat, Pera ma gandesc ca in cariera ta de psiholog sigur te-ai intalnit cu chestia asta, sau ceva similar, cause it is very confusing and the time to move in one direction or another is just about now… 🙂 Toate astea vin cred eu si pe un fond destul de mare de oboseala atat fizica cat si psihica ca deh – breakthrough-urile nu se realizeaza chiar asa usor si necesita totusi un efort sustinut…

  16. Articolul ma amuza prin frumusetea utopiei lui! Consider ca dupa 50 de ani de lipsa totala a libertatii, de dictura vremurilor in care am trait, nu putem peste noapte, sa avem notiunea de LIBERTATE!! Doar cei care s-au nascut dupa 1989, unii in familii bogate, altii dotati de ereditate cu abilitati iesite din comun, intr-un anumit domeniu de activitate,altii foarte curajosi si inteligenti au reusit sa emigreze in oricare colt al lumii si acolo, au fost recunoscuti ca valorosi! Acestia sunt cu adevarat liberi! Ma refer la elevi si studenti care au fost admisi la licee si universitati de prestigiu din lume, Anglia, America, Elvetia etc.Avem exemple prezentate de ANTENA 3, cum ar fi :Angela Gheorghiu, Bogdan Otta, Alina Cojocaru si altii!
    O alta categorie sunt cei care au reusit sa-si deschida o afacere prospera in alte tari sunt cu adevarat LIBERI si FERICITI!
    Nu ma refer la categoria de SCLAVI veniti din Romania:”capsunarii din Spania”, cei din constructii, menajerele din Italia, cei care spala vase prin restaurante!

  17. ‘Jurnalul Fericirii’ – Nicolae Steinhardt; exact acesta este conceptul: cea mai mare valoare care ii este data omului este liberatatea; Oricum, bine punctat articolul, scris pe intelesul tuturor.

  18. Unul din cele mai bune si mai explicite articole! Da, se pare ca lumea are nevoie de MENTORI, de modele reale de URMAT, si Pera e unul din ele. Nici o grija, il copiem, pana vor exista 100, 1000 sau 10.000 de persoane capabile sa devina mentori. Care sa schimbe intreaga societate, ajunga la nevroza colectiva.

  19. Multumesc, Pera, din nou pentru articol. Se leaga asa de frumos si de logic in mintea mea si in dezvoltarea mea personala toate articolele tale ca intr-o psihoterapie la distanta incat imi vine sa ma gandesc la legea atractiei dar si la un nou concept de psihologie 🙂 Citesc un articol de al tau, incep autoanaliza, ies niste ganduri, idei, raspunsuri la intrebari dar altele se nasc sau raman fara raspuns. Dar, iata, ca citesc alt articol si altul si altul si tot asa si ajung sa gasesc raspuns la intrebarile ramase iar impreuna cu raspunsurile deja gasite sa creez o imagine de ansamblu care imi da tot mai multa confirmare de sine, incredere, curaj si reale solutii la ceea ce credeam ca sunt probleme…Totul se leaga si ma bucur…Dar recunosc daca nu as fi sincera fata de mine si daca nu mi-as pune si eu intrebari si nu as cauta raspunsuri pe baza a ceea ce spui sau intrebi probabil nu as progresa…Si crede-ma ca simt ca am progresat de la ultimul articol – cel cu dependentele – care m-a pus serios pe ganduri si care a staruit mult in gandurile mele. Cred ca acela a fost inceputul luptei…pentru a recunoaste si a fi sincer cu tine este cel mai greu. Exista blocaje precum frica, rusinea, furia…iar daca nu stii de unde vin si ce vor de la tine nu stii incotro sa o apuci si ratacesti confuz…. Dar mi-am dat seama ca suferinta in urma minciunii de sine nu are nimic inaltator si mantuitor si e chiar gratuita. Tot ce ma invata este ca nu ajung nicaieri si ca poate am nevoie sa neg ca sa evit pe moment ce nu pot accepta. Asa ca imi asum responsabilitatea durerii mele dar si a necesitatii de a ma apara de consecintele negarii. Asa ca eu am recurs la o smecherie invatata tot din psihologie…autosugestia…Imi spun ca e in regula sa sufar, e in regula ca uneori sa ma doare atat de tare incat sa nu pot sta fata in fata cu durerea sau cu ce evit, dar nu e frumos si bine sa ma mint, ca voi asa voi suferi si mai tare…pt ca se va adauga o alta suferinta…Astfel, imi spun ca voi sti in momentul in care evit ceva si nu vreau sa spun…dar ca nu sunt obligata sa stiu ce e daca nu vreau…dar e foarte important sa stiu ceea ce simt…Daca nu vreau sa imi spun e in regula, daca vreau sa imi spun…asta va ramane doar la mine…Nu sunt obligata sa recunosc fata de ceilalti ci doar fata de mine…Imi spun ca voi stii in momentul cand ma supara ceva, cand ma doare ceva, cand ma deranjeaza ceva, ca sunt obosita, cand mi-e frica, sunt furioasa si mi-e rusine de cele doua sau de alte lucruri pe care le-am facut sau simtit…La fel imi spun ca e mult mai bine daca as veni sa imi spun ce se intampla cu mine pentru ca asa ma pot ajuta mai usor si voi evita sa fug in alte lucruri, oameni sau evenimente si asa evit alte suferinta gratuita…Nu e nevoie sa fac nimic cu ceea ce imi spun daca nu vreau…Nu e nevoie sa spun cuiva sau sa imi dau explicatii daca nu simt nevoia…Ci doar sa stiu ce se intampla cu mine…pt ca e foarte important sa stiu asta chiar daca vin la pachet si alte sentimente sau emotii adiacente…daca nu vreau sa ma ocup de ele acum pot sa o fac si mai tarziu…Astfel, ma programez pentru constientizare si uneori chiar nu e nevoie sa fac ceva anume cu ceea ce simt pentru ca simpla libertate de a simti pe care mi-o dau este in sine lucratoare si vindecatoare…In constient, lucrurile se aranjeaza….si e mult mai linistitor cand le am sub „lupa”…pot lucra cu ele…Dar, exista si lucruri care imi scapa…si raman acolo la intuneric…blocate de o frica de confruntare pentru ca nu sunt obisnuita cu ele, cu imaginea lor, cu prezenta lor sau poate ca poarta amintiri neplacute sau neputinte false…dar si frustrari inspaimantatoare…Cert e ca uneori ne mintim pentru ceea ce credem ca putem evita sau putem obtine…Iar ceea mai mare minciuna a mea este ca altii pot face mai mine ceea ce DOAR eu pot face pentru mine…Iar, asta presupune schimbarea unor credinte si pattern-uri…dar obisnuinta cu un „membru” stramb uneori e foarte securizanta…

  20. @Carmen Cucerencu
    Oamenii ca dumneata sunt motivul pentru care nu se schimba nimic in tara asta. Dumeata ai sentimentul ca oriunde e mai bine decat in tara asta. Si nu e chiar asa. Se pot face lucruri remarcabile AICI in Romania. Observ ca un punct de vedere pe care il au foarte multi oameni este ca oriunde e mai bine de cat la noi. ati fost vreodata in Sri Lanka sa vedeti ce e aia saracie? Ati fost vreodata in Polonia sa vedeti ce e aia tristete? Acolo daca razi intr-un local te dau afara. La noi chiar nu este rau. Dar e mai usor sa ai scuza ca la noi nu se poate face nimic din cauza fostului regim sau pentru ca credeti ca aici nu se poate face nimic. E mai simplu sa ai mentalitatea asta de victima in loc sa te apuci sa faci ceva. Doamna uitati niste vesti : REGIMUL A TRECUT DE 20 DE ANI. E timpul sa incepeti sa faceti ceva in loc sa bagati scuze.
    Imi cer scuze daca am jignit pe cineva.

  21. As vrea sa mai adaug o replica la cateva comentarii din cele de mai jos…Libertatea o ai cand o constientizezi si adevarat este ca si mediul social si educatia pe care o primesti de acasa sau din mediul respectiv favorizeaza raportarea la acest concept. Regimul comunist a adus cu el multe credinte false in legatura cu libertatea. Unii se simteau liberi si erau liberi si pe atunci in acele vremuri. Asta pentru ca libertatea de sine vine la pachet cu valoarea si stima de sine. In momentul in care constientizezi lucrurile astea in interiorul tau sau cineva ti le-a sadit acolo prin felul in care s-a purtat cu tine s-au te-a educat in acest spirit, atunci libertatea de sine devine un bun al tau, o calitate, un dar pe care trebuie sa-l lucrezi si sa-l transformi in skill. Suntem liberi si nimeni nu ne da acest drept chiar daca legile o stipuleaza sau Biblia o canta…dar daca nu ajungi la constiinta de sine a libertatii tale interioare prin contientizarea valorii tale personale atunci ramai in zona de confort crezand ca dependentele create iti dau libertate ceea ce e tocmai invers…In viziunea mea a nu te minti pe tine se leaga de notiunea de „sine”, iar libertatea de sine se refera la constientizare de sine, flexibilitate in gandire prin inlaturarea credintelor false sau irationale, valorizare si respect de sine, siguranta in relatie cu sine si cu ceilalti, gestionarea emotiile negative, flexibilitate in alegeri si decizii, asumarea responsabilitatii propriilor greseli si gasirea de solutii compensatorii, etc. Toti putem face asta nu numai cei care s-au nascut in familii bogate sau au studiat in strainatate, E adevarat a trai in tari cu o mentalitate orientata pe respectarea drepturilor omului contribuie mult la schimbarea imaginii fata de noi insine. Pentru mine SCLAV este cel care alege sa stea la „umbra” prejudecatilor si nu a depune un efort in a schimba perceptia. Este cel care prefera sa ii judece pe altii in defavoarea autoanalizei. Cei care muncesc in strainatate indiferent de natura muncii depuse sunt liberi prin faptul ca isi depasesc in fiecare zi zona de confort. Lupta cu sine zi de zi pentru a gandi liber, pentru a-si depasi limitele, pentru a se adapta unor conditii de trai si lucru complet noi si pentru a face fata dorului de familie. Iar, acolo dobandesc valoare personala pentru ca au muncit sa isi depaseasca limitele. Acolo este un nou inceput si ei muncesc pentru visele lor luand viata de la capat. Cei care reusesc sa castige lupta cu sinele raman acolo si au parte de roadele muncii lor. Cei care castiga partial lupta cu sinele fac cale intoarsa si incearca sa ajunga la visele lor cu ceea ce au dobandit. Dar, lupta pentru libertatea de sine este aceeasi oriunde in lume te-ai afla. Diferenta este ca in unele tari exista cineva care sa ti-o recunoasca in defavoarea altor abuzuri. Singura libertate reala este cea pe care ti-o dai TU insuti nu vreo lege, guvern, uniune europeana sau de alta natura. Daca consideri ca esti un om de nimic doar pentru ca parintii tai nu au stiut sa te valorizeze la momentul potricit si ca adult te raportezi in permanenta la aceasta imagine si nu schimbi perspectiva prin lupta interioara. poti sa te duci si in Antarctica ca tot nu te vei simti liber…A alege libertatea de sine si a nu ne minti pe noi insine inseamna ca ne-am dat seama ca „temnita” nu ne mai aduce vreun folos, nu ne mai serveste scopului inconstient, ca nu asa obtinem ce vrem…Si, de fapt, ce vrem?

  22. Sincer sa fiu habar nu am ce schimbare as face. Pot doar sa presupun consecintele ei,
    Ce schimbari poate sa faca cineva care nu si-a descoperit vocatia, nu stie care este scopul lui in viata ?
    Singurul lucru pe care-l are de facut ca sa se salveze este sa caute incontinuu.
    Numai ca e posibil sa caute toata viata fara sa gaseasca nimic, nu? Si in timp ce isi cauta menirea trebuie sa manance, trebuie sa isi plateasca intretinerea si ce alte facturi mai sunt…Pentru ca de la un moment dat parintii nu il / o mai pot intretine.
    Deci trebuie sa fie angajat si sa se duca la un job, indiferent daca ii face placere sau nu, ADICA sa faca un pas decisiv catre a deveni un sclav si a avea din ce in ce mai putin timp la dispozitie pentru propria persoana si pentru a-si scoate la lumina potentialul urias.
    Si atunci cum sa se opuna parintilor? care ii spun: „Trebuie sa mergi la facultate sa iti iei examenele si sa inveti o meserie ca sa iti castigi o paine. E important sa iti placa ceea ce faci, dar daca nu iti place asta este. Daca iti place sau nu e secundar…Noi cand eram in facultate si cand ne-am ales-o nu ne-am pus problema daca ne place sau nu ce faceam. Ne-am gandit ca trebuie sa facem ceva sa traim. Si o sa vezi daca faci ceva din care castigi bani o sa ajunga sa iti si placa cu ceea ce faci”.
    Si atunci intrebarea care se pune este ce are de facut cineva care e prins in cercul asta vicios? Singurul raspuns pe care-l gasesc eu este: sa ramana un sclav, pana la un moment dat cand, daca va avea norocul sa-si descopere chemarea va trebui sa riste totul ca sa o urmeze…

  23. Sa respect adevarul meu interior, ar insemna sa nu mai blamez situatiile din numai intentviata mea.Parintii mei au intentii bune in legatura cu mine, dar sunt excesiv de grijulii si mi-au inoculat perceptia asta ca viata e grea, trebuie sa te lupti pt supravietuire , iar eu cred ca viata inseamna mai mult de atat….ca trebuie sa risti….mai bine plangi autentic pentu o alegere care a ta, decat sa zambesti fals. Durerea ma face constienta de viata.

  24. credca sunt printre putinii care nu ar schimba f multe in viata proprie … (inafara faptului ca mi-as aduce prietenii mai aproape de mine) si nu ma refer ca nu vreau sa evoluez … functie un pic mai inalta, o casa de vacanta, o masina mai performanta ..etc
    traind singur de la 12 ani (cu sprijin financiar din partea parintilor) toate deciziile din viata mea au fost luate in totalitate de mine – cand ceream cate o parere patintilor imi spuneau varianta lor cu mentiunea …fa ce crezi ca e mai bine pt tine… doar sa nu te stresezi de nimic… noi te sustinem.
    Am avut si esecuri – putine ce ii drept -doar de ordin „sufletesc” sa zic asa…dar m-am indepartat de tot, de ce ma lega de acel mediu (prieteni locuri de munca, specialitatea din cadrul facultatii)
    Doar un sigur lucru mi-a fost „implantat” de parinti …obsesia pentru curatenie … dar e controlabil 😀
    Sunt pe punctul de a ajunge unde mi-am dorit , ce mi-am dorit si cu cine 😀

  25. Aveam si o intrebare … sa fiu oare sclavul propriei minti ? cer cateodata prea multe … ex: toti vroiau sa intre pe un post la un hotel de 5 stele… eu NU imi doream atat de tare, doar putin de tot…cat pt cv, doar ca sa imi demonstrez ca pot sa ajung si acolo…. am reusit …dar cand am trecut de perioada „de proba” si mi s-a oferit locul de munca (salar super pt romania) am refuzat … nu imi pare rau doar mi s-a parut putin aiurea ce am facut…fata de angajator … ce sa insemne asta ? mentionez ca au fost multe situatii asemanatoare cu asta … putin ma ingrijoreaza (dar intr-un fel imi da si satisfactie …sa fiu sincer)

  26. Salut Pera.
    Vreau sa iti spun ca revelatia vietii mele a fost sa inteleg intr-o zi cat de putina incredere am avut in mine pana la acel moment. De cate ori am inceput o relatie noua, mi-am luat un job nou sau m-am angajat intr-o anumita activitatea, intr-o perioada foarte scurta de timp, ceva din interiorul meu mi-a spus cumva daca acea alegere este potrivita sau nepotrivita. Ei bine, ani buni, atunci cand vocea asta sugrumata imi susura ca ceva nu e ok, eu dadeam bice cailor si nu stateam sa o ascult…pentru ca mai apoi dupa timp pierdut si nervi tociti, sa pot spune: „mama ei de treaba! chestia asta am stiut de la inceput ca nu poate functiona!!”.
    Te felicit pentru originalitate si pentru felul in care abordezi subiecte asa de importante ale vietii de zi cu zi.
    Uneori, ma sperii de cata dreptate ai! 🙂

  27. am de facut multe schimbari dar nu stiu cu care sa incep pentru a castiaga increderea in mine si de a trece peste dezamagirile care ma urmaresc si au devenit un chin pentru mine ,si vreau sa ma schimb sa fiu alta persona sociabila care sa pot face fata dezamagirilor .Sper ca cineva sau indrumarile lui Pera sa ma motiveze sa ma schimb .

  28. buna!
    schimbarea pe care as face o in viata mea e sa nu mai pun totul la suflet si sa fiu mai puternica, sa am mai multa incredere in mine!

  29. Daca mi-as respecta adevarul meu interior maine as pleca alaturi de iubitul meu in lumea larga sa imi traiesc viata asa cum stiu asumandu-mi riscuri si nu as mai sta legata de parintii mei exagerat de protectori din cauza carora am avut de pierdut in viata tocmai pentru a nu ii supara..m-am lasat pe mine sa fie liniste in familie insa va veni si ziua cand voi pleca si voi afla devarata fericire..:X

    1. Poţi să încerci asta măcar trei zile. Îi minţi pe părinţii tăi că pleci într-o excursie la munte sau în tabără cu – minţi şi tu cum e de crezut -dar, de fapt te duci cu dragostea ta. În acele trei zile plecată de acasă, îţi vei face o părere mai reală despre cum va fi înrădăcinată dorinţa ta în afara familiei protectoare.

  30. Care este o schimbare pe care as face-o in viata mea daca mi-as respecta adevarul meu interior?
    din punctul meu de vedere adevarul interior l am scos la iveala de cate ori am avut ocazia ,pt ca atunci cand- asa cum zici tu,- am vrut sa merg la dreapta am mers la dreapta indiferent de consecinte si intr adevar m am simtit libera- si a fost un sentiment minunat.Poate as incerca sa schimb modul de abordare a problemelor-indiferent de natura lor-in asa fel incat sa nu mai fiu diplomata in unele situatii-situatii in care simt in interior o mare batalie intre ce simt si ce spun….dar aceste momente sunt destul de rare…dar EXISTA.asta as vrea sa gasesc o cale incat sa sparg barierele……interioare

  31. Sinceritatea cu mine insasi doooooare enorm. Schimbarea ar insemna sa renunt la partenerul meu… o relatie incomoda cu multa iubire dar si multa tensiune… o relatie adevarata doar din partea mea…pe cand el….isi vede de viata si familia lui…
    Cum pot face sa renunt si sa aleg LIBERTAREA?!!!! Sa renunt la trairile prezente pentru ceva MARET pe viitor? Cum?

  32. Eu vreau sa fac schimbarea. Doar ce am inceput facultatea (prin vocea parintilor) ca si vreau sa ma las de ea fiindca vad acolo doar roboti. am discutat cu toti colegii mei si 80%-90% sunt de acord cu mine ca daca terminam facultatea nu ne alegem cu nimic Acum caut sa ma redescopar. Sistemul asta educational te fute de nu mai stii. Clasa a 12a ii cea mai urata din toate punctele de vedere. te forteaza sa inveti tot ce nai invatat in liceu , fiindca in liceu tu iti cautai pasiunea si faceai ceea ce iti place , iar acum invata sa iei bacu ca de nu ti se pune eticheta. !@! Cred ca ar trebui sa facem un prostest sau un mars pt miscarea alfa, sa aratam oamenilor ca trebuie sa gandeasca pt ei , nu sa gandeasca cum ar altii sa gandesti !@!

    1. Salut.Am tinut morţiş să las comm la ceea ce ai yis,pentru ca si eu ma regasesc in situatia ta.
      Simt ca nu imi place ceea ce fac acum,la inceput de facultate,nu este vina parintilor,am avut curajul sa nu ma duc unde vor rudele..unde se fac banii,zic ei pe viitor,si am ramas cu actuala facultate,dar am impresia ca m’am pacalit singur cu ea..am ales.o din lejeritate,,desi nu e chiar asa usoara..dar nu ma trezesc cu chef de scoala..,sa imi regasesc placerea in ceea ce fac..cat despre viitor,nu ma vad in domeniul ales,
      Foarte tare articolul Pera,mi’ar fi placut sa vin la forumul alfa,dar ramane sa ma multumesc cu noua carte..
      Abia astept sa apara.
      Zi faina sa ai,

  33. Bah !!! daca as fi sincer cu mine mi-as schimba locul de munca!! am terminat facultatea vara asta (inginer transporturi) si stau pe un santier sa supraveghez oamenii cateodata mai pun si umarul la treaba!! un kkt VDC.(viata de cacat)

  34. As face orice schimbare este necesara ca sa imi descopar comoara interioara, asa cum iti place tie sa o numesti. Cu rabdare caut in interiorul meu in fiecare zi, meditez asa cum pot, invat sa imi ascult vocea interioara, invat sa ma cunosc pe mine, cred ca fac tot ce stiu inspre a-mi gasi pasiunea. Ajuta-ma Pera cu un sfat, orice. Un articol foarte bun. felicitari!

  35. Interesant articolul, incerci sa ne contrariezi serios cu cele de mai sus.
    Nu sunt deloc de-acord cu slavul speciei,
    Un om destul de puternic care si-a gasit un alt om tot asa de puternic reuseste sa-si consolideze relatia, nu sta la mana speciei.
    Cat despre vicii, cei puternici sigur se pot lasa de vicii (vorbesc de viciile importante), din cate am impresia incerci sa formezi oameni alfa si tocmai ne-ai dat cu firma in cap cand ai scris articolul.
    Sa termin intr-o nota optimista, am apreciat metafora cu plasa.
    Stima.

  36. Tot ce spui este adevarat,insa nu trebuie sa uiti prima lege a cerului si secretul vietii pe pamant:Ascultarea de poruncile lui Dumnezeu.(Vezi viata lui Iosif, urat de frati,vandut ca sluga,ispitit de sotia lui Potifar,indurand inchisoare, a reusit sa fie mai inteligent decat toti proorocii vremii pentru ca a respectat aceasta lege a ascultarii de Dumnezeu)

  37. Si… cand ma gandesc acum un an jumate sau doi eram un pampalau care lua bataie de la baieti si de la fete…daca vorbeam cu vreo fata…eram terminat,imi batea inima nebuneste…imi aduc aminte ca plangeam noaptea si ma intrebam de ce eu…aveam depresii din cauza faptului cum aratam(aveam acnee) stateam mereu cu oglinda in mana…ma puneam in pat si ma gandeam de ce asa viata?Apoi am inceput sa imi doresc sa am incredere in mine…sa pot vorbi ca lumea cu o fata,am gasit forumul arta seductiei si m-am pus pe citit,intre timp am inceput sa stau numai cu baietii afla din grupul meu,am inceput sa am grija de mine…am fost la doctor si am inceput sa iau tratemente pentru acnee sa numai mananc prajeli,fast food,grasimi,dulciuri…si pana azi am ramal la fel…Am citit Arta seductiei,am deschis ochii la ce e in jur si am reusit sa ma dezvolt…Miam schimbat tinuta,acum port haine colorate…Insa in urma cu cateva luni m-am apucat de etnobotanice…imi placea…am fumat cam o luna…apoi mi s-a fatcut rau de tot ca am mers la spital…si mi-am dat seama ca astea-s doar o amagire…si m-am lasat de ele…Tot eram un beta acolo in grupul meu,pentru ca depindeam de altii…ii intrebam pe altii ce sa fac,daca e bine sau nu…insa asta nu se mai azi…cand iau propiile decizii cand vorbesc fara nici o problema cu fetele din grup(era greu inainte) fac kino,stiu ca nu conteaza asta in grupul meu si ca nu duce nicaieri dar imi creste statutul social si experimentez emotii,prima data cand am atins palma unei fete ma miram ce mica e si ce catifelata…sau cand iau pe cineva in brate…e placut sa stiu ca acum ma accepta…ina inaite eram un tocilar(sa descriu cu cuvantul potrivit) in ultimul colt al clasei…ce rau imi pare….Acum ma uit in trecut si imi dau seama cat de mult „am urcat„ era imposibil pentru mine…in lunile ce vin o sa ma duc si la abordat pe strada(am 18 ani)…Si acum ma gandesc ca m-am schimbat datorita lui Pera si cartii sale,Multumesc Pera!

  38. Domnule Cristian Arsenoi, in alte tari aceasta posibilitate de a nu-ti trimite copiii la scoala-matrita exista legislativ, se numeste homeschooling/ unschooling, dincolo de scolile private la care nu toti ajung sau dintre care nu multe difera de matrita. A existat si la noi o tentativa legislativa, dar cam acolo s-a oprit, dupa stiinta mea. In rest, minunat ar fi tot ceea ce ati scris, insa tare imi e, ca doar o utopie. Utopiile sunt frumoase pentru ca asa incep de fapt toate schimbarile majore. Chiar toti nu cred ca e posibil, insa masa critica, DA. Doar de noi depinde si de exemplul faptic pe care-l dam copiilor nostri si de semintele pe care le plantam in cei din jur, din nou, prin faptele noastre, de cate ori alegem sa facem un „pas la offside” din „cercul violentei”.
    Zi minunata tuturor!

  39. Mda,ca intotdeauna uneori adevarul ,doare !Dar asta este adevarul suntem niste sclavi ai societatii!!-Unii dintre noi!!Ce ai spus in articol m-a durut ,dar ai dreptate ce as putea spune decit vreau si eu sa fiu liber,dar nu stiu cum!!

  40. Suna amuzant, in cazul meu, am analizat ce spuneam (constant:-) dupa chefuri placute, unde se discuta introspectiv. Ajunsa acasa, ecoul discutiilor mai razbatea (se pare:).
    „Sa sti ca maine plec de aici. Nu iau nimic , doar portelanurile alese de mine si iau avionul spre New York, Paris sau Londra”
    In timp, m-am intrebat de ce libertatea mea interioara”se elibera” prin portelanuri:-) Ma fascineaza si le aleg ca pe adevarate obiecte de arta. Simbolizeaza rebeliunea si dorinta de schimbare, zborul din limitativ.
    Vocatia mi-am descoperit-o, dupa lungi cautari. Bagajul care-l iau dupa mine a ramas constant: portelanurile:-))) care-n limbajul meu interior se traduc prin creativitate.

  41. ar fi nemaipomenit sa am aceasta tarie,,,,sa-mi ascult vocea imterioara….primul lucru…as iesi din relatia asta care nu ma implineste de nici un fel…nici afectiv..nici altceva,,,,,dar lucrez pt a-mi face curaj,si sa termin odata cu tot ce ma trage inapoi.cu toate ca am 46 de ani ,imi doresc foarte mult libertatea,,,,

    1. La muuuulti ani! Am 45 de ani si eu…deci inteleg ce simti 🙂 Pentru ca asta e o perioada de schimbari pentru o femeie …si poate fi grea , chiar si atunci cand totul merge bine.:) Eu pot doar sa-ti spun ca si eu fac schimbari in viata mea – vreau sa fac acum o alta facultate 🙂 Orice vrei sa schimbi si inima iti spune ca e bine, schimba! Pentru ca altfel….peste 5 -10 -si mai multi ani…va fi la fel ca azi…Daca nu schimbi ceva :)! Mult succes!

  42. Esti un om deosebit Pera, vezi mereu imaginea intreaga dar si nuantele care nu se vad cu ochiul liber. Se vede ca esti un introvertit afectiv intuitiv, cel de al treilea ochi functioneaza bine 🙂

  43. „Sa fii sincer cu tine pentru a fi liber, poate inseamna sa pleci dintr-o relatie comoda, sa renunti la o slujba ce nu te implineste sau sa calatoresti intr-o alta parte a lumii.”
    M-am identificat mult cu acest paragraf, am renuntat acum 2 ani la o relatie comoda si ma scolesc aproape la 40 de ani tocmai pt ca simt ca viitorul imi va surade si ma voi distra muncind.”
    Recunosc ca am suferit si plans, si inca mai sufar mult, dar cred ca este din cauza copiilor rezultati din acea casnicie. Dau multa suferinta copii, mai ales cand sunt micuti, ii ai lo o distanta de 3500km si nu ii vezi decat pe ecranul PC-ului sau odata la 4-5 luni daca iti permite buzunarul.
    Sunt convins ca fara acest pas facut eu nu as fi putut sa incep evolutia mea ca om, am incredere in viitor dupa atat durere.
    Esti mult prea bun Pera!
    Citesc, mai bine zis devorez articolele tale si incerc sa asimilez cat mai mult!
    Cu pusul in practica stau mai prost… :)))
    Te iubesc pentru ce ma inveti!

  44. As formula o cerere prin care as solicita demisia din functie, as inmana-o personal sefului meu, iar la plecare l-as gratula din toata inima cu un gest destul de comun referitor la un deget foarte apreciat al mainii. Ideea in sine nu este nici plina de originalitate si nici nu are un grad ridicat de aplicabilitate in cazul meu, intrucat conturile imi sunt nule, la loto nu joc, talente ascunse nu posed si enumerarea ar putea continua in acelasi ton, pe aceeași tema. Asa ca renunt la idee!.

  45. acest aritcol mi-a dat o stare de implinire 😀 m-a facut sa realizez ca sunt pe drumul cel bun! Sunt Libera! sint sincera cu mine! si ce-a mai speciala si frumoasa relatie pe care o am este ceea cu mine insumi 😀
    Daca ma indragostesc nu ma las purtata de aparente si de societate ma indragostesc de fete de baieti de oricine! daca voce-a mea interioara imi spune sa fac ceva oricat de ciudat mi s-ar parea am incredere in mine si fac nu ma las condusa nici de turma nici de „normalitate” nici de nimeni 😀 stiu ce e bine pentru mine si nimeni nu ma poate oprii pt ca am un scut mai puternic decat orice fel ce convingeri. Acest scut nu este alceva decat iubirea respectul si increderea pe care o am in ceea ce este in interiorul meu 😀

  46. Din pacate multi dintre noi stam mai bine la capitolul teorie decat practica, eu fiind una dintre cei multi, o schimbare majora cred ca ar fi locul de munca, inca nu am curajul necesar asa ca incep cu alte schimbari, dintotdeauna mi-a placut sa dansez asa ca m-am inscris la un curs de dansuri de societate si latino, este si asta un inceput, prefer pasii mici dar siguri.

  47. Apreciez punctul dumneavoastra de vedere, doar ca mi se pare putin exagerat exemplul cu
    parintele ca nu isi va trimite copilul la scoala, fiindca si scoala are o importanta greu
    de neglijat in formarea cuiva incepand cu: aspectul scolii, „politica pe care o adopta”,
    profesorii si modul in care aleg sa ii formeze pe invataceii lor, colegii cu care
    relationeaza si multe alte lucruri valoroase.
    Cred ca avantajele pe care ti le ofera unele studii sunt demne de luat in seama si oricum face
    parte din progres.
    Cateva citate inspirate din text:
    „Pentru a evolua e important sa traim experiente si asa cum pe spectrul culorilor exista
    culori calde si reci, asa cum exista sunete inalte si joase, la fel si in trairile umane,
    exista emotii negative si emotii pozitive.”
    „La fel, nu poti construi o viata de om doar cu emotii pozitive.”
    „Iar unii din acesti oameni, saracii, nu au avut ocazia sa isi dea seama ca o traire
    pozitiva bate la fund zece trairi negative si ca merita oricate trairi negative pentru ca
    o data sa simti trairea pozitiva.”
    Asa se intampla cu cine nu a eperimentat placerea de a merge la scoala.
    In fine chiar daca am dat in extreme am fost cat am putut de „impartial”.

  48. Sfaturi valoroase in acest text, pot spune ca „mi-a ajuns la inima”.
    Dupa citatul „Sunt douăzeci de ani de când mi-ai dat…” este urmatoarea fraza:
    „Cand sunt liber, ceea ce am si ce sunt este o consecinta a fiecarei actiuni ale mele.”
    Cand spui cuvintele: cand sunt liber suna precum conditionarea unei victime: „Daca nu ar
    ploua afara…as fi mai fericit.”
    „Daca sunt liber (cand sunt liber)… , atunci ceea ce am si ce sunt este o consecinta a
    fiecarei actiuni ale mele.”, Daca NU sunt liber (Cand NU sunt liber), atunci ceea ce am si
    ce sunt NU este o consecinta a fiecarei actiuni ale mele.”
    Logic, NU?
    „Din aceasta cauza, CAND sunt liber, trebuie sa fiu atent permanent la ceea ce se intampla
    in jurul meu,…”
    In legatura cu aceasta fraza:
    „Pentru ca nu esti propriul tau stapan si o forta mai puternica te ”poseda”.”
    O forta mai puternica ne poseda, pai daca ea ne poseda si este mai puternica atunci ce pot
    face eu in privinta asta?.
    …Cat adevar ati spus nu numai in aceste paragrafe ci si in intreg textul. Multi oameni
    prefera sa fuga de „asumarea raspunderii”, preferand sa se minta singuri ca nu depinde de ei
    ceea ce aleg ei sa faca.
    Sunt lucruri care se pot intampla oricui cu sau fara acordul acestia, dar ce aleg ei sa faca
    depinde doar de ei insisi.
    „Nu ma afecteaza decat ceea ce las eu sa ma afecteze.” (Anthony Robbins)
    Toate bune si sa fii inspirat.

  49. Foarte bun mesajul din acest articol, eu vreau sa schimb la mine in primul rand acele momenta cand imi pierd „controlul” asuprs emotiilor mele si devin, impulsiv si nu apuc sa constientizez la ceea ce fac in acele momente care apoi le regret si imi pare rau, acele momente pe care acum le inteleg si le vad atat de importante deoarece un moment de impulsivitate,de nesiguranta poate strica totul.

  50. sch
    imbarea ar consta in a avea puterea de a iesi dintr-o relatie toxica.. vocea interioara imi spune sa fug pt. a salva sufletul meu si al copiilor.. lucrez la asta.. multumesc pt. articole..ma ajuta sa inteleg..multe

  51. Vad ca nu esti de acord cu scoala, ca nu crezi ca te va ajuta la ceva. Dar ia spune-mi tu nu ai facut facultate ca sa iesi psiholog? Ai fi putut sa-ti deschizi un cabinet fara asta?

  52. Cred ca singurul lucri pe care l-as face si il voi face este acel sa ma mut din orasul meu natal 😀
    deoarece simt nevoia sa fiu undeva unde nu ma poate ajuta nimeni si trebuie sa ma descurc singur. Dupa parerea mea numai asa as putea sa invat ceea ce are de oferit viata.
    Cred cu tarie ca daca am sa plec din orasul meu multe lucruri se vor schimba 😀 cum ar fi anturajul 😀
    Am 20 de ani 😀 poate este doar o etapa a adolescentei 😀 nu stiu dar stiu sigur ca trebuie sa plec din oras sau cel putin sa ma mut de acasa in alta parte. Sau poate vreau lucrul asta ca parinti mei nu vor sa ma inteleaga ca eu nu vreau sa fiu un sclav al societati si sa lucrezi pe 3 lei si apoi la o varsta mai inaintata sa fiu dat afara deoarece se faceau restucturari (asa a patit tatal meu :)) ) II inteleg pe parinti mei si ii iubesc cu toate ca nu exista zi fara sa ma bata la cap 😀 . Tin la ei foarte mult doar sunt parinti mei 😀 dar ma supara ca nu vor sa ma inteleaga si din aceasta cauza nici nu pot functiona 100% sau cel putin 70% spre directia in care vreau sa ma indrept. Din aceasta cauza am nevoie sa schimb locatia ca sa pot reflecta mai bine asupra ei. Cu siguranta va fi greu , voi fi nevoit sa muncesc la patron :-j ca sa imi pot plati chiria mancarea, hainele si toate cartile si work-shopurile si tot ce voi avea nevoie pentru a deveni independent financiar. Stiu ca va fi greu dar mai greu ar fi sa stau cu ai mei si sa nu fac nimic, Cum spunea Pera intr-un material „Decat sa traiesc in genunchi mai bine mor pe picioarele mele”
    Multumesc!

    1. Parintii te cicalesc pentu ca au niste asreptari de la tine. E adevarat ca anturajul trebuie sa il schimbi pe cel prost. Pe cel bun pastreaa-l. In alt oras o sa apara mai multe probleme. Gindeste-te ca acum poate nu faci piata, nu gatesti, nu platesti fcturile lucruri care cer timp si bani. Maine cind le faci singur o sa iti ramina ff putin timp petru tine si pasiunea ta ori dezvoltarea ta. NU rupe legatura cu parintii. Ei sunt radacinile tale. Asculta-i pina la capat sa vezi ce vor sa spuna. De multe ori un parinte incepe de o multime de ori sa spuna un sfat si de fiecare data copilul il frineaza, astfel ca parintele nu termina ideea si o ia de la capat data viitoare. Si uite ca copilul va spune ca tatal e cicalitor. Am vazut tineri care piert zeci de ore in discutii fara rost cu anturajul cel prost, iar cu tatal nu reuseste 5 minute pe motiv ca ‘il cicaleste’ ori ca ‘iar incepe’.
      In familie sarcinile se inpart si devin mai putine, astfel ca iti ramine timp pentru pasiuni , studiu, dezvoltare ori pentru vicii si anturajul cel prost.
      Tu doar alege.

      1. Inteleg Nicolae ce vrei sa imi spui:D si apreciez ca mi-ai raspuns 😀 .
        Vezi tu , fiecare persoana cu care vorbesc nu ma incurajeaza sa merg mai departe sa plec si sa fac
        ce creed eu ca e bine :))) 😀 , poate intradevar nu este o alegere buna dar este alegerea mea 😀 .
        In legatura cu timpul si cu cheltuielile .. stiu ca va fi greu 😀 dar nu am spus niciodata ca va fi usor 😀
        stiu ca timpul va fi limitat si banii la fel, dar nu pot spune ca acum ma lafai la cati bani am :)))) .
        Unul din lucrurile pe cacre mi le doresc cel mai tare este independenta financiara .
        Acum sunt in tratative cu mine :))) . Am pus niste reguli. Cum ar fi , daca pana in Ianuarie nu gasesc nici o forma de a face bani fara sa fiu angajat sau , angajat dar jobul sa imi ofere timp , sa imi placa ceea ce fac, sa am salar in functie de contributia si munca mea :D. ; Daca nu rezolv aceasta problema pana in Ianuarie plec la Cluj 😀 unde ma asteapta unul dintre cei mai buni prieteni .
        Acolo voi locui cu mai multe persoane pentru inceput 😀 voi fi angajat , voi face tot ce este nevoie pentru „supravietuire” :)) 😀 . Apoi incet da sigur voi faceea ceea ce imi place , stiu ca nu va fi usor deloc si nici nu ma astept sa fie usor 😀 . Asta fa fi un test pentru mine 😀 . Daca nu reusesc la Cluj am sa plec la Bucuresti 😀 , Daca nu reusesc nici acolo ma intorc acasa , ma relaxez sa o iau de la 0 😀
        Multumes ! 😀

  53. Adevarul il va mantui pe om. Nu trebuie sa uitam ca omul este facut de catre Dumnezeu si trebuie sa recunoasca fata de sine propriul adevar macar pentru a gasi o schimbare in bine. Oricat am rastalmaci „binele” nu o sa putem sa-l redefinim.

  54. Schimbarea mea ar fi sa am curajul sa ma mut de la parintii mei la oras , sa-mi iau viata de la capat sa-mi schimb jobul si sa-mi recuceres iubita pe care am pierdut-o tocmai ca nu am avut curaj…

  55. citsc articolul a 2 a oara si ma regasesc in el !
    NU stiu CUM sa ma detasez si sa fiu sincer cu mine si sa am o relatie si un job care sa ma faca fericit si implinit . in momentul de fata sunt cu nervii la pamant si doar tu Pera ma ajuti si ma mai calmezi . Multumesc !

  56. Am inceput sa cred in mine, in intuitiile mele si sa traiesc fiecare zi asa cum vine.Caut sa ma eliberez de false asteptari .

  57. „Şi asta pentru că omul nu este propriul sau stăpân ci este sclavul unor forţe ce îl depăşesc ” nu-mi place fraza. Explica-ne mai bine. Imi suna a discorcodanta cu toate celelalte articole motivationale.

  58. Si cand ma gandesc ce am comentat acum cativa ani aici .. nu mi-e rusine, doar vad ca m-am imbunatatit de atunci. Cu greu dar m-am imbunatatit, chir vizibil :D.
    Am avut multe frustrari si inca am .. dar usor usor incerc sa le rezolv pe rand sau toate odata depinde de situatie 😀 .
    Ce vreau sa spun eu acuma e ca am scapat de frustrari scriind, nu de toate desigur dar in majoritatea cazurilor daca scriu despre ele imi eliberez sufletul 😀 . Am inceput de la 0, nu aveam nici o idee despre nimic da am cautat pe google si mi-am descis un blog gratuit pe wordpress si am inceput sa scriu.
    Cand scriu ma simt mai ok cu mine , ma simt mai ok cu lumea , sunt eu mai ok in general 😀
    Ati putea incerca si voi daca doriti :D. Acesta este blogul meu https://justromanpaul.wordpress.com/ .

  59. Intr’adevar, cand vine libertatea vine si responsabilitatea, iar acesta este un impediment de care foarte putina lume alege sa treaca. Cred ca fiecare dintre noi am trecut pe acolo. Foarte buna acesta perspectiva, in sensul ca iti da de gandit, chiar esti pregatit sa devii cu adevarat liber, sau inca preferi zona de siguranta in care responsabilitatea in legatura cu tot ceea ce faci, inca nu este pe deplin a ta.

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

  • Înveți să îți exploatezi calitățile reale, să fii autentic și să faci oamenii să te iubeasca (la nivel personal dar și profesional)
  • Îți voi oferi materiale de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!
  • Îți îmbunătățești rezultatele legate de bani, sănătate și relații;
  • Descoperi un mod interactiv și distractiv de a-ți crea stilul de viață pe care ți-l dorești;
  • Urmezi pași simpli pentru a-ți crește încrederea în tine;

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.