Introdu e-mail-ul și te voi învăța, printr-un mini curs de 8 lecții, cum să îți descoperi vocația!
*Prin abonarea la newsletter îți exprimi acordul de a folosi datele tale pentru a putea comunica cu tine și accepți termenii și condițiile noastre. Informațiile tale nu vor fi niciodată distribuite unor terți.
articol
De ce e important sa renunti la slujba si cum anume sa o faci

Poti asculta varianta audio direct pe site, aici:

Sau poti sa dai download cu click dreapta si sa asculti mp3-ul unde vrei tu: De ce e important sa renunti la slujba si cum sa o faci

De multă vreme în articolele mele încerc să subliniez ideea că din punctul meu de vedere un angajat, un om care lucrează pentru şef este un soi de sclav modern. Şi de multe ori îmi sar în cap mulţi oameni care lucrează şi care mă acuză de lipsă de respect sau că nu ştiu ce vorbesc sau că văd lucrurile doar din punctul meu de vedere.

Ei bine, vreau să te asigur că nu spun că un angajat este un sclav modern din lipsă de respect.

Am mult respect pentru oamenii care lucrează. Şi eu am lucrat ani de zile, părinţii mei lucrează şi acuma, mulţi dintre prietenii mei la fel şi ironia sorţii face ca în vremurile mele de început cu psihologia, când eram la facultatea de psihologie, nu aveam bani deloc şi prietenii mei care lucrau la patron mă ajutau cu bani în timp ce eu mă băteam cu pumnii-n piept că nu o să mai lucrez în viaţa mea pentru nimeni.

Am să-ţi explic în continuare ce s-a întâmplat atunci şi ce lecţii sunt de învăţat. Bun.

Acum vreau să-ţi explic exact de ce consider eu că să fii angajat e cel mai urât lucru posibil. Nici varianta mea nu e cea mai bună, în care zic: renunţă la slujbă acuma şi fă-ţi afacerea ta.

Nu!

Eu zic să-ţi creezi cateva scenarii si sa te gandesti care e cea mai buna varianta pentru tine.

Vreau doar să spun că în momentul în care te angajezi e foarte important să priveşti munca ta, lucratul tău pentru cineva ca o perioadă de ucenicie. Slujba şi locul de muncă la care mergi nu este un loc în care intri şi ieşi la fel la 60 de ani.

Asa era înainte pe vremea bunicilor sau chiar a părinţilor noştri. Mă angajez şi aştept să ies la pensie de acolo şi am pensie şi mor. Lucrurile pe care eu le promovez şi pe care noi le promovăm în comunitatea noastră ţin de dezvoltarea potenţialului. De a fi maxim din ceea ce poţi tu să fii. Şi că destinul niciunui om de pe lumea asta, sunt convins, nu este să fie un angajat toată viaţa lui.

Te limitezi foarte mult daca nu tintesti mai sus de statutul de angajat. Sunt foarte multe dorinţe şi vise pe care nu le îndeplineşti dacă rămâi doar un angajat. E ok să fii angajat, repet şi eu am fost, însă priveşte perioada ta de muncă ca pe o ucenicie.

Perioadă în care mergi la lucru, primeşti nişte bani ca să trăieşti însă îţi dezvolţi abilităţi. In fiecare zi mergi la munca pentru ca să fii un om mai bun, să înveţi mai multe lucruri pe care să le poţi folosi în viitor când va trebui să renunţi la lucru.

Din păcate foarte mulţi oameni merg la lucru şi rămân în zona de confort, primesc un salariu, îşi vând timpul, îşi vând cele 8 ore pe zi sau câte sunt, pentru nişte bani, şi ar fi ok şi chestia asta dacă ar avea în minte un plan de ieşire. Însă oamenii nu-şi mai fac un plan de ieşire, sunt mulţumiţi cu acea mediocritate, cu acei bănuţi pe care-i primesc, mai trece-o lună, mai trece un an şi rămân acolo, nu-şi dezvoltă abilităţi, fac ceva ce nu le place oricum şi rămân în zona aceea de confort.

Raman in zona de confort până când vor fi obligaţi să iasă din acea zonă de confort pentru că ori vor fi daţi afară, ori vor avea probleme şi banii ce-i vor avea nu le vor permite să le rezolve, vor avea o familie, vor avea copii şi nu vor putea să întreţină acea familie şi atunci ies din zona de confort, încep să aibă probleme, se panichează şi ajung să se educe financiar dar asta doar târziu când le ajunge cuţitul la os.

Ok. Bun, deci am stabilit că este ok să mergi la lucru cât timp îţi dezvolţi abilităţi. Nu e ok să-ţi vinzi doar timpul. Merg 8 ore, stau încep să trag mâţa de coadă şi primesc salariu, pentru că va trece timpul şi viaţa ta până la urmă. Vrei să trăieşti viaţa primind un salariu amărât din care nu-ţi permiţi nimic?

Nu cred că vrei chestia asta.

Ce e şi mai rău e ca unii oameni ajung să fie cu adevărat sclavi ca şi angajaţi. Când ajungi să depinzi aşa tare de acea slujbă, ai o familie pe care trebuie să o întreţii, ai nişte copii de trimis la şcoală, îţi faci un credit pe mai mulţi ani, şi în momentul în care ajungi să fii umilit de şeful tău şi trebuie să înghiţi, atunci eşti un sclav.

Când nu mai ai libertate să iei o decizie.

Când ştii că ar trebui să pleci de acolo sau că nu ar trebui să accepţi umilinţa şi totuşi rămâi, nu faci nimic, atunci ştii sigur că eşti un sclav. Ştiu că sunt agresiv însă vreau să te scot din zona de confort.

Nu poţi să te schimbi dacă nu ieşi din zona de confort, şi eu ştiu foarte bine chestia asta, am trăit-o pe pielea mea de fiecare dată.

Hai să trecem acum la cele trei scenarii, că aşa cum ziceam varianta mea nu e cea mai bună, varianta în care eu propovăduiesc: lasă-te de slujbă şi nu mai munci de mâine.

Şi oamenii care lucrează îmi sar în cap şi spun... oo e criză, cum să renunţ acum la slujbă, cum să renunţ acum la salar?

Vai, Doamne fereşte. Hai să fim cinstiţi şi corecţi şi să gândim toate cele trei scenarii posibile şi aşa cum am zis, varianta mea nu este cea mai bună dintre cele trei scenarii însă varianta în care rămâi la slujbă este cea mai proastă. Şi să vedem acum:

Prima variantă este de departe cea mai bună.

1. Şi anume: lucrezi pentru un patron, pentru un şef şi faci o tranziţie.

De la locul tău de muncă îţi dezvolţi abilităţi suficient de bine ca să-ţi permiţi să fii liber întreprinzător, liber profesionist, cum e un avocat, un doctor, un instalator, un psiholog, orice ar fi. În momentul ăla decizi câţi clienţi poţi să ai şi câţi bani faci. În funcţie de cât eşti de bun atât de mult câştigi, şi deja e un pas mult mai bun decât de a fi un simplu angajat, un angajat care-şi vinde timpul.

Deci, lucrezi o vreme îţi dezvolţi abilităţi, după care faci o tranziţie, acei ani de zile în care lucrezi şi-ţi dezvolţi abilităţi îţi asiguri un salariu, nu faci foame, nu suferi foarte mult, îţi pui nişte bani de-o parte eventual să-ţi începi afacerea, faci frumos o tranziţie şi după câţiva ani în care ai lucrat şi ţi-ai dezvoltat abilităţi îţi începi o afacere.

 

Totul este minunat până aici.

Problemă: Majoritatea oamenilor pe care-i cunosc şi care lucrează şi au o slujbă cât de cât sigură în care nu se simt ameninţaţi de pe o lună pe alta, nu sunt capabili să iasă din zona de confort şi să facă această tranziţie.

Am prieteni care de ani şi ani de zile îşi spun: ok o sî încep afacerea mea dar acum încă nu.

Mergi la lucru de la 8 la 4 sau de la 9 la 5, vin acasă sunt obosiţi, mai desfac o bere, se mai uită puţin la televizor, simt oboseala, nu mai au chef sa fac nimic pentru că mâine la ora 7 dimineaţă sau la 8 trebuie să merg la slujbă. Şi trece o zi, o luna, mai trec două, n-apucă să facă această tranziţie să lucreze două, trei ore pentru noua afacere şi se mulţumesc cu ceea ce au.

Mai fac un credit, mai fac ceva nou prin casă, îşi mai iau o maşină şi lucrurile par ok. Dar vreau să-ţi spun că deşi această strategie este cea mai bună posibilă, să faci tranziţia de la locul de muncă la afacere, nimeni nu o face.

Eu nu cunosc afaceri de succes în care oamenii să fie angajaţi şi de bună voie să facă trecerea. Nu, ori au fost daţi afară ori n-au mai putut să lucreze în mediul respectiv şi să câştige bani, ori au fost cumva forţaţi şi obligaţi de soartă, nu pentru că ei au avut motivaţia necesară.

Ok.. acum lucrez şi voi renunţa la slujbă. Sunt mulţi care spun asta!

Da, da, da .. o să fac, acum lucrez, mai trec un an, doi după care o să-mi fac afacerea mea.

Ei bine eu nu cunosc pe niciunul care să fi făcut asta de bunăvoie, decât dacă, probabil a fost dat afară.

Oamenii care nu sunt daţi afară din păcate rămân la slujba aia până când ceva se întâmplă şi niciodată nu o să se întâmple ceva bun.

Trăim într-o economie foarte dinamică care se mişcă foarte rapid şi nu mai există slujbe sigure din care să trăim 40 de ani.

Cea mai mare problemă cu acest tip de scenariu este că omul nu poate face acest prim scenariu, zona de confort este prea puternică şi îi ţine acolo. Şi zice: hai că-i bine şi-aşa, hai că de la anul încep, de la anul o să mă gândesc. Dar nimeni nu face nimic!

Şi rămân oamenii la această slujbă şi care vom vedea la punctul 3, cât de rău va fi să rămâi în acelaşi loc mult timp.

2. A doua variantă este varianta mea pe care o propovăduiesc eu. Nu e cea mai bună, dar e locul doi. Asta înseamnă să renunţi pur şi simplu într-o zi şi te-arunci cu capul înainte, sa spui că de mâine nu mai lucrezi pentru nimeni şi-ai să faci tot posibilul să faci bani din ceea ce-ti place şi în domeniul în care esti pasionat şi vei avea afacerea mea. Vei fi ori liber profesionist ori vei avea afacerea ta.

Aşa am făcut eu. Eu lucram, puteam să continui să lucrez în domeniul în care lucram. În momentul în care am decis să plec de la Politehnică am renunţat şi la slujba mea şi-am zis: Acum trăiesc o nouă viaţă, trăiesc o altă viaţă. Ori reuşesc să-mi câştig existenţa din ceea ce-mi place adică psihologie, ori crăp.

N-am crăpat, sunt aici şi foarte mulţi oameni care fac ceea ce am făcut eu reuşesc în viaţă. Pentru că esti pus în faţa alegerii între luptă şi moarte, n-ai ce face. Şi deobicei oamenii puşi în asemenea situaţii, am spus şi în ultimul meu articol, daca arzi corăbiile nu te mai poţi întoarce la viaţa ce o aveai înainte.

Şi vei vedea că vei reuşi, nu vei păţi nimic rău. Ei bine, eu în momentul în care m-am dus la facultatea de Psihologie, nu vreau să te mint, a durat cam doi ani jumătate-trei, să încep să fac bani.

Psihologia nu e un domeniu în care pur şi simplu te-apuci să faci bani. Eram un student... habar n-aveam nimic, nu puteam să ajut pe nimeni, nu puteam să cer bani pentru ceea ce fac eu ca psiholog.

După vreo doi ani jumătate am început să fac excursii cu copii, ajutat de prietenul meu Pepe şi astfel aşa am început să fac primii mei bani. Până atunci, crede-mă că a fost suferinţă. Trăiam întreţinut de maică-mea, trăiam întreţinut de prietenii mei care lucrau pentru patron ( ironia sortii).

Eram atât de determinat să nu mă mai duc să lucrez pentru alţii să nu mai fac ce făceam înainte încât eram dispus sa sacrific orice.

Am făcut şi foame, n-aveam bani să-mi iau haine, n-a fost deloc uşor, dar puterea visului şi a viziunii m-au ajutat să trec în fiecare zi cu optimism şi bucurie peste fiecare greutate şi eram convins că voi reuşi.

Ştiam că prin multă muncă şi perseverenţă voi ieşi la capat. Şi-am ieşit. Mergeam să mănânc la bunica mea, de trei patru ori pe săptămână luam prânzul acolo.

Maică-mea îmi plătea tot, internetul, întreţinerea, ţipa la mine ca sunt un vagabond şi n-a fost deloc uşor şi plăcut, a fost chiar groaznic.

Acum sunt prieten super bun cu maică-mea, ultima oară i-am dat eu nişte bani ei să plece într-o excursie( dar inca sunt departe sa imi platesc datoriile fata de ea J ) şi chiar mă gândeam că a fost o luptă grea şi aş fi putut să cedez oricând pentru că presiunile erau foarte mari din partea tuturor: du-te să lucrezi şi dup-aia mai vezi tu.

Şi-am zis: „Băi, nu ma angajez orice-ar fi.”

O să sufăr până când reuşesc să găsesc o soluţie.

După vreo 3 ani de zile mi-am scris şi prima carte, am început s-o vând pe internet am început să fac puţin mai mulţi bani dar tot erau insuficienţi şi a durat 6 ani, până anul trecut, din momentul în care am mers la Facultatea de Psihologie până când să mă pot întreţine, să locuiesc în apartamentul meu împreună cu prietena mea şi să am un stil de viaţă care să-mi permită chiar să trăiesc bine, fără să mai depind financiar de nimeni. Şi-au fost 6 ani de zile din care primii trei au fost groaznici.

Dar ăsta este preţul pe care-l plăteşti. Psihologia este un domeniu în care nu poţi peste noapte să faci schimbarea, dar există domenii în care poţi deja peste 6 luni sau un an să începi să faci bani din ceea ce-ţi place.

Sunt foarte multe domenii. Psihologia este chiar un domeniu greu şi totuşi am greuşit. Într-un alt domeniu poate să fie şi mai uşor.

Ok.

3. Acum varianta trei. Cea mai proastă variantă.

Cea mai proastă variantă este să rămâi la slujba ta clasică. La locul de muncă la care mergi în fiecare zi gândindu-te că de luni o să fac o schimbare şi o să mă gândesc la afacerea mea. În primul rând când mergi la o slujbă nimic nu depinde de tine.

Dacă mâine i se scoală şefului să te dea afară, te va da afară şi tu nu ai ce să faci. Dacă mâine vine o pilă în locul tău, tu pleci şi nu ai ce să faci.

Dacă nu te simpatizează soţia sau sora nu-ştiu-cui din conducere, pleci.

Deci nu depinde de tine, n-ai nicio putere, n-ai un cuvânt de spus. Asta e, eşti angajat şi ţi-ai asumat rolul ăsta.

Ok. Apoi faptul că eşti angajat te ţine în zona de confort. În zona de confort nu evoluezi deloc. Şi poate să treacă un an, doi, trei, cinci şi să fii în acelaşi loc sau chiar mai rău, când ai îmbătrânit cu un an, doi, trei, cinci şi să fii într-un loc chiar mai rău decât erai la început. Singurul beneficiu în urma faptului că mergi la lucru de dimineaţa până seara e că ai un salariu.

Nu-ţi dezvolţi abilităţi deloc. Mergând la lucru şi fiind în zona de confort, faci o rutină zilnică, încerci să tragi mâţa de coadă şi nu-ţi dezvolţi abilităţi.

Nu poţi timp de 10 ani să-ţi dezvolţi abilităţi rămânând în acelaşi loc de muncă. Mulţi spun că ok, doar temporar lucrez aici şi o să schimb cu prma ocazie.

Nu! N-o să schimbi decat forţat de împrejurări, nu pentru că tu decizi, pentru că aşa e omul, aşa funcţionează el.

Partea distractivă ţi-o spun acum, singurul, cel mai mare beneficiu al unui loc de muncă e că ai un salariu fix şi te poţi baza pe... hai să facem un mic calcul acum din minte.

Să zicem că ai un salariu de 30 de milioane, şi sunt sigur că foarte mulţi care ascultă acest mp3 sau citesc articolul nu au 30 de milioane salariu. Dar e ok, presupunem că ai 3000 de lei pe lună.  Să presupunem că din toţi cei 3000 de ron tu nu cheltui niciun leu, ceea ce e imposibil. Să presupunem că tu stai cu părinţii şi îţi plătesc ei tot şi tu nu ai grija zilei de maine. Vei strânge într-un an cam 360 de milioane, 12 ori 3000, 360 de milioane, sunt aproape hai să zicem 9000 de euro, rotunjim în sus. Deci tu câştigi banii astia si nu cheltui niciun ban şi-ţi pui de-oparte 9000 de euro pe an. În condiţiile în care nu cheltui niciun ban din cei 30 de milioane, deci iei salariu şi l-ai pus deoparte la bancă, nu calculăm dobânda.

Tu ai 9000 de euro pe an. Îţi trebuie 10 ani să faci 90 de mii de euro cu dobânda faci poate 100 de mii în 10 ani, poate un pic mai mult.

Ce faci cu 100 de mii de euro după 10 ani de muncă în care n-ai avut viaţă, n-ai cheltuit niciun leu şi-ai strâns toţi banii? După 10 ani îţi permiţi să-ţi iei un apartament fain mobilat cu 2 sau 3 camere la 40 sau 50 de mii de euro, şi-o maşină faină, nou-nouţă de 30-40 de mii. Foarte tare, lumea o să te admire pe stradă ce maşină faină ai tu.

Deci după 10 ani de muncă în care n-ai cheltuit niciun leu şi-ai un salariu de 30 de milioane apuci să-îţi iei un apartament şi o maşină. Atât, şi-au trecut 10 ani din viaţa ta şi tu n-ai avut o viaţă.

Partea interesantă e că nu se merită, adică nu ştiu dacă se merită 10 ani din viaţa ta pentru un apartament şi o maşină, 10 ani din viaţa ta. În timp ce alţii care nu lucrează, nu sunt angajaţi, pot să-şi facă într-un an, doi, trei aceeaşi chestie şi să aibă şi-o viaţă să se şi distreze, să şi trăiască, să-şi facă o familie, şi să aibă apartament sau casa si masina ca efect secundar a ceea ce fac cu pasiune.

Ce te faci când nu mai e nevoie de tine?

Scenariul acesta ideal pe care ţi l-am spus e că tu lucrezi 10 ani şi sigur primeşti 30 de milioane în fiecare lună şi nu cheltui niciun ban.

Dar stai puţin....

Ce se întâmplă când nu mai e nevoie de tine? Dacă te îmbolnăveşti, Doamne fereşte, dacă apare cineva mai tânăr şi mai competent decât tine, dacă ai responsabilităţi – copii şi familie şi trebuie să cheltui cu ei, ce se întâmplă după aceşti 10 ani, nu rămâni nici măcar cu apartamentul şi cu maşina aia de care în mod ideal vorbeam ?

Nu cred că cineva poate să se regăsească în acest scenariu în care 10 ani de zile primeşti 30 de milioane pe care-i pui de-oparte.

Deci gândeşte-te cât timp ţi-ar lua cu 30 de milioane pe lună să fii milionar în euro. Există la ora asta în lume foarte mulţi oameni, tineri, bătrâni, nu contează, există bătrâni la 60 de ani care au afaceri pe internet, afaceri sănătoase, şi care sunt milionari Afaceri incepute la 55 de ani. Să nu mai vorbesc de cei tineri, există români tineri care au afaceri sănătoase, legale pe internet şi fac peste un milion de dolari anual.

Vânzând cărţi electronice, materiale electronice, nu contează, dezbatem asta intr-un alt articol.

Ce vreau să reţii şi să înţelegi e că este cea mai proastă variantă dintre toate să rămâi la slujbă.

Şi de aceea eu spun, cu toate că varianta 2, pe care o propun eu nu e cea mai bună, să renunţi la slujbă şi să începi acum ceva pentru ca e mai bună decât cea de-a treia variantă în care rămâi la slujbă spunându-ţi „Lasă că într-o zi o să fac o schimbare.”

Pentru că nu o să faci!

Ideal ar fi să faci o tranziţie, să munceşti şi să spui că în 2 ani de zile o să-mi strâng atâţia bani,  fac trecerea şi o să am afacerea mea care îmi generează venit, apoi renunt la slujba şi dupa aia sunt şi liber să am ce stil de viaţă vreau eu.

Dar nu o să se întâmple pentru că văd cu ochii mei, nu de un an, doi, trei, văd de 10 ani ce se întâmplă, ii vad pe oamenii din jurul meu.

Şi-ţi spun că nu vei face schimbarea dacă rămâi în zona de confort, lucrând la o slujba rutiniera. Bun!

Scopul acestui articol a fost să-ţi trezesc un pic nivelul conştiinţei. Vreau să te rog frumos ca pe cel mai bună prieten sau cea mai bună prietenă a mea, să te gândeşti foarte serios la treaba asta.

Sursa tuturor suferinţelor tale vor proveni de aici. Din faptul că rămâi în zona de confort căutând cu disperare o slujbă care îţi conferă un confort minim. Se merită să ai o suferinţă mai scurtă de 6 luni, un an, doi ani în care să te zbaţi, să fii cu cuţitul la os, să faci chiar şi foamea, dupa aceea să descoperi pasiunea ta în viaţă, să înveţi să faci bani din afacerea ta, să fii măcar un liber profesionist care alege să facă bani din abilităţile lui.

Dacă rămâi vânzându-ţi timpul la un loc de muncă la care mergi 8 ore doar să faci prezenţa şi să primeşti un salariu şi nu-ţi dezvolţi abilităţi se vor întâmpla lucruri care nu depind de tine, şi nu sunt în  puterea ta.

Şi nu vei avea ce să faci.

Este criză, lumea e dată afară de la slujbă. Ce poate face lumea, decât să sufere? Au trecut şi ani de zile în care nu şi-au dezvoltat abilităţi.

Nu ştiu cum să facă bani altfel, decât muncind pentru alţii.

De-asta spun că în momentul în care eşti un angajat şi ai o mentalitate de angajat şi nu vrei să renunţi la asta eşti un sclav.

Vrei nu vrei, asta e. Te rog să faci un exerciţiu de conştiinţă şi să te gândeşti foarte serios care sunt paşii de acţiune pe care vrei să-i urmezi.

Dacă ai o slujbă acum gândeşte-te cum poţi să faci să faci o tranziţie, să începi să faci bani şi altcumva. Să dobândeşti o anumită libertate financiară.

Te rog să te gândeşti la lucrul acesta foarte serios, dacă nu ai o slujbă gândeşte-te cum poţi să faci să faci bani, făcându-ţi o afacere a ta, fără să fie nevoie să te angajezi.

Deci cel mai important lucru pe care trebuie să-l reţii este că ai nevoie de abilităţi, să fii bun în ceva ca să poţi să faci bani, să oferi ceva de valoare lumii.

Fie că sunt servicii, poţi să fii şi un instalator, dacă eşti foarte bun poţi să faci foarte mulţi bani. Poţi să fii programator, poţi să fii psiholog, avocat, nu contează. Dar dezvoltă-ţi abilităţi şi fii bun, şi fii cu pasiune în ceea ce faci, în domeniul tău de activitate.

Apoi învaţă marketing, e foarte important, să înveţi să te vinzi pe tine sau serviciile tale.

Pentru că există mulţi instalatori şi mulţi programatori şi mulţi avocaţi sau psihologi. Tu trebuie să înveţi să comunici că tu chiar eşti bun, nu trebuie să-i minţi sau să-i păcăleşti pe oameni, tu chiar trebuie să fii bun şi să înveţi să spui lumii că eşti bun, pentru că lumea nu o să te găsească pe tine că eşti mai cu moţ. E responsabilitatea ta sa ajuti lumea sa stie de tine.

E datoria ta să te promovezi pe tine sau serviciile tale. Învaţă marketing, spune-i lumii că eşti bun în ceea ce faci.

Apoi nu mai ignora deloc mediul online. Fă-ţi un blog, cel mai bun mijloc de marketing şi e aproape gratuit.

Fă-ţi cont pe facebook, lumea te va cunoaşte, va ştii că tu eşti bun în ceva, într-un anumit domeniu.

Învaţă să fii afiliat. Cel mai simplu lucru e să-ţi faci o afacere online. Există alţi oameni care au alte afaceri online şi care vând anumite produse, şi-au făcut toată munca pentru tine.

Tot ce trebuie să faci e să promovezi acele produse şi să le vinzi. Munca ta e aproape de zero, ca şi productivitate şi doar trebuie să înveţi marketing, să înveţi să promovezi, să spui că produsul altui om e bun. Asa faci bani şi sunt oameni care dau 50-70%  procent afiliaţilor, celor care le vând produsele lor. Poţi să faci o groază de bani doar fiind afiliat.

Cea mai tare afacere e să ai tu afacerea proprie online. Pentru asta e nevoie de educatie care din fericire exista si este din ce in ce mai accesibila.

Aşadar cam astea sunt căile de evadare şi îmi doresc foarte, foarte mult să ştiu părerea ta, să aud într-un comentariu şi să ne provocăm la o discuţie.

Vreau să ştiu care e părerea ta, care e punctul tău de vedere, cum vezi tu viitorul şi care crezii că sunt alternativele la ceea ce am spus. Te rog, împărtăşeşte-le cu noi. Din toate aceste discuţii sper să iasă ceva bun şi să putem cu toţii să avem o viaţă mai bună. Îţi mulţumesc, ne auzim în următorul articol!

Cartea a Personalitate alfa - descopera comoara ascunsa din tine este un manual pentru dezvoltarea personalitatii. Cu teste de evaluare, cu pasi de actiune, exercitii si multa psihologie intr-un limbaj usor de inteles, acesta carte este cel mai bun material despre dezvoltarea personalitatii si a potentialului tau pe care ai sa il gasesti in acest moment in Romania.

Mai mult, poti sa obtii cartea tiparita  Personalitate alfa plus 6 bonusuri

3 carti audio:

1. Personalitate alfa si seductia pentru barbati

2.  Femeia alfa, atractia sexuala si iubirea

3. Ritualul de imperechere la oameni - psihologie
evolutionista

si 3 materiale pdf:

1. Moartea motivaţiei tale şi renaşterea ei

2. Cum să fii lider în haita ta

3. Cum să trezeşti războinicul sau amazoana din tine

Doar aceste bonusurile valoreaza 150 de ron iar cartea tiparita 55 .  Tu poti avea cartea tiparita plus toate 6 bonusuri,  materiale in valoare de 205 de ron la 105 ron ( cu toate taxele incluse)

Afla mai multe si comanda aici: https://www.personalitatealfa.com/blog/comanda-cartea-personalitate-alfa/

Distribuie acest articol pe reteaua ta preferata de socializare
COMENTARII
Intră în discuție. Lasă mesajul tău mai rapid cu contul de social media.

Termeni și condiții