În pat cu dușmanul

Mă trec frisoanele.

Nu ştiu dacă e de la capuccino-ul ce l-am băut mai înainte sau de la faptul că am găsit exact ce îmi doream în sutele de emailuri pe care le-am primit în ultimele două zile ca şi răspuns la provocarea mea.

Am vrut să ştiu care sunt sentimentele tale legate de bani, dacă vezi vreo legătură între banii pe care îi ai azi şi trecutul tău, părinţii tăi, experienţele tale.

Am primit mesaje superbe, sincere şi pline de învăţăminte. Marea majoritate a oamenilor sunt deja pe o treaptă superioară de înţelegere a banilor şi sunt sigur că e doar o chestiune de timp până când banii nu vor mai fi o problemă pentru mulţi dintre cititorii Personalitate alfa, iar eu sper să pun un pic umărul pentru a grăbi acest proces.

Printre mulţimea de mesaje am dat peste câteva de care aveam nevoie pentru a continua lecţiile noastre despre bani.

Ultimul dintre aceste mesaje foarte potrivite, l-am găsit chiar acum de dimineaţă și mi se pare perfect. Ceea ce este relevant este sinceritatea cu care l-a scris şi faptul că putem să facem o analiză pe ”text” care este ca un studiu mic de caz.

Îi mulţumesc persoanei care a scris pentru că îmi dă şansa să ilustrez ceea ce vreau.

Îţi dau mai jos fragmentul:

”Consider că oamenii cu bani au avut un noroc în viaţă de au ajuns bogaţi şi în al doilea rând că ei se pot duce oriunde în excursii, îşi permit aproape orice, dar mă mai gândesc că unii şi poate chiar majoritatea sunt bogaţi dar nu pe munca lor cinstită ci prin alte căi necinstite dacă pot să le numesc aşa.

Banii fac rău când ai prea mulţi pentru că încerci tu ca persoană să te dai mare  şi tare că ai şi faci şi dregi şi ai impresia că toată lumea e a ta şi aduc suferinţă pentru că te gândeşti că ai atât de mulţi şi nu ştii ce să faci cu ei şi gândeşti pentru ce trăieşti, adică gen degeaba trăiesc dacă am bani şi nu am ceva stabil sau ceva pentru ce să mă lupt.

…

Experienţele mele timpurii legate de bani pot avea o legătură cu situaţia financiară actuală mai mult sau mai puţin. De ce? Pentru că eu fiind sărac crescută doar cu tată şi bunicii din partea tatălui şi criticată şi certată şi atâtea lucruri nu aveam voie, am ajuns să gândesc la un moment dat că eu nu voi avea o viaţă ca toţi ceilalţi. Adică am crezut că nu mă voi bucura de viaţă şi nu voi face ceea ce îmi place niciodată.

Am zis că nu vreau să fiu un om bogat care să aibă de toate ci să fiu un om simplu care să se poată întreţine deoarece mi-am zis că dacă am bani şi sunt atât de egoistă cu mine şi doar pentru mine nu e bine, iar dacă sunt săracă şi nu am nimic iar nu e bine. Sincer nu ştiu nici eu cum m-a influenţat ceea ce am văzut.”

Dacă îmi permiți, am să încerc să îmi dau cu părerea despre cum te-a influențat ce ai văzut.

Hai să extragem elementele cheie din fragmentul de mai sus:

• oamenii bogaţi au avut noroc.
• unii poate chiar majoritatea sunt necinstiţi.
• dacă ai bani ”prea” mulţi, fac rău pentru că te dai mare şi ai impresia că toată lumea e a ta.
• te gândeşti că ai atât de mulţi şi nu ai pentru ce să trăieşti şi nu ai nimic stabil pentru care să te lupţi.
• dacă am bani şi sunt atât de egoistă cu mine şi doar pentru mine nu e bine

Şi acum, cireaşa de pe tort, citez: ”Eu fiind sărac crescută doar cu tată şi bunicii din partea tatălui şi criticată şi certată şi atâtea lucruri nu aveam voie, am ajuns să gândesc la un moment dat că eu nu voi avea o viaţă ca toţi ceilalţi. Adică am crezut că nu mă voi bucura de viaţă şi nu voi face ceea ce îmi place niciodată.”

Iar la sfârşit: ”Dacă sunt săracă şi nu am nimic iar nu e bine. Sincer nu ştiu nici eu cum m-a influenţat ceea ce am văzut.”

Deci, din persectiva persoanei de mai sus, oamenii cu bani, în marea lor majoritate sunt necinstiţi, fură, mint, dau în cap, distrug planeta şi trebuie să aibă şi noroc să nu fie prinşi.

Pare o viaţă stresantă de tâlhar și haiduc.

Apoi, când ai bani, trebuie să ” te dai mare”, lucru care şi el pare destul de obositor şi inconfortabil mai ales pentru cineva care nu are prea multă încredere în forţele proprii.

Ca şi când nu e destul, când ai bani, nu mai ai pentru ce să trăieşti! Nu ai vocaţie, nu ai familie, nu construieşti nimic stabil, eşti vai de mama ta. În plus, eşti mic, urât şi egoist, dorind totul doar pentru tine.

Ei bine, descrierea aceasta ar face pe oricine să fie îngrozit de perspectiva de a avea bani.

Parcă dacă ţi se dă să alegi între cancer şi bani, te gândeşti de două ori ce să alegi.

Şi acum, aş vrea să ştiu şi eu, cum ar putea această persoană să aibă vreodată bani şi să fie şi fericită în acelaşi timp?

Cum ar putea oricine care şi-a trăit viaţa întărind aceste sentimente şi gânduri despre bani, să facă bani?

Acum, fiecare îşi alege gândurile şi convingerile. Misiunea mea, acum şi aici este una singură.

Să vindec exact boala asta pe care ai văzut-o descrisă mai sus pentru cei care vor să îşi elimine blocajele legate de bani.

Te asigur şi îţi dau în scris, negru pe alb, că nivelul financiar şi banii din buzunar precum şi impactul şi rezultatele pe care tu le ai acum în viaţă au o legătură directă şi indestructibilă cu gândurile şi sentimentele tale, cu convingerile, valorile şi emoţiile pe care le ai.

Cu alte cuvinte, lumea ta interioară, energia ta şi psihologia ta, determină ce se petrece în lumea exterioară şi materială.

Bun.

Pentru a putea vindeca aceste blocaje, trebuie găsită sursa lor.

Şi de aceea mesajul acestei persoane care ne ajută pe noi toţi azi, este atât de bun.

Pentru că avem şi sursa problemei, una din cauzele principale:

”Eu fiind sărac crescută doar cu tată şi bunicii din partea tatălui şi criticată şi certată şi atâtea lucruri nu aveam voie, am ajuns să gândesc la un moment dat că eu nu voi avea o viaţă ca toţi ceilalţi. Adică am crezut că nu mă voi bucura de viaţă şi nu voi face ceea ce îmi place niciodată.”

În trecut, din cauza influenţei mediului, a părinţilor, copilul a ajuns să creadă că nu valorează mai nimic. Că nu e important. Că nu are mai nimic de oferit bun lumii.

I-au fost răpite ESENŢA vieţii pentru orice om sănătos: respectul de sine, încrederea în sine, iubirea de sine şi i-a fost distrusă imaginea de sine.

Victimologia

Într-un experiment psiho-social, un grup de tâlhari ce îşi executau pedeapsa şi participau la un program educaţional, au fost rugaţi să privească camerele video orientate spre trotuare aglomerate pe care treceau oamenii în drumurile lor zilnice.

Au fost întrebaţi:” Dacă ţi-ai alege victimele pe care să le tâlhăreşti, care ar fi?”

Te-ai gândi că ar alege doar bătrâni, femei sau copii neajutoraţi.

Printre persoanele alese au fost şi bărbaţi solizi, înalţi şi au ignorat unele femei mici de statură şi singure.

I-au ales după comunicarea nonverbală care spunea: ”Mi-e teamă. Nu am încredere în mine. Nu sunt vrednic”.

Una dintre marile boli pe care încă nu am învăţat să le vindecăm este victimizarea.

Ce spune despre noi învinuirea factorilor externi sau a altor oameni?

Învinuind, ne devalorizăm singuri, declarând că nu am luat deciziile potrivite, că ne lipseşte puterea, că nu am avut discernământ să facem alegeri mai bune, că nu suntem dispuşi să acţionăm pentru a ieşi din situaţia în care ne găsim şi de la victimizare ajungem la boala sufletului şi a corpului fizic.

Opusul victimei este omul responsabil.

Responsabil 100%.

Asta înseamnă că orice fac oamenii şi orice accidente mi se întâmplă sau indiferent în ce circumstanţe mă găsesc, aleg să nu fiu o victimă.

Şi dacă nu pot schimba ce s-a întâmplat deja, îmi voi asuma responsabilitatea de a ieşi din acea situaţie, de a repara ce a fost stricat şi de a face alegeri mai înţelepte în viitor.

Din asumarea responsabilităţii vine puterea şi asta înseamnă să fii o personalitate alfa.

Viaţa, ca un extraordinar mentor ce e, îţi arată direcţia: din afară înspre înăuntru.

Atenţia, energia, conştiența, totul trebuie să fie îndreptat înspre înăuntrul fiinţei noastre.

Şi dacă nu înţelegem mesajul când el este subtil, va veni unul mult mai puternic şi mai greu de ignorat: boala.

Odată cu boala, ni se înzeceşte motivaţia de a face ceea ce e lege: priveşte înăuntrul tău şi devino ceea ce ai fost menit să devii.

Sărăcia sau grija permanentă a banilor nu sunt decât o boală care îţi spune că e timpul să îţi întorci atenţia înspre interior.

Cum a ajuns mesajul ”nu eşti destul de bun” la tine?

Ce au greşit părinţii tăi şi crezi că ar fi putut face mai bine? Cum ai putea să aplici în viaţa ta ce ai învățat din greșelile lor?

Părinţii ți-au răpit sentimentul de respect și valoare personală prin afirmații de genul: ” Uite la colegul, de ce nu poţi să fii că el?”

Ruşinea te face să te simți ”insuficient”? – părinţii şi familia mea sunt mai puţin valoroşi pentru că sunt mai săraci/bătrâni/bolnavi deci şi eu fiind parte din familie sunt mai puţin valoros.

Rezultatele mele, ritmul meu nu sunt destul de bune?

Ai fost respins de oameni care îţi doreai să te accepte?

Viaţa te-a pus la încercări, ţi-a dat suferinţe şi necazuri astfel încât ai ajuns să te întrebi ”oare ce îmi lipseşte? De ce sunt pedepsit? Cu ce am greşit?”

Când simţi că nu eşti destul de bun, începi să faci eforturi să fii şi pentru că singurul loc de unde îţi poţi lua confirmarea este de la ceilalţi, începi să depinzi de validarea lor.

Şi ei te simt. Trimiţi semnale. Şi vor profita de asta.

Paşii de acţiune

Prima şi prima oară, e foarte important să vindecăm esența noastră: prima oară vindecăm inima şi spiritul prin iubirea de sine.

Apoi ne cunoaştem pe noi. Ne ştim valorile, vocaţia, talentele şi pasiunile şi să ne educăm mintea, convingerile şi modul de gândire, care fac parte tot din lumea noastră interioară.

Apoi, ne dezvoltăm abilităţi interioare ca puterea de concentrare, răbdarea, disciplina, obiceiurile.

Apoi ne dezvoltăm abilităţi exterioare ca măiestria în meseria în care suntem pasionaţi şi talentaţi, abilităţi de vânzări şi marketing pentru a ne putea promova şi vinde şi abilități de comunicare şi relaţionare cu oamenii din jur.

Apoi vom face bani.

Simplu nu e.

Însă dintre să fii o victimă şi un om care munceşte din greu şi reuşeşte prin puterile sale, ce alegi?

Eu aleg să fiu sincer cu tine şi să nu îţi spun că e uşor. Eu sunt în anul al 14-lea al dezvoltării mele personale. Nu e ceva ce poţi face cu jumătate de normă.

Dezvoltarea personală şi profesională e un stil de viaţă şi e singura şansă să îţi valorifici potenţialul.

Întrebări de răspuns până data viitoare:

Să ştii că citesc toate emailurile, deşi am sute şi mai mult de jumătate sunt lungi, poveşti de viaţă şi experienţe foarte complexe. Nu am cum să răspund la toate şi sper să mă înţelegi însă fiecare email pe care îl primesc, fiecare feedback, răspuns, mesaj este extrem de important pentru că va da direcţia în care ne mişcăm ca şi comunitate.

Deci, am nevoie de un răspuns de la tine într-un reply sau mesaj sub acest articol.

Unde crezi că ai cel mai mult de lucru în acest moment?

• iubirea de sine şi sentimentul de valorizare personală
• cunoaştere de sine ( talente, pasiuni, vocaţie, valori)
• abilităţi interne ( răbdare, disciplină, perseverenţă, putere de concentrare)
• abilităţi externe ( marketing, vânzări, măiestria în meseria ta, abilităţi interumane)

Toţi avem nevoie să le dezvoltăm pe toate, şi eu fac asta educându-mă permanent.

Dar vreau să ştiu dacă ai avea de ales una la care să lucrezi azi, urgent, care ar fi?

Ne auzim in zilele ce vin, pe email cu continuarea acestor materiale despre educație financiară.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici