Introdu e-mail-ul și te voi învăța, printr-un mini curs de 8 lecții, cum să îți descoperi vocația!
*Prin abonarea la newsletter îți exprimi acordul de a folosi datele tale pentru a putea comunica cu tine și accepți termenii și condițiile noastre. Informațiile tale nu vor fi niciodată distribuite unor terți.
articol
Liber şi gras sau sănătos şi sclav?

Începem viața ca sclavi ai tribului

Înainte de a deveni indivizi cu o personalitate bine definită, alfa, suntem sclavi ai tribului din care provenim.

Familia, anturajul,  şcoala, naţiunea, toate aceste grupuri de care aparţinem ne dictează cine suntem, ce e bine să ne dorim, care este definiţia fericirii, iar noi la rândul nostru vom investi tot ce avem în urmărirea acestor himere.

Mai devreme sau mai târziu sfârşim dezamăgiţi şi atunci avem de făcut o mare alegere. Ne asumăm responsabilitatea din punctul acela pentru viaţa noastră şi calitatea ei sau devenim victime neajutorate.

O piatră de moară invizibilă dar grea de tot

La 33 de ani, mă antrenam cu Sorin de mai bine de 2 ani şi aveam un blocaj uriaş. Mâncam greşit de fiecare dată când eram aproape să îmi ating obiectivele propuse.

Când mai aveam 1 kilogram sau 1 centimetru în talie de dat jos după ce dădusem 10, mergeam acasă şi mă sabotam mâncând 2 -3 zile total aiurea.

Acest tipar se repeta din nou şi din nou şi nu ştiam de unde să îl apuc şi care este rădăcina problemei.

Au trecut încă 2 ani de zile şi vedeam același tipar repetându-se până la exasperare. Până într-o zi când am făcut o conexiune pe care nu o mai văzusem până atunci.

O sămânţă plantată la vârsta de 5 ani

Când eram copil, crescând la bunica, aveam ore fixe pentru mese. Ora 8 pentru mic dejun, ora 13 pentru prânz şi ora 18 pentru cină. Între aceste ore nu se mânca, motivul principal fiind că bunica era compulsivă legată de curăţenie şi disciplină şi nu ne abăteam de la tradiţie.

Corpului îi prinde foarte bine să aibă ore regulate de mese însă mie îmi era foame tot timpul înainte de cină şi de prânz, cum e şi normal.

În mintea mea a încolţit atunci un gând, o sămânţă care a fost plantată şi uitată.

”Într-o zi, am să mănânc când vreau eu şi cum vreau, cât vreau şi ce vreau, într-o zi, voi fi cu adevărat liber să iau eu deciziile”.

Anii au trecut şi acest gând a fost uitat, cel puţin de mintea conştientă însă în mintea incoștientă el a rămas şi a aşteptat momentul propice să acţioneze.

În jurul vârstei de 22 de ani, când am început să câştig primii mei bani, am început procesul meu de revoltă împotriva obiceiurilor bunicii. Mâncam doar junk food, la orice oră. De ce?

Pentru că PUTEAM.

Era strigătul meu de libertate şi de luptă.

”Na, să mai îmi zică acum cineva la ce ore să mânc, cât anume şi ce anume!”.

Acum, eu sunt ALFA, liderul şi stăpânul vieţii mele şi am să mănânc.

Evident, toate astea se întâmplau extrem de puternic însă sub radarul meu conştient. Abia acum pot vedea aceste comportamente şi le-am legat cu Sorin.

Ce făcea Sorin? Mă punea să notez în caiet tot ce mănânc, să mă asigur că am 5 mese pe zi şi că sunt disciplinat.

Eu am mers la Sorin când aveam 90 de kilograme. Îmi doream enorm de mult schimbarea. Am făcut progrese notabile însă pe acest drum al schimbării s-a întâmplat ceva.

Partea din mine care dorea schimbarea s-a ciocnit cu partea din mine care dorea libertate.

Şi a început un conflict interior.

Vreau să slăbesc, să fiu în formă, să arăt bine, să am energie însă în acelaşi timp, vreau să fiu liber, să pot lua decizii pentru mine, să îmi arăt mie că sunt propriul meu stăpân. În mintea şi sufletul meu, a fi în formă fizică bună şi a fi liber, se băteau cap în cap.

Ca să fiu liber trebuie să mănânc ce vreau şi când vreau, iar Sorin vrea să mă ajute, însă îmi ia libertatea (în percepția mea).

Liber şi gras sau sănătos şi sclav?

Aceastea păreau alegerile mele însă aşa cum deja te-ai prins, era doar o asociere pe care mintea mea o făcuse din cauza a ceea ce trăisem în copilărie, cu 30 de ani în urmă.

Până la 29 de ani când a murit bunica, mergeam la ea de 4 ori pe săptămână să mănânc şi de multe ori aş fi făcut foamea fără mesele la bunica, mai ales în perioada studenţiei. Mi-am iubit şi admirat bunica enorm şi nimeni nu ar fi avut cum să prevadă cum orele fixe de mâncare şi acea disciplină puţin extremă m-au afectat ca şi copil.

Totuşi, ca adult mi-a revenit mie sarcina de a-mi descoperi şi rezolva această problemă care acum mă oprea să fiu sănătos şi în formă fizică bună, pentru că la mine libertatea însemna libertatea de a mânca orice şi la orice ore.

Cine e Sorin pentru mine?

Omul ăsta îmi vrea binele dar totuşi pentru a-mi păstra libertatea trebuie să mă lupt cu el pentru că el este duşmanul ce vrea să îmi ia libertatea. Sorin întruchipa autoritatea bunicii cu ore fixe de mâncare și disciplină de fier iar eu trebuia sa dovedesc că nu sunt fraier. Au trecut totuși 30 de ani și era foarte important să îmi arăt că bunica nu mai poate lua decizii pentru mine. 

Bunica murise și eu încă mă luptam cu ea.

În faţa lui Sorin stătea Pera care voia din toată inima să aplice tot ce învaţă şi mai era şi un alt Pera care privea ca un retardat, dădea din cap aprobator, apoi pleca de la sală să mănânce un hamburger ca să verifice dacă mai e liber sau nu.

Înţelegi perversitatea interioară cu care aveam de luptat?

Un lucru din copilărie, o traumă, m-a marcat atât de tare încât a trebuit să mă lupt cu forţa a aproape 30 de ani de creștere și dezvoltare a acestei semințe.

Şi ştii care e drama?

Că şi a fi liber, şi a avea un abdomen plat, sunt ambele lucruri bune însă în mintea mea, ele erau în conflict în acest plan pentru că a mânca la ore fixe pentru mine era sclavie şi dovada că sunt înlănţuit.

După ce am realizat această legătură, am început munca de detaşare a mâncatului şi a libertăţii, înţelegând ce legături au existat între ele în mintea mea.

Cu ce te ajută povestea asta pe tine

Atunci când simţi că există o forţă care te opreşte să obţii ce îți doreşti, s-ar putea să existe un astfel de conflict şi în tine.

S-ar putea ca odată, de mult, să îţi fi promis tu ţie că niciodată nu vei mai accepta un lucru, iar azi ai nevoie tocmai de acel lucru şi astfel începe lupta interioară.

De ce nu economisim bani când ştim foarte bine că nu suma contează ci obiceiul? Dacă punem deoparte constant când avem bani puţini, ne vom păstra obiceiul pe măsură ce avem din ce în ce mai mult şi astfel vom deveni prosperi.

Ne uităm la noi şi vedem că nu facem acest lucru simplu, ne dorim, dar o forţă ne opreşte. Ne facem abonament la sală, ne luăm storcătorul de fructe însă se pune praful pe el.

La sală avem abonament însă e uitat pe undeva lângă ghiozdanul şi adidaşii noi şi nefolosiţi.

Avem o relaţie minunată şi nu ştim să ne bucurăm de ea impreună cu partenerul pentru că suntem obsedaţi să ne facem viaţa grea cu orice preț, căutând nod în papură la orice.

E ca şi când încercăm să aducem la viaţă ceva nerostit, să trezim demoni adormiți care ne vor face viața praf. E ca și când avem o piatră de moară la gât invizibilă, însă greutatea ei are efecte foarte vizibile.

Vrem să vedem o profeţie veche că se va îndeplini şi nu ştim să îi dăm glas. 

Avem totul la dispoziţie pentru a reuşi şi totuşi, ne este frică de schimbare, chiar dacă schimbarea este mult în bine.

Acum, cu cât simţi că există forţe mai mari care te opresc să obţii ceea ce vrei, cu atât s-ar putea să ţi se tragă din traumele copilăriei. Vreau să facem rapid un test cu 10 întrebări, la care răspunzi cu Da sau Nu şi la sfârşit îţi faci punctajul adunând toate răspunsurile cu Da.

Test pentru evaluarea traumelor din copilărie

Răspunde cu DA sau NU

Până la vârsta de 18 ani:

1. S-a întâmplat ca un părinte sau adult din casă să te înjure, să te insulte, să te batjocorească, să te umilească? S-a comportat cineva în aşa fel încât să îţi fie teamă că vei fi rănit fizic?

2. S-a întâmplat ca un părinte sau adult din casă să te împingă, lovească, apuce sau să arunce cu ceva în tine în aşa fel încât ţi-au rămas urme?

3. S-a întâmplat ca un părinte sau adult din casă cu cel puţin 5 ani mai mare decât tine să îţi atingă corpul în vreun fel sexual sau chiar să abuzeze sexual de tine?

4. S-a întâmplat să simţi că nimeni din familia ta nu te iubeşte şi nu te face să te simţi special şi iubit? Ai simţit că cei din familie nu îşi poartă de grijă unii la alţii şi nu se simt apropiaţi unii faţă de alţii?

5. Ai simţit des sau foarte des că nu aveţi destulă mâncare, haine şi că nu e nimeni care să aibă grijă de tine sau că părinţii erau sub influenţa substanţelor şi astfel te neglijau?

6. Ți-ai pierdut cel puţin un părinte biologic prin divorţ, abandon sau alte motive?

7. S-a întâmplat des ca mama ta să fie lovită, bruscată, împinsă sau abuzată în orice fel şi ameninţată?

8. Ai avut în familie pe cineva alcoolic sau dependent de substanţe?

9. Ai avut în familie pe cineva cu depresie sau boală psihică, cineva care a vrut să se sinucidă?

10. Ai avut vreun membru al familiei la puşcărie?

Adună toate răspunsurile la care ai răspuns DA şi vei obţine scorul. Cu cât e mai aproape de 10, cu atât ai avut o copilărie mai grea.

Ca să te ajut să te simţi mai bine în caz că ai avut traume în copilărie, scorul meu este 8. Adică ENORM. Până să-mi fac acest test nici eu nu am realizat că am avut o copilărie atât de traumatizantă, însă cred cu tărie că tot ce mi s-a întâmplat a fost spre binele meu.

Ca şi în poezia lui Radu Gyr:

”Şi dacă singur rana nu-ţi legai/Cu mâna ta n-ai unge răni străine.”

Ce contează în atingerea visurilor şi a obiectivelor?

Da, obiceiurile contează, însă de multe ori nu reuşim să facem un comportament de suficient de multe ori încât să devină un obicei.

Da, motivaţia contează însă de multe ori rămânem fără ea la foarte scurt timp după ce începem o activitate.

Da, voinţa contează însă de multe ori simţim că nu mai avem nici măcar o picătură.

Există forţe care se opun oricărei încercări de a face o schimbare şi doar în momentul în care le conştientizăm dobândim cu adevărat putere sau mai bine zis, ne-o luăm înapoi.

Încă o poveste

În copilărie, un băiat a văzut că părinţii lui se certau pentru bani. La sfârşit de lună când nu mai erau bani, certurile erau permanente iar când intrau banii la început de lună, erau câteva zile de prosperitate şi fericire.

Astfel, la un moment dat, băiatul a asociat cele două lucruri şi nume că banii sunt cei mai importanţi şi oamenii vor da cu piciorul familiei, relaţiilor și fericirii pentru bani.

Şi atunci, pentru că băiatul îşi dorea iubire, a început să caute partenere de cuplu care îi vor dovedi că el este mai important decât banii.

Prima dovadă de iubire - era important ca el să nu aibă niciun ban şi să fie iubit pentru ceea ce e pentru că doar fiind fără bani putea să testeze cu adevărat motivele pentru care o persoană își dorea compania lui. 

A doua dovadă de iubire - era nu doar că femeia îl iubeşte fără bani dar mai mult, îi dă banii pe care ea îi câştigă în semn de dovadă a iubirii supreme.

Imaginează-ţi că a găsit nu doar o femeie ci mai multe exact după acest tipar, care îl iubeau pentru ceea ce e și îi dădeau și bani. 

Băiatul avea potenţial foarte mare însă de fiecare dată când începea să câştige bani, acest demon venea şi îi şoptea la ureche “scapă repede de toţi banii ca să poţi testa din nou dacă eşti iubit cu adevărat”.

Aşadar, omul nostru se sabota şi rămânea sărac pentru că asta era strategia lui de a se simţi iubit. Imediat ce avea niște bani munciți din greu, îi risipea pentru a fi iar falit dar iubit. 

Şi totul pornea de la 5 ani, când mama şi tata se certau pentru bani.

Exercițiu

Aş vrea să îmi spui în comentariile de mai jos dacă există astfel de legături în viaţa ta.

Dacă nu le poţi vedea, vreau să facem puţină muncă de detectiv.

Spune-mi care sunt lucrurile pe care ţi le doreşti foarte mult însă nu le poţi obţine deşi ai încercat?

Acesta este primul semn că undeva în noi există un conflict interior şi pornind de la el, putem ajunge să ne trezim, să conştientizăm adevărata cauză a problemei şi să o rezolvăm pentru totdeauna.

Păşeşti alături de mine pe acest drum?

Dacă da, data viitoare vorbim despre sabotorul din noi, victima din noi, trădătorul din noi, copilul din noi.

Ce zici?

Pentru a te asigura că eşti înarmat corespunzător în această luptă interioară, am pentru tine cartea Personalitate alfa - descoperă comoară ascunsă din tine.

Aştept cu interes părerea ta despre materialul de azi.

Pera aspera ad astra

Pera Novacovici

 

 

Distribuie acest articol pe reteaua ta preferata de socializare
COMENTARII
Intră în discuție. Lasă mesajul tău mai rapid cu contul de social media.

Termeni și condiții