Vorbeam în urmă cu ceva timp cu un prieten foarte apropiat care îmi povestea despre întâlnirea dintre Jim Rohn şi Anthony Robbins.
Anthony Robbins este azi unul dintre cei mai buni traineri şi vorbitori în public din lume. Vorbeşte pe stadioane ca să încapă toţi oamenii care vor să îl vadă live. La unul din evenimente a vorbit 12 ore în faţa a 15.000 de oameni.
Mulţi oameni îl consideră a fi un om nerezonabil ceea ce pentru mine înseamnă un om pe care îl pot admira.
În cuvintele lui, Tony Robbins spune: ”Sunt nerezonabil legat de ce aştept de la mine şi asta e calea pentru ca oamenii să facă schimbări. Dacă eşti rezonabil, te adaptezi lumii.”
Cu alte cuvinte, să ne adaptăm noi lumii înseamnă să trăim într-o normalitate şi o zonă de confort care nu duce niciunde.
Sunt un mare fan al conceptului ”a-ţi crea propria realitate” şi pe măsură ce trec anii descopăr că devine din ce în ce mai distractiv să creezi tu regulile în loc să urmezi regulile prestabilite de alţii.
Ca să nu deviem de la subiect, Tony Robbins nu a fost tot timpul pe drumul succesului personal şi profesional.
Se află în acest domeniu al dezvoltării personale de peste 40 de ani. E normal să ajungi la rezultate deosebite dacă perseverezi.
Când avea în jur de 20 de ani şi era sărac lipit, Tony Robbins cunoştea un om de succes. Numele lui era Jim Rohn.
Tony l-a întrebat pe Jim care este secretul succesului. Jim a spus ceva ce avea să îi schimbe viaţa pentru totdeauna, şi anume:
”Dacă vrei să fii prosper pe toate planurile, e important să lucrezi la persoana ta mai mult decât la orice altceva lucrezi în viaţa ta de zi cu zi”.
Lucrând la tine, lucrezi pentru a-ţi creşte valoarea şi astfel creşte totul în jurul tău.
Asta este de fapt însumarea pe scurt a conceptului de ”personalitate alfa”. Dezvoltare permanentă şi împlinirea potenţialului cu care te-ai născut.
Te întrebi care ar fi reversul medaliei?
Ce se întâmplă dacă nu faci sport, nu mănânci corect şi nu te odihneşti?
Hormonal începi să ai dereglări. Corpul uman are nevoie de mişcare. Emoţiile pornesc de la hormoni. Endorfinele, hormonii fericirii se produc când corpul face efort fizic. Dacă eşti în depresie sau ai stări emoţionale negative, e probabil pentru că în tine colcăie un haos hormonal.
Dacă eşti o persoană care se îngraşă repede, când vei vedea în oglindă cum ai pus kilogramele, când nu mai îţi stau hainele, când începe să îţi scadă stima de sine şi să ai o imagine de sine proastă, poţi să ştii că deja te-ai setat pe un drum ce duce spre dezastru.
Neavând nutrienţi şi vitamine, energia din hrană, care e combustibilul tău, vei începe să te îmbolnăveşti şi să nu mai fii o persoană productivă. Începi să nu mai fii util ţie şi celor din jur și devii o povară.
Dacă nu te odihnești suficient, te supui stresului. Cortizolul, hormonul stresului, ucide la propriu. Din cauza stresului oamenii clachează cel mai des, îşi distrug relaţii, oportunităţi şi în final, viaţa.
Ce se întâmplă dacă nu lucrezi cu pasiune şi plăcere într-un domeniu integrat în stilul tău de viaţă?
Îmi vei spune că ţi-ar plăcea să faci sport, să mănânci corect şi să te odihneşti ,dar ai un job care te face să fii sfârşit de puteri la sfârşitul zilei şi nu mai ai timp şi chef de nimic. Îmi vei spune că ai nevoie de job ca să te întreţii pe tine şi pe membrii familiei tale.
Perfect până aici, sunt alături de tine.
Însă cum ai ajuns tu în poziţia să ai un job de care depinzi şi care în acelaşi timp te face să postezi pe facebook poze cu ”lunea e naşpa, de abia aştept weekendul.”
Dacă priveşti în urmă vei vedea că ai luat o serie de decizii greşite şi acum eşti într-o capcană din care e tot mai greu să ieşi.
Ei bine, IEȘI.
Dacă vei continua să mergi la un job ce nu îţi face plăcere, în care nu progresezi şi nu simţi că ai oportunităţi de a trece la niveluri superioare de venit, nu doar că starea fizică şi psihică despre care am vorbit mai sus se va înrăutăţi în mod accelerat, însă şi starea ta spirituală va avea de suferit.
Noi oamenii avem nevoie să dăm un sens vieţii noastre. Am stat de vorbă cu oameni care mergeau la job ca nişte zombie fără să îşi pună nişte întrebări elementare.
Ca de exemplu, ”care e planul de progres şi evoluţie mergând la acest job?”. După o discuţie de 5 minute, oamenii îşi dădeau seama că ce cheltuiau pe transport şi mâncare pentru job, îi făcea să lucreze 8-9 ore pe zi, 5-6 zile pe săptămână aproape fără să aibă câştiguri.
Să faci asta ani de zile, nu este un act de inconştienţă gravă la adresa fericirii tale în această viaţă scurtă?
Ai nevoie ca munca ta, care probabil îţi ocupă cea mai mare parte a zilei, să fie o muncă plină de sens, o muncă ce îţi dă sentimentul de împlinire şi oportunitatea de a progresa şi evolua într-un fel măsurabil şi vizibil.
Ce se întâmplă dacă în mediul în care trăieşti este toxic?
Aici mă refer la familie, relaţie de cuplu, locul pe care îl numeşti acasă.
Să definim puțin ce înseamnă un mediu toxic:
– un loc în care părerea ta şi dorinţele tale sunt minimalizate sau ironizate
– un loc în care visurile şi aspiraţiile tale sunt descurajate
– un loc în care ţi se fac constant reproşuri
– un loc în care agresivitatea verbală, emoţională şi fizică este constantă
– un loc în care eşti dependent de altă persoană şi te supui şantajului pentru a putea supravieţui
– un loc în care nu te poţi exprima autentic de frică să nu fii judecat, criticat
– un loc în care simţi ruşine şi nu simţi că eşti ascultat şi valorizat ca fiinţă umană
Ei bine, dacă în locul pe care îl numeşti ”acasă” găseşti unul sau mai multe din simptomele de mai sus, nu poţi funcţiona la potenţialul tău. De fapt, eşti chiar foarte departe de a avea rezultatele pe care ai putea să le ai dacă ai avea linişte sufletească.
Cu toţii avem nevoie de iubire în viaţa noastră. E de preferat să fii singur (poţi să fii foarte fericit și singur) decât să fii într-un mediu toxic fie că e familie, relaţie de cuplu sau orice alt gen de relaţie.
Să recapitulăm
În viaţa ta, ai nevoie de sănătate şi stare de bine din punct de vedere fizic, psihologic şi spiritual.
Ai nevoie de o activitate, o muncă ce are sens pentru tine, ce îţi permite să te dezvolţi şi să evoluezi.
Ai nevoie să câştigi bani din acea muncă pentru ca lucrurile să fie îmbinate sănătos.
Ai nevoie de iubire, începând cu iubirea ce o ai tu pentru tine.
Şi mai pe scurt, vorbim despre sănătate, vocaţie, bani şi iubire.
Ai să rămâi surprins cum se îmbină aceste lucruri între ele.
Pentru a te ajuta să te dezvolți pe cele 3 planuri îți recomand cursul Atitudinea și Mentalitatea învingătorilor – un curs online în care vei învăţa cum să câştigi competiţia cu tine însuţi, să devii o personalitate alfa cu o atitudine de învingător. Vei învăţa să îți aliniezi corpul, mintea şi spiritul pentru a-ţi atinge obiectivele şi pentru a-ţi transforma visurile în realitate. Împreună cu acest curs vei primi și cartea Ghidul personalității alfa.
Ca să fii productiv şi să câştigi bani din munca ta, e nevoie să ai energie care vine din grija faţă de corp. Ca să faci munca din vocaţie, ai nevoie de iubire în suflet pentru că vocaţia este munca făcută cu iubire. Ca să ai relaţii excelente de iubire, prietenie şi colaborare ai nevoie de un stil de viaţă care să îţi permită să întâlneşti oameni extraordinari şi să poţi întreţine şi creşte aceste relaţii.
TOATE aceste lucruri, sunt strâns legate între ele, precum verigile unui lanţ.
De aici vorba că un lanţ este puternic pe cât este cea mai slabă verigă a lui.
La început, metoda mea de evoluţie a fost să iau un domeniu în care am suferit cel mai mult şi să mă dedic exclusiv luni de zile, să citesc şi să aplic tot ce găsesc.
A funcţionat o vreme însă prin această strategie îţi asumi că vei neglija celelalte domenii. Tu trebuie să decizi pentru tine dacă eşti dispus să plăteşti acest preţ, cel puţin pentru o perioadă din viaţa ta.
Acum, am descoperit un lucru extraordinar pe care vreau să îl împărtășesc cu tine.
Noi oamenii vrem rezultate mari şi cât mai rapide iar asta nu e nici un secret.
Totuşi, în viaţa mea, rezultatele mari şi rapide au început să vină cu adevărat când am început să fac lucruri mici şi lent, ZILNIC.
Are sens? Repet încă odată.
Rezultatele mari şi rapide vin atunci când faci lucruri mici şi lent, ZILNIC.
Entuziasmul şi acţiunile ce vin din el sunt minunate. Însă nimic important nu poate fi construit pe fundaţia emoţiilor care fluctuează, vin şi trec. Dacă azi simt entuziasm şi 2 zile nu îl simt, ce fac? Irosesc 2 zile fără să fac nimic?
Mi-am propus să îmi ating obiectivele şi visurile printr-o metodă care deşi pare banală, este extrem de puternică şi culmea, greu de aplicat de marea majoritate.
Mi-am dat seama că această metodă, sau necunoaşterea ei, fac diferenţa dintre un om cu rezultate extraordinare şi unul fără rezultate sau rezultate slabe.
E plin de oameni care în 5 ianuarie merg cu entuziasm la sala de sport, dar garantat 80% din ei nu mai sunt acolo în februarie.
E plin de oameni ce îşi pun obiective şi visuri însă la sfârşit de an văd că nu le-au atins.
Asta pentru că metoda pe care urmează să ţi-o prezint nu are foarte multă emoţie în ea, ci are acţiune şi profesionalism și disciplină uşor de urmat de către oricine.
Motivul pentru care această metodă extrem de puternică nu este aparent foarte atrăgătoare este pentru că oamenii vor mai mult emoţie decât rutină.
Dar dacă îţi spun că din rutina zilnică şi lipsită de emoţii se vor naşte cele mai mari realizări, experienţe şi victorii ale tale?
Principiul cărămidei zilnice
Dacă vrei să faci o casă, te poţi apuca de ea cu entuziasm însă va dura câteva luni de zile sau chiar ani. Care e cea mai rapidă metodă de a termina o casă?
Evident, să lucrezi zilnic la ea. Ce se întâmplă dacă însă lucrezi într-o zi prea mult şi te îmbolnăveşti, sau accidentezi? Sau pur şi simplu nu îţi mai face plăcere şi nu mai ai chef de lucru?
Vor urma zile în care vei stagna şi nu se va întâmpla nimic. Şi din hei-rup în hei-rup, poate vei ajunge să termini casa dar într-un timp mult mai lung.
Aşadar, cum pot să am garanţia că voi avea casă şi în acelaşi timp să fie într-un timp util şi eu să mă simt şi bine în timp ce se construieşte casa?
Să lucrez zilnic, pentru a progresa zilnic, dar în doze potrivite astfel încât deşi zilnic se văd progrese, în acelaşi timp minimalizez riscul să vreau pauze sau să mă accidentez.
Ei bine, acest principiu se aplică în orice vis sau obiectiv ai şi tu în acest moment.
La fel poţi să procedezi în domeniile vieţii de care ţi-am spus mai sus.
În cazul meu, prin această metodă am reuşit să fac sport constant de ceva timp şi să îmi menţin greutatea, deşi efortul depus a fost minim. Am calculat cât de mult sport pot să fac şi cât anume pot să greşesc în alimentaţia mea astfel încât să menţin un progres constant pe un drum pe care să nu mai dau înapoi.
Mi-am dat seama că dacă mănânc dimineaţa ce mi-e poftă dar m-ar îngrăşa, nu se depune nimic şi scap şi de poftă. Altfel m-ar apuca poftele seara şi s-ar depune orice mănânc.
Mi-am dat seama că dacă mă antrenez de 3 ori pe săptămână, este tolerabil şi pot să duc efortul luni şi ani de zile.
Am găsit cărămida mea zilnică pentru corpul fizic iar energia mea este la nivel bun şi foarte bun, nu am mai crescut în greutate de ceva timp deşi eu mă îngraş foarte repede şi mai mult, nu simt că fac vreun efort care să îmi răpească din plăcerea vieţii.
Când vine vorba de munca mea, să scriu 2000 de cuvinte pe zi este cărămida mea zilnică. Înainte mă chinuiam să mă apuc să scriu o carte, aveam 2-3 săptămâni de muncă continuă apoi pauză 2 luni din cauza suprasolicitării. Era un haos în viaţa mea profesională, nu ştiam când să lucrez și când să mă odihnesc.
Azi, scriu 2000 de cuvinte pe zi. Zilnic. Când sunt inspirat, le scriu într-o oră. Când e mai greu, le scriu în 2-3 ore.
În 50 de zile pot avea o carte nouă în acest ritm însă scriu şi articole, transform ce am scris în texte scurte pentru social media, fac materiale audio, cursuri online.
Toate acestea au devenit super uşoare şi plăcute pentru că tot ce trebuie să fac este să pun o cărămidă în fiecare zi şi apoi pot să dorm liniştit că mi-am făcut datoria.
Evident, când te simţi în formă, poţi pune mai multe cărămizi într-o zi.
Am zile în care merg cu bicicleta la sală, fac înot, apoi antrenament cu greutăţi şi apoi alerg 40 de minute. Însă doar când simt că am chef şi când simt că nu îmi afectează rutina zilnică.
Alteori, când scriu, intru în stare de flux şi scriu 10 mii de cuvinte fără să mă ridic de la masă.
Însă aceste zile sunt RARE. Dacă m-aş baza pe aceste momente de productivitate excelentă, aş obţine rezultatele pe care le vreau în 3-4 ani în loc de un an.
Ştiu asta pentru că am trăit în ambele feluri.
Un moment în care ai chef de sport şi mâncare sănătoasă nu poate compensa 3 luni de trăit nesănătos şi sedentar.
10 mii de cuvinte scrise într-o zi nu înseamnă o carte bună sau continuitate în munca mea.
În schimb, dacă vei continua cu paşi mici, delicaţi, zilnici, munca pe care ai început-o poate cu entuziasm, vei obține rezultate ce îţi vor depăşi orice imaginaţie.
Nu trebuie să fii rupt la sfârşitul zilei ca să realizezi lucruri extraordinare.
Nici copacul nu creşte peste noapte dar când creşte un stejar dintr-o ghindă mică, puţini copaci se pot compara cu el. Apa nu sapă şanţuri de pe o zi pe alta însă face prăpăstii în munţi pe măsură ce trece timpul.
Măreţia în această viaţă se întâmplă atunci când zilnic, pentru foarte mult timp, se întâmplă câte un pas mic de porumbel.
Acum, vreau să știu ce întrebări ai ?
Vreau să ştiu care sunt obiectivele şi visurile tale şi care ar fi cărămida zilnică pe care ai putea să o pui pentru a atinge în cel mai scurt timp dorinţele şi obiectivele tale.
Per aspera ad astra
Pera Novacovici
87 de răspunsuri
Imi doresc sa fiu mai linistita sa iau toate lucrurile cu calm..
Interesant articolul….. Hm….. Totusi, cum pot schimba greseli facute in timp, vazandu-mi interesul personal, daca atitudinea mea se va reflecta – in sensul ca ii voi incurca- pe cei dragi mie????? Oricum vad viitorul in sensul de a planifica, gandi, preintampina ceea ce pot eu gestiona, acest lucru se va intampla in vietile lor datorita miscarilor pe care intentionez sa le fac eu pentru a-mi fie mie mai bine. Ca sa nu mai vorbim de neprevazut….. 🙁
SAlut. greselile facute in timp se corecteaza nemaifacandu-le in viitor 🙂
sau inlocuind un comportament gresit „nociv” cu unul util „sanatos”
sau…orice sut… este un salt inainte! …daca iti alegi partenerii care te avantajeaza sau ma rog nu te incurca 🙂
oricum,TU incearca sa-ti strangi caramizi pentru casa TA,altfel..vei ramane pe drumuri!..indiferent de gradul de rudenie!
,,Plateste-te pe tine prima data..apoi….! 🙂
Salut Gabi. Dupa ce am citit comentariul tau am plecat cu gandul la un concept pe care l-am auzit mai demult. In engleza suna cam asa „When you want to be succesful, for a period of time you have to be unselfishly selfish”. Asta inseamna ca atunci cand vrei sa atingi succesul, persoanele cele mai apropiate tie ti se vor impotrivi si vor incerca sa te traga inapoi spunandu-ti ca te-ai luat aiurea, ca te schimbi si alte chestii din astea.
Te vei simti la pamant, te vor descuraja, dar asta numai daca ii lasi. De aici si „fii cel mai egoist in cel mai NEegoist mod posibil”. Asta inseamna ca: tu stii ce vrei de la tine si de la viata si de asemenea stii ce ai de facut ca sa ajungi acolo.
Stii ca din cauza asta vor exista conflicte dar va trebui sa nu te intereseze de ele, sa te lase rece si sa le ignori si sa faci ca tine pana la capat pentru ca daca tu devii acea persoana de succes va fi bine pentru toata lumea din jurul tau pentru ca vei deveni o inspiratie.
La inceput, tot ce vor face va fi sa te invidieze. Dar ce este invidia daca nu admiratie inteleasa gresit? La final vor ajunge la sentimentul pozitiv de admiratie, ii vei inspiria si poate ca asa isi vor trai si ei misiunea si viata extraordinara care le este menita.
Sper ca te-am ajutat si succes in drumul tau,
Claudiu
Consider că greșelile au rămas în trecut, acolo este locul lor. Încearcă să le laşi acolo şi trăieşte …
Mare dreptare in tot cea ce zici!
Buna Pera,
foarte tare articolul:) aceeasi greseala fac si eu in tot ceea ce inseamna proiecte noi si idei noi la lucru…sunt foarte entuziasmat 2, 3 zile…le incep apoi le tot amana…si aman..si iar aman…pana se apropie DEADLINE-ul si sunt intr-un stres total….la fel am facut si cu IMPULSUL FITNESS CUMPARAT DE LA VOI…cateva zile m-am tinut apoi iar am amanat pana nu am mai facut nimic….
Dragă Pera Novacovici, îți dau dreptate în tot ce spui! Dar am o mare întrebare…Unde așezi aceste cărămizi dacă nu ai un loc pe care să înalți casa?…Și …iată că s-a ivit a doua întrebare…Cum găsești locul pentru casă?
Buna intrebare. Daca aceasta casa este defapt o metafora, poate ca si locul nu e ceva neaparat fizic ci o metafora. Si poti sa iti faci casa ORIUNDE vrei tu 🙂
Am înțeles că e o metaforă, dar în unele cazuri chiar trebuie ceva concret!
Ok. Dar ai observat ca tu nu ai fost deloc concreta in cum ai pus problema? nu ai spus ce vrei cu adevarat 🙂
Cred ca, acea casa, la care se refera Delia, e defapt acolo deja, se construieste in fapt in jurul fiecaruia dintre cei care-si propun s-o construiasca. Locul ei e „spatiul personal al fiecaruia”. Eu nu cred ca neaparat necesar sa-i dea, sa gaseasca, o forma materiala.
Prin urmare, Delia, daca-mi permiti, apuca-te sa aduni caramizile si iti garantez ca se vor aseza una peste alta, fiecare la locul ei, ca si cum ar fi fost acolo de cand lumea. Problema nu e de depozitare sau construire, mai ales in prima faza, ci mai degraba de a aduna acele cateva caramizi care-ti dau certitudinea ca esti pe drumul cel bun.
Cu respect si modestie
Cristi
Daca toti isi lasa jobul,daca toti chiar vor case de vis,daca toti vrem investitii care sa genereze un flux de numerar lunar care sa le asigure independenta financiaRA,atunci,te rog frumos sa creezi un articol cu solutii,fiindca nu toti putem deveni coachi,atunci nu ar avea sens coachingul,dar..din experienta ta,da.ne cateva solutii bune,nu stiu acum….ceva mai practic,bazat pe tara noastra,nivelul nostru financiar,nu al americanilor,ca nu tine cu povesti de viata americane! Te rog,cateva solutii cum putem ajunge susfara sa devenim dezvoltatori personali!
In aceasta postare Pera foloseste o metafora.Ne ofera solutii pentru a ne realiza visele,nu neaparat sa construim case sau sa devenim dezvoltatori.Foloseste cuvantul ”casa” cu semnificatia de vis,ideal,telAceste teluri pot fi de orice fel si,evident,includ si posibiliatea construirii unei case sau posibiltatea de a deveni dezvoltator.Avem nevoie de indrazneala si fantezie pentru a deveni creativi si constructivi.
Ceea ce spune Pera aici nu are nicio legatura cu americanii sau cu alta natie,ci cu oamenii,indiferent de societatea din care provin.Iar solutiile trebuie sa le gasim singuri,descoperindu-ne abilitatile,dupa ce ne descoperm vocatia.
Nu ai cum sa faci nimic in viata fara sa te dezvolti personal. Ai ceea ce meriti la nivelul la care esti. Daca vrei mai mult, creste-te pe tine. E simplu de tot. Asta e solutia si e simpla. Zi-mi cu ce te pot ajuta eu . Imi ceri ceva concret dar tu esti FOARTE vaga. Ce anume vrei? Mai concret si mai specific?
Corect ai spus Aurelia! Principiul e corect, dar solutiile concrete sunt problema multor oameni. Cred ca o prima solutie este sa vezi de ce esti tu pasionata si sa te educi in domeniul respectiv, apoi vor aparea pe parcurs alte oportunitati, mai afli lucruri, poate intri in contact cu alti oameni care te vor ajuta in anumite feluri etc. Ideea este sa faci primul pas si chiar daca la final nu ai realizarile pe care le asteptai, macar esti impacata cu ideea ca ti-ai facut datoria fata de tine sa incerci. Mult succes!
As vrea sa lucrez la modul cum imi organizez timpul , vreau sa acord zilnic timp gasirii unui obicei pentru a ma trezi mai usor dimineata , facandu-mi un program pentru restul zilei sau saptamanii .Fiindca dimineata ma simt cel mai productiv dar pierd timpul cu alte prostii , apoi vine dupa-amiaza si mananc ma ia o moleseala si iar nu mai fac nimic , iar seara zic , e deja tarziu , lasa pe maine , pe cand in putinele dimineti cand chiar ma apuc de treaba dimineata fac multe pana la pranz… Problema mea e dimineata !
Pai solutia ai scris-o tu. Dimineata pierzi timpul cu prostii. Nu il mai pierde 🙂
Alt articol genial.
Am platit un abonament pentru o luna de sala. Inainte de a merge, mi-am planuit sa merg zilnic, iar cand s-a sfarsit luna am fost foarte dezamagita de mine ca nu am reusit sa merg decat de 8 ori. Am renuntat complet la sala ramanand cu ideea ca am dat o gramada de bani si nici nu am fost in stare sa merg. Acum, dupa ce am citit articolul, imi dau seama ca pentru o incepatoare, am mers bine de doua ori pe saptamana. De ce nu am putut sa gandesc asa la inceput?
Multumesc mult pentru articol.
cred ca procrastinarea e cel mai mare pacat pe care il poate face cineva. (indiferent de „religie”) visurile mare au termene limita… visurile mari sunt nebune si par nerealizabile… dar visurile mari umplu viata 😀 si daca nu ma depasesc pe mine, atunci ce naiba sa fac in viata asta?… :))) procrastinarea e ceea ce trebuie sa dau deoparte ca sa ma tin de treaba. si totusi nu am idee cum sa scap de ea si sa imi valorific potentialul. :)) e naspa. dar Bursa nu se castiga singura, si mai ales „Competition never sleeps!”, nu? 😀
Amanarea vine atunci cand actiunile tale nu sunt congruente cu valorile tale. Afla ce e cel mai iimportant pentru tine in viata si fa ca 80% din timpul tau sa fie dedicat lucrurilor care sunt extrem de importante si vei vedea ca nu mai exista amanare. Cand ti-e foame, cat poti sa amani sa nu mananci?
Pentru a afla ierarhia valorilor, are Marius Simion un exercitiu (cel cu lista, si apoi ordonarea valorilor). .. Si mai are un exercitiu (excelent!) Lorand Soares, in audiobook-ul ‘Fabrica de Bani’ .. in esenta sunt vreo 12 intrebari de genul „Cu ce iti umpli spatiul inconjurator? Top 3?”, „Cu ce iti umpli timpul? Top 3?”, „Cu ce ai vrea sa iti umpli timpul daca ai avea control complet asupra lui?”, „La ce iti zboara mintea atunci cand nu te gandesti la ceva anume? Top 3?”, „Atunci cand ai ‘pitici’ pe creier, despre ce iti spun ei?”, „Atunci cand stai de vorba cu cineva, de obicei la ce ajunge discutia?” .. erau vreo 12 intrebari parca, nu le tin minte pe toate. Dupa ce raspunzi, aduni numarul de puncte de la fiecare intrebare.. vezi care raspunsuri se repeta cel mai mult. Nu tin minte tot exercitiul pe de rost, dar tin minte ca dupa exercitiul asta am ramas masca. Gen .. ‘Woow! .. uite ma! .. care erau valorile mele adevarate’ .. si stiam ca , da, chiar pe asta imi cheltui timpul si banii si vorbesc despre ele mereu. (si nu erau cele care imi ieseau mereu .. cele care credeam eu ca sunt valorile mele.. cele din alte exercitii mai simpliste pt ierarhia valorilor..)
..
In fine. Ideea e ca exercitiul lui Lorand este SUPER BUN pentru aflat ierarhia valorilor.
La tzanc articolul acesta 🙂
Obiectivele mele sunt sa ma cunosc mai bine urmand sa ma autodepasesc dupa care as vedea mai limpede directia in care ma indrept.
Caramida zilnica pe care o pun este sa ascult mai mult vocea interioara si sa actionez in acea directie.
Crezi ca caramida zilnica este potrivita pentru obiectivele mele?
Nu cred că greșesc cu nimic când spun că de când am început să citesc personalitate alfa mi s-a schimbat viața! Momentan vizibil doar în ceea ce privește sportul și grija pentru propriul corp dar simt că de aici îmi vine suficientă energie pentru celelalte! Nu mă grăbesc, dar nici nu dorm… Încerc să pun câte o cărămidă zilnic… Deja simt cum fiecare pas mă duce mai aproape de ceea ce-mi doresc! Încerc să profit de călătorie! Îți mulțumesc Pera!!!
Multumesc si eu ca implementezi ce citesti. Spor la treaba si tinem steagul sus 🙂
Pentru autocunoastere caramida zilnica este formata din citit si trait experiente care sa te puna fata in fata cu lumea ta interioara. Actiuni care sa te scoata din zona de confort. Actiune care sa te faca sa cunosti oameni noi si situatii noi. Autocunoasterea vine din experienta care duce la discernamant si allegeri tot mai bune.
Multumesc mult Pera pentru articol!!!
Multumesc pentru articol, este foarte bun, m-a motivat in munca pe care o fac eu.
Eu am 28 de ani si inca nu mi am dat seama ce meserie vreau sa fac, iar acest lucru imi afecteaza viata deoarece nu am un loc de munca stabil si un castig asigurat. Multumesc.
Salut. Loc de munca stabil nu exista. Cine iti garanteaza stabilitatea lui? E vreo zana care face asta? Legat de meserie, incearca sa iti descoperi talentele si inclinatiile innascute. Cauta testul MBTI pe google
Multumim frumos pentru motivatie!! Pentru mine caramida zilnica este intilnirea cu cel putin doua persoane zilnic
pentru a le aduce plus valoare in vietile lor!!! Succes deplin in continuare!!
Indiferent de varsta, trebuie sa mai gasim caramizi si sa ne construim o casa foarte solida, care sa ne tina de cald si sa ne faca fericiti pana la final, sa nu depindem de nimeni!Obiectivul meu este sa citesc cat mai multe carti de dezvoltare personala, dar sa nu uit de exercitiul fizic si nutritia corecta!
3 ori pe saptamana la sala/ 50 de pagini citite pe zi/ invatarea unei limbi straine: 10 ore pe saptamana.
Multumesc pt articol Pera!
Poate ca nu ai loc pentru casa. Poate ca nu ai nici macar caramizi. Si nici nu vei avea daca te vei multumi sa privesti doar la un metru distanta. Ridica-te si fa un pas! Poate ca imaginea va fi la fel…Mai fa un pas si inca unul. La un moment dat vei vedea lumea altfel Poate vei gasi locul cautat. Si daca nu ai caramizi INVATA sa le faci!
N-am reusit sa construiesc palate, dar am incercat sa vad un pic mai departe si intotdeauna mi-a fost de folos! Ma bucur ca exista oameni ca Pera care incearca sa-i faca pe cei din jur sa vada viata cu alti ochi. Succes!
Bun articol.obiectiv: – sa devin mai disciplinata financiar;cărămida zilnică de pus: sa îmi însușeșc si sa aplic sfaturile din cursul tau( fabrica de bani-). Multumesc !
Ce vrea sa spună Pera in acest articol motivational este ca avem nevoie de autodisciplina, pt suntem fiinte ale obisnuintei, iar diferența dintre o persoana care are succes si una care nu are, este ca succesul inseamna obiceiuri bune! Trebuie sa identificam ce vrem sa schimbam in bine la noi, sa implementam acel lucru si asa, facut zilnic, devine un obicei bun! Deci cărămizile sunt obiceiuri bune care duc la îndeplinirea visurilor noastre! Dat pt asta, nu e de ajuns sa ne dorim, trebuie sa luam DECIZIA!!
Ma bucur mult ca am citit articolul tau Pera, este foarte adevarat ca perseverenta este calea catre succes , si mai ales rabdarea pentru a vedea cum lucrurile prin contur.Cred ca cel mai evident am observa cat am avansat daca am face o comparatie la o lunga perioada de timp cum am inceput si unde suntem .Imi plac mult articolele tale si imi dau incredere in mine sa nu ma opresc din a lupta pentru pasiunile mele , chiar daca traiesc intr-un mediu toxic care este foarte „realist” iar planurile mele par mereu prea mari.
superba introducerea,m-a facut sa vreau sa citesc mai departe…nu ca nu as fi citit oricum, e o placere cam masochista sa citesc tot ce postezi…masochista pentru ca ma analizez mereu, raspunzand la intrebarile puse de tine si totusi nu am gasit solutia. Am jobul dorit si acasa e bine, numai planul financiar e nesatisfacator. Da, stiu, lucrand la stat nu voi avea niciodata mai mult in acest domeniu, dar nu imi vine sa arunc ce am construit in 26 de ani de munca si s-o iau de la capat…Mai cercetam! Un an bun!
Multumesc Pera!
Este adevarat profund si simplu ceea ce spui.
In viata mea am pierdut enorm pentru ca am lasat totul pe seama emotiilor, a inspiratiei, a clipelor inalte. Ele m-au hranit, m-au definit si m-au inaltat, dar tot ele au sfarsit, invariabil, prin a ma trada.
Nu de foarte mult timp am constientizat acest „acordeon” al emotiilor care ma urca si ma coboara dupa bunul lor plac si am luat decizia de a lupta cu mine pentru a-mi integra o viziune mai obiectiva si mai sanatoasa. Probabil ca cea mai mare dificultate a oamenilor emotionali ca mine este de a-si numi emotiile, de a le vedea acolo unde sunt si de a recunoaste ca ele controleaza totul si decid…
Succes si inspiratie tuturor celor care s-au decis „sa devina constructori”!
La multi ani Pera! As dori sa fac si eu ceva anul acesta!
As putea face casa ..pt ca noi avem … pamntul… pe care sa punem casa.Ne trebuie , bani si impuls !Pt. a avea putere de a face! La pensie voi comanda cartea sper sa mi fie de folos in gandurile mele. Multumesc..
Salut Pera, foarte interesant si bun articolul, la fel ca si celelalte pe care le faci pentru a ne ajuta pe noi, cea mai proasta chestie pentru mine este, ca imi este teama sa ies din zona de confort, am citit zeci de articole pe tema asta, de cativa ani buni, incerc sa depasesc chestia asta, dar nu prea pot, momentan trec si printr-o situatie emotionala proasta din cauza unei relatii si parca asta mai trage si mai in jos, deci cum as putea sa trec peste zona de confort? Multumesc!
sfatul meu este sa-ti gasesti RAPID confortul …in bratele ,, alta relatie”!:)
ps: afilierea este o solutie ptr statul,,in confort”,dar sant destule materiale lansa-te de Pera si echipa,pentru ati construi propriul imperiu 😉
Pera esti cel mai tare! Nu reuseste nimeni sa ma motiveze cum ma motivezi tu! De aceea revin pe pagina ta ori de cate ori mi-e greu si am nevoie de uneltele tale! Mediul toxic in familie………….tare bine ai punctat! Nu degeaba te-am ales mentorul meu! Multumesc!
Multumesc
Multumesc Pera pentru articol !!!
Intrebarea care ma framinta des, cum sa pastram entuziasmul de seara, pe alta zi. Sper ca mai inteles 🙂
Nu il poti pastra pentru ca hormonii si emotiile care genereaza entuziasm se potolesc in timpul noptii. E firesc sa existe acest reset emotional.
Metoda mea, care s-ar putea sa nu functioneze pentru toti, dar sigur pentru unii, este ca inainte sa ma pun la laptop sa scriu si sa fac activitatile cele mai productive si creative care ar fi bine sa beneficieze de entuziasm, beau 2 ceaiuri verzi tari fara indulcitori si ascult muzica de pe youtube, o anumita muzica generatoare de entuziasm, cu castile in urechi si fara sa iti lasi distrasa atentia de alti oameni.
Cauta pe youtube urmatoarele : Two Steps from Hell, Thomas Bergersen, Audiomachine. Cauta Best of si vei gasi cele mai puternice melodii. Am descoperit ca aceasta combinatie, cu muzica ascultata in casti si efectul ceaiului verde sau negru, te duce intr-o stare transpersonala, de high, de constiinta modificata 😀 AI sa observi ca daca functioneaza ca si la mine, cateva ore iti vine sa urci pe HImalaya catarandu-te cu mainile goale in timp ce urlii
Drum bun, drum bun, toba bate, drum bun, bravi români, ura!
Cu sacul legat în spate, cu armele-n mâini, ura!
Steagul să lucească steagul, pentru el trăim,
Țara să-nflorească țara, pentru ea murim, drum bun.
Salut Pera! Ca de obicei foarte bun articol. Te apreciez mult pentru tot ce faci……. Imi place foarte mult sportul. Visul meu este sa educ oamenii in domeniul sportiv ,sa deschid un centru sportiv cu diferite tipuri de sport unde lumea sa poata pune sanatate pe ei. Scopul meu in 2015 este sa generez un venit lunar de 3 000 euro din pasiv- care sa-mi permita sa fac sport de performanta pentru a acumula cat mai multa experienta in domeniu. Intrebarea mea este : Cat timp sa dedic zilnic pentru venitul financiar si cat timp pentru domeniul sportiv?
E o intrebare la care mi-e greu sa raspund. Nu stiu ce inseamna cele doua activitati, dar m-as focusa mai mult pe dezvoltarea de abilitati la inceput
Salut, Pera! Si eu te citesc de peste 4 ani de zile, dar cel putin de mine s-a prins ceva. M-ai ajutat sa am incredere in mine.Acum ca de obicei, articolele tale vin ca raspunsuri la rugamintile mele. Bun articol. Esti un exemplu pentru mine!
Asumarea responsabilității aduce cu sine o enormă ușurare când știu că orice situație este 100% responsabilitatea mea, lucrurile se simplifică foarte mult, adică știu că, cauza e doar la mine și acționez să obțin un alt rezultat dacă până acuma nu am avut rezultate care să mă satisfacă. Sunt într-o stare de gratitudine și sunt recunoscătoare pentru tot ceea ce am și îmi este mai ușor să mă orientez către ceea ce îmi doresc, dacă aș fi nemulțumită de ceea ce am atunci m-aș gândi doar la lucrurile care îmi lipsesc însă eu vreau să fiu o persoană pozitivă și să gândesc pozitiv. Îmi place să admir calitățile care se pot admira la oamenii unde vreau și eu să ajung. Am conștientizat ce este invidia, mi-am făcut o notiță mentală cum că am recunoscut-o în psihicul meu și nu o voi lăsa-o să mi se cuibărească în minte fiindcă am înlocuit-o cu admirația, admir calitățile oamenilor prosperi și nu îi invidiez.
În fiecare zi îmi place să pun aceea cărămidă la prosperitate care sper să devină obicei în viața mea, REVERIA, oamenii care ajung prosperi și își păstrează prosperitatea pe termen lung își dau voie să viseze pur și simplu își fac timp pentru a visa cum vor să arate viața lor, își imaginează la modul ideal cum ar putea să arate viața lor și abia după aceea se hotărăsc ca să transforme în plan acele reverii.Îmi doresc nespus de mult să înlătur acei pitici de pe creier care îmi spun că nu e bine să fiu visătoare, că e bine să fiu realistă, îmi doresc să îmi formez acest obicei în fiecare zi voi înlocui realismul cu reveria pentru 10 minute maxim o jumătate de oră.
Multumesc! Inca o confirmare ca am gasit solutia! Dar cat timp am cautat-o! Pentru mine articolul tau e confirmarea de care nu prea mai aveam nevoie pentru ca au inceput sa apara rezultatele :). Insa cautam un coachi, pe cineva cu care sa vorbesc aceeasi limba. Am citit multe pana acum, dar au fost caramizi mici, carti cu prea putine raspunsuri, insa cu ele am construit, mi-am lasat mintea libera sa gandeasca cu materialul pe care il dadeam, sa gaseasca singura calea. Ti-as trimite o poza cu foaia pe care am raspuns la cele 5 intrebari, inainte de a citi acest articol! In cateva minute ai devenit unul din cei mai buni prieteni ai mei! Si am foarte putini! Imi ajung degetele de la o mana. Tinem legatura! 🙂
Multumesc si felicitari pt. articol, Pera! : ) O romanca fricita! : )
Casa visurilor noastre sunt de fapt dorintele, visele si nevoile noastre ce asteapta sa fie implinite, viata noastra asa cum ne-o dorim si pe care avem tendinta sa o tot amam.Pana cand?
Multumim pentru articol, ne este de mare folos!
Astazi mi-a venit in minte, fara sa citesc articolul tau , imaginea cu omul ce pune caramida peste alte caramizi, am m-ai vazut-o cu siguranta in postarile tale si ce crezi ca am facut? O lista pe care mi-am notat toate lucrurile de care am nevoie pentru ca sa depasesc statutul de liber profesionist, si sa lucrez la un moment dat doar pentru mine.Asta m-a ajuat sa ma gandesc cu bucurie la ziua de maine , si sa astept cu nerabdare primii bani pe anul acesta ce-i voi cheltui pe caramizi, iar drumul spre obiectiv va din ce in ce mai scurt si ceea ce pare atat de greu la inceput va fii tot mai simplu.
Si o alta revelatie am avut astazi, m-am vazut lucrand zilnic in afacerea mea si acea ramura a medicinei dentare ce mie imi place cel mai mult, si nu m-am vazut ca obosesc facand asta si mi-a venit in minte cuvantul vocatie.
Sunt rezultatele muncii tale!Multumesc!
Avem nevoie de tine, Pera!!Continua! Caramida cu caramida!:)
Bravo Pera,asa Pera,Merci Pera,astea sant cuvintele celor care s-au regasit sau ,s-au descoperit,dupa ce au gasit AH-HA-ul oferit de Pera!vreau sa fiu scurt ptr cei care nu au gasit raspunsul nici dupa 4 ani de…Pera!(MIBelite) 😉 !…..PERSEVERENTA=CARAMIDA! 😉
Multumesc Florin 🙂
Buna Pera,
ai mare dreptate in tot ce zici acolo.Nu pot iesi din zona mea de confort si imi dau seama ca gresesc, desi lucrez foarte mult .
Ma enervez cand imi dau seama ca nu stiu exact ce vreau de la viata. Stiu doar ca nu mi-e bine asa cum e acum-sau ca e doar partial bine.
Mai are rost sa continui?
Vreau sa imi gasesc scopul aici pe paman , si nu ma las pana nu il aflu.
Mersi mult.
Superb. Eu stiu de mult metoda asta. Pe mine entuziasmul ma omoara. Ma suprasolicit trei zile, apoi stau in zona de confort o luna. Uneori e bine cand mi se mai da si cate o palma, ca sa ma trezesc. Multumesc Pera!
Frumos articol
Bun articol. Merge ca uns la început de an.
Vreau sa ma dezvolt ca persoana in fiecare zi de aceea incerc zilnic 30-60 de minute sa citesc carti/articole etc. Vreau sa ajung unul dintre cei mai important oameni sa tin numeroase conferinte si sa fiu un stiut in economie.
Genial!Mi a placut f mult materialul de astazi.Regret ca nu mai am acum 20 sau 30 de ani,Am 45 dar ma simt tanara fiindca am o gandire moderna si am o frumusete mica pt care traiesc.Obiectivele mele pe acest an sint citeva foarte importante:Sanatatea in primul rand.Fac si eu ceva gimnastica si vreau sa mi fac un program adaptat mie.Vreau sa mi termin bucataria si baia de amenajat sa intru in rand cu lumea civilizata.Vreau sa castig mai multi
bani si sa continui la proiectele incepute anul trecut in agricultura.in acest material am gasit raspunsul pt multe intrebari de ale mele.M am intrebatc mereu de ce o persoana asa plina de talente nu a putut sa si le puna in practica asta fiind eu,da,din pricina mediilor toxice din jur:invidie,prostie indreptate impotriva cuiva mai luminat,intrebarea este ce voi face de acum incolo.Uneori ma simt descurajata,cred ca ma framint in zadar,nu am cu cine sa discut asa ca…
Cred că şi eu m-am cam aglomerat în perioada asta. Anul ăsta am BAC-ul;pe zi ce trece simt cum cad. Am hotărât să merg şi anul ăsta la Olimpiada de religie (pentru că îmi face plăcere). Însă de multe ori simt că mă pierd printre probleme. Plus că mi se pare că dacă nu lucrez şi pentru admiterea la facultate,nu voi avea suficient timp atunci. Prea multe ,,cărămizi”,nu? 🙂
Articol de nota 10*
Felicitari Pera.
Eu imi doresc sa evoluez pe toate planurile …de aceea ,zilnic ,citesc ,observ …ma bucur de ce fac si imi doresc mai mult mereu…ma inspira,desigur articolele tale si …Cred in evolutia mea ..Succes si Multumesc
…Dar in toata aceasta ecuatie de logica realista si seducator de convingatoare, unde se alfa Dumnezeu ?… evident vorbesc despre Creatorul nostru al tuturor muritorilor, Tatal, Fiul Hristos si Duhul Sfant… ai ghicit, Sfanta Treime care lucreaza prin si in existenta fiecaruia dintre noi, prezenta fatza de care din pacate si spre dizgratia noastra suntem foarte departe, implicit de adevarata realitate si nu cea care ne este servita de sistem inca din nastere…. Vorbesc de Creator, fara de care nu suntem nimic si nimeni in aceasta etapa (dimensiune) numita viata,fara de care nu putea percepe nimic niciodata, dar cu siguranta la ”scanarea de apoi” toti vom palpa care ne este sensul si rostul nostru in aceasta viata trupeasca trecatoare, dar atunci va fi prea tarziu si fii convins ca tot ce pretuiesti acum si tine de cele lumesti, materiale si trupesti asa cum ne sunt descrise atat de frumos si plin de logica din acest articol, cu siguranta nu te vor duce decat la inselare… Si te vor tine departe de acel Adevar, tocmai pentru ca asta este sensul si scopul lor, acelora care conduc lumea prin acel ”ochi” autotvazator din varful priamidei, acei Iiluminati care nu au nici un interes sa te mai trezesti vreodata, batalia ce se da este pe sufletul tau, care va merge exact acolo une si cui i-ai ”slujit” in asta scurta si trecatoare viata trupeasca, iti poti imagina tu oare ce inseamna cu adevarat o vesnicie ce poate chiar vine dupa ?… Si daca tot ce ai ignorat si ai luat in ras si in hula toata viata, pentru ca asa ai fost educat si a fost la „moda”, si vei realiza ca exista viata dupa ”moarte” iar povestile si bazaconiile cu raiul si iadul sunt ceea ce mereu ai negat dar ele sunt adevarata realitate, atunci ce te vei face ?…
Dumnezeu ii iubeste pe cei care pun caramida peste caramida mai mult decat pe cei care dau din gura. De aceea eu prefer sa fac si sa ii invat si pe altii la fel. In afara de asta, nu prea ai inteles nimic despre Dumnezeu cat timp vii sa ma certi de parca esti trimisul lui Dumnezeu ca sa tragi oamenii de maneca. Eu zic ca daca vrei sa ajungi in raiul de care vorbesti, sa fii atent la cum arati cu degetul. Stii ca vom fii judecati cu aceeasi masura cu care judecam.
Imi imaginez cu amuzament scena in care esti in ziua judecatii si ti se va spune: „Si daca tot ce ai ignorat si ai luat in ras si in hula toata viata, pentru ca asa ai fost educat si a fost la „moda”, si vei realiza ca exista viata dupa ”moarte” iar povestile si bazaconiile cu raiul si iadul sunt ceea ce mereu ai negat dar ele sunt adevarata realitate, atunci ce te vei face ?…”
Asa ca nu lua in hula ce iti spun, ci ia notitze si pune-te pe treaba
” Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că mâncaţi casele văduvelor şi cu făţărnicie vă rugaţi îndelung; pentru aceasta mai multă osândă veţi lua. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un ucenic, şi dacă l-aţi făcut, îl faceţi fiu al gheenei şi îndoit decât voi. Vai vouă, călăuze oarbe, care ziceţi: Cel ce se va jura pe templu nu este cu nimic legat, dar cel ce se va jura pe aurul templului este legat. Nebuni şi orbi ! Ce este mai mare, aurul sau templul care sfinţeşte aurul ? Ziceţi iar: Cel ce se va jura pe altar cu nimic nu este legat, dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este legat. Nebuni şi orb i! Ce este mai mare, darul sau altarul care sfinţeşte darul ? Deci, cel ce se jură pe altar se jură pe el şi pe toate câte sunt deasupra lui. Deci cel ce se jură pe templu se jură pe el şi pe Cel care locuieşte în el. Cel ce se jură pe cer se jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel ce şade pe el. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici ! Că daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat părţile mai grele ale Legii: judecata, mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi. Călăuze oarbe care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila ! Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici ! Că voi curăţiţi partea din afară a paharului şi a blidului, iar înăuntru sunt pline de răpire şi de lăcomie. Fariseule orb ! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, ca să fie curată şi cea din afară. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că semănaţi cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia. Aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi drepţi oamenilor, înăuntru însă sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că zidiţi mormintele proorocilor şi împodobiţi pe ale drepţilor, Şi ziceţi: De am fi fost noi în zilele părinţilor noştri, n-am fi fost părtaşi cu ei la vărsarea sângelui proorocilor. Astfel, dar, mărturisiţi voi înşivă că sunteţi fii ai celor ce au ucis pe prooroci. Dar voi întreceţi măsura părinţilor voştri ! Şerpi, pui de vipere, cum veţi scăpa de osânda gheenei ? De aceea, iată Eu trimit la voi prooroci şi înţelepţi şi cărturari; dintre ei veţi ucide şi veţi răstigni; dintre ei veţi biciui în sinagogi şi-i veţi urmări din cetate în cetate, Ca să cadă asupra voastră tot sângele drepţilor răspândit pe pământ, de la sângele dreptului Abel, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-aţi ucis între templu şi altar. Adevărat grăiesc vouă, vor veni acestea toate asupra acestui neam. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi cu pietre ucizi pe cei trimişi la tine; de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar nu aţi voit..”
Matei 23, 13-37
Prietene, fac chestia asta cu caramizile de ceva ani buni si tot n-am ridicta acasa visurilor.Cred ca tu si cei care aveti astfel de sfaturi pur si simplu copiati unul de la altul sau vi se potriveste reteta asta. Scrii si tu in acelasi stil ca un alt coleg de al tau de bransa din Cluj .Ce remarc, mai ales la majoritatea speackerilor barbati , e ca atunci cand se adreseaza live publicului e ego-ul lor urias, parca sta piele sa plesneasca pe ei , asa de gonflat le este ego-ul.
Iti doresc un an excelent si sa reusesti MACAR un om sa-l scoti din mocirla emotiilor lui fluctuante si sa-l pui acolo pe piatra de fundatie de unde sa poata cladi.Macar UNUL.
Poate ca pui caramizi dar nu le pui dupa plan. Nu e logic ca daca ai un plan care spune ca iti trebuie 4 ziduri si un acopreris si 10 mii de caramizi, daca respecti planul si ai pus 10 mii de caramizi ar trebui ca rezultatul sa arate cam cum e si in plan? Da-ti tu seama unde gresesti. Cat despre rezultatele mele nu iti fa griji, tocmai acum lucrez la o pagina cu peste 1000 ( o mie) de marturii video si text in care oamenii spun cum anume au folosit conceptele pe care le predau ca sa isi imbunatateasca viata. Spor la treaba si mai putina ura in suflet .
si eu am ajuns la concluzia asta ca lucrurile mici sunt importante;dar ca sa incepi sa cladesti pe lucrurile mici este necesara o anume stare de echilibru interior, ceea ce inseamna deja o intelepciune insemnata=maturitate ; parerea mea e ca trebuie inceput cu recunostiinta si multumire pentru ce avem bun in prezent in viata noastra, oricat ar fi ea de neagra, sa gasim crimpeiul de lumina spre care sa mergem;si de acolo sa cladim incet, cu rabdare asa cum zici cu lucruri marunte; dar mai este o varianta in care nu vezi speranta sau nu ai rabdare sa faci lucruri marunte; sa aplici o minima vointa, sa incepi sa iti faci o rutina dintr-un lucru marunt fara sa vrei sa astepti efecte, pur si simplu sa incepi sa te urnesti din loc , sa te obligi ca si cand ai o sarcina de servici pe care esti obligat sa o faci chiar daca nu ai chef;
multumesc pentru mesaje;
Salutare! De multe ori stau până târziu și caut să rezolv cât mai multe taskuri, să fac mai mult volum de muncă, să aduc valoare în plus. Acum realizez de ce, de multe ori, în următoarea zi nu am o productivitate prea mare. Chiar acum mă apuc să îmi fac un TO DO LIST cu câteva lucruri de făcut zilnic care să mă ajute să fiu eficient pe termen lung și să îmi păstrez și vitalitatea. Mulțumesc!
Si eu multumesc pentru ca ai trecut la actiune
Cum stii carui domeniu sa ii dedici 80% din timpul tau?
De exemplu, eu am 2 domenii, unul care ma implineste in totalitate spiritual si emotional, dar nu foarte mult financiar. Si altul, care ma implineste mai mult financiar dar si spiritual (desi nu intr-o pondere mai mare ca primul).
Pe scurt, imi e frica de faptul ca daca le fac pe amandoua, nu ma dedic in totalitate, si astfel, fac doua lucruri ‘cu jumatate de masura’.
salut…te urmaresc de putin timp dar pot sa spun ca reusesc sa ma trezesc dimineata cu un alt entuziasm,mi-am facut mai multe teste despre descoperirea vocatiei,pot sa spun ca mi-a iesit ce am inceput de curand sa fac sa lucrez in MLM,dar e mult de munca la mine la persoana mea,am realizat ca la 23 de ani ai mei trebuie sa sterg tot ce am acumulat pana acum sa pot sa fac ce-mi doresc adica sa devin un leader,dar ce fac ca nu pot sa-mi dedic tot timpul acestui „vis” pentru-ca am munca care imi iroseste foarte mult timp si foarte multa energie,sa renunt la slujba m-am gandit si la asta,dar asta inseamna sa merg sa dorm pe o banca in parc si sa mananc de la gunoi…iti multumesc pentru aceste articole,citesc pana seara tarziu si simt cum incep sa vad lumea cu alti ochii…iti multumesc daca m-ai putea ajuta cu niste sfaturi!
Iti sunt recunoscatoare pentru toate aceste materiale!!!
De la 9 ani imi doresc sa fiu cantareata(acum am 18) dar am avut parte de atatea descurajari ca acum nu stiu daca imi doresc la fel de mult asta si nu stiu ce alceva imi doresc.O sa urmez Politehnica pentru ca mi se pare ca mi se potriveste, dar parca nu as vrea sa renunt la visul meu de demult.
Buna Pera ai dreptate dar eu lucrez pana seara,cand mai am timp de sport?Eu imi doresc foarte mult sa ma duc la sala de sport dar serviciul meu este pana seara si vin obosita acasa si imi pare rau ca nu pot sa mai fac sport.Ma-m gandit sa-mi cumpar o bibcicleta fitness de apartament ptr a face exercictii acasa ptr corpul meu.Eu iti multumesc pentru tot ce ai scris.AI MARE DREPTATE trebuie sa mai avem grije si de noi .Multumesc.
Salut Prea! Frumoasa lecție! Cu mare sete citesc, e nevoie de oameni providențial asa ca tine! App, răspunsul cu Sfânta Treime, tare!
It’s the best time to make a few plans for the future and it is time to be happy. I’ve read this put up and if I could I want to recommend you some fascinating issues or suggestions. Maybe you could write next articles referring to this article. I want to read more things approximately it!