Un maestru budist care era cunoscut pentru calmul său, a primit într-o zi în vizită un tânăr care era hotărât să îl enerveze. Tânărul a început să îi vorbească urat, să îl înjure în cele mai colorate feluri, să fie foarte agresiv verbal minute în şir. În tot acest timp maestrul zâmbea calm, lucru care nu făcea decât să îl irite pe tânărul agresiv.
Epuizat după atâta energie consumată, tânărul renunţă şi îl întreabă pe maestru care este secretul şi de ce nu s-a enervat la toate cuvintele grele ce i le-a spus.
Maestrul i-a răspuns:
“Dacă cineva vine la mine şi îmi oferă un cadou, iar eu refuz cadoul, cui îi rămâne acel cadou?”
Cu alte cuvinte, toată ura, agresivitatea şi veninul au rămas doar celui care a vrut să le arunce pe celălalt.
Astfel, tânărul şi-a făcut singur rău, fiind nevoit să păstreze toată acea otravă sufletească în el.
De ce am început cu această poveste?
Pentru că azi vreau să vorbim despre prejudecăţi, o otravă pentru suflet pe care foarte mulţi oameni o poartă cu ei.
Aceste prejudecăţi le întâlnim în categorii mari, cum ar fi:
Sex
Religie
Rasă
Știință
Muzică sau modă
Şi le întâlnim în categorii mici, cum ar fi :
Câţi bani câştigă un om
Ce meserie are
Dacă are sau nu relație
Dacă este sa nu virgin
Dacă suferă de o boală.
Şi mii de alte prejudecăţi legate de orice aspect al vieţii noastre pe acest pământ.
Dicţionarul ne spune că prejudecată este: părere, idee preconcepută (şi adesea eronată) pe care şi-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoaşterea directă a faptelor.
Drăguţ.
Aşadar, oamenii gândesc sau îşi dau cu părerea despre un lucru crezând că deţin adevărul suprem.
În primul rând, orice lucru nu îţi place la lumea din exterior e pentru că nu îţi place la tine şi suntem făcuţi să vedem la alţii ceea ce nu putem vedea în noi.
Am scris deja două articole despre umbră şi proiecţie, aici:
Exorcizeaza ( vindeca) demonii ( defectele) din tine
Descoperă latura ta întunecată
Când vorbeşti despre ce îţi place şi ce nu la alţii, vorbeşti defapt despre cum eşti tu.
Dacă mai mulţi oameni ar şti acest lucru am avea mai multă linişte şi mai puţine bârfe.
Am ales să vorbesc despre subiectul acesta azi pentru că am un mesaj pentru tine.
Vreau să fii mai tare decâ toate bârfele, criticile şi comentariile negative despre tine la un loc
Este foarte uşor să te laşi descurajat în orice acţiune atunci când un cor de descurajări se abat asupra ta.
A existat tot timpul o felie din cititori care au aruncat cu judecaţi fără să fie deloc bine informaţi.
Nu mă refer aici la criticile constructive ci la oameni care au convingeri limitate şi care au devenit brusc agresivi când li s-a prezentat şi un alt punct de vedere.
Acum am pielea tare şi sunt călit însă mă gândesc dacă ar fi altcineva în locul meu, la început de drum, probabil ar fi foarte rănit de un comentariu agresiv.
Am auzit chiar acum 2 zile o poveste în care o persoană de calitate şi-a făcut un blog şi a primit un comentariu de genul : ”mi se pare un blog inutil”. Persoana respectivă a vrut să îşi şteargă blogul.
Mă doare să văd oameni buni care ar putea face lucruri extraordinare cum sunt descurajaţi de nişte anonimi din spatele unui monitor.
E foarte important să ştii că puterea e la tine chiar dacă ai o ceaţă de comentatori negativiști în spatele tău.
“Nu este criticul cel care contează, ori cel care arată cum s-a împiedicat omul puternic, ori cum ar putea cel care face lucruri să fie mai eficient. Meritul este al celui care este în arenă; al celui care are fața murdară de praf, sudoare și sânge; al celui care se străduiește neobosit; al celui care greșește și ratează în mod repetat; care este entuziasmul, dăruirea pentru o cauză nobilă; al celui care, în cel mai bun caz, cunoaște triumful unei mari realizări, iar în cel mai rău caz, dacă nu reușește, va ști că a îndrăznit; locul lui nu este împreună cu acele suflete slabe care nu cunosc nici victoria și nici înfrângerea.”
Theodore Roosevelt
Există o vorbă românească ce spune : ”Când 10 oameni îţi spun că eşti beat, te duci acasă şi te culci”.
Eu aş reformula şi aş spune: ”Când 10 oameni îţi spun că eşti beat le arăţi degetul mijlociu şi mai bei un pahar”.
Este inadmisibil să trăieşti măcar o secundă din viaţa ta după cum îşi doresc alţii. Fiecare om are secundele lui de viaţă şi este liber să le trăiască aşa cum vrea.
Nimeni nu are drept de viaţă şi de moarte asupra altei fiinţe umane.
Aşa că nu lăsa pe nimeni să îţi spună ce şi cum să faci pentru că tu plăteşti pentru consecinţele acţiunilor tale şi tot tu culegi roadele lor.
Paşi de acţiune:
1. Acceptă dacă vrei să fii acceptat.
Indiferent de orientare sexuală, de religie, de muzica ce o ascultă, de preferinţele în orice aspect al vieţii, de părerile sale, ACCEPTĂ fiecare om şi încearcă să înţelegi de unde vin aceste preferinţe ale lui. Te asigur că vei descoperi că toţi suntem produsul educaţiei şi mediului în care ne-am dezvoltat. Ar trebui să ne întindem o mână unii altora şi o îmbrăţişare plină de compasiune care spune : ”TE ÎNŢELEG!”
2. Nu judeca dacă vrei să nu fii judecat.
Cine arată cu 1 deget spre alţii arată cu 3 degete spre el. Întinde acum mâna în faţa ta şi arată cu degetul aşa cum ai face-o în mod natural. Observă cum degetul tău mic, inelarul şi degetul mijlociu au tendinţa să se îndrepte spre tine cu cât arăţi cu degetul mai ferm în afara ta.
Nu deţii adevărul suprem, ci doar o fărâmitură din el. Fiecare om are o piesă din acest puzzle aşa că încearcă să înţelegi fiecare piesă a fiecărui om dacă vrei să ai şansa de a descoperi vreodată adevărul suprem.
Personalitatea alfa este omul care tinde permanent spre creştere şi evoluţie şi care mai devreme sau mai târziu are sănătate, bani, iubire, vocaţie, şi — mai presus de toate — un spirit de învingător.
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnîă să fii o personalitate alfa am pentru tine cartea Personalitate alfa – descoperă comoara ascunsă din tine.
Aştept cu mare plăcere orice alte adăugări sau păreri ai la acest material.
Per aspera ad astra
Pera Novacovici
79 de răspunsuri
Felicitări! Scurt, la obiect şi, mai ales, foarte just! Întotdeauna ai ştiut să abordezi lucrurile din punctul „zero”
As spune ca prejudecata este instrumentul cel mai puternic prin care ne mintim singuri si culmea ne si credem.
In plus prejudecata afecteaza libertatea nemaifiind capabili sa luam o decizie pe baza datelor reale.
Mda, datul cu parerea si prejudecatile , de orice natura, sunt sport national… E mai simplu decat sa te concentrezi asupra a ceea ce ai de facut tu insuti.
vreau si eu un asemenea calm, si puterea de a nu raspunde la toate mingile aruncate la fileu
Felicitari Pera
Am ramas socat,si am izbucnit in raz,cand am vazut ca cele 3 degete chiar aratau spre mine…minunat,sunt uimit.10x Pera!
Mare dreptate ai Pera inainte sa judecam pe cineva ar trebui intai sa ne uitam la noi si sa vedem ce avem de imbunatatit pentru ca nimeni nu e perfect.
Mishto mod de a explica proiectia pe limba oricui…
Pera, dragul meu, esti extraordinar, iti citesc articolele cu foarte mare interes, dar scrierile, nu te supara, sunt pline de greseli gramaticale. Te rog sa le citesti cu atentie inainte de publicare. Cu drag, Elena
Buna Pera. Citesc blogul tau de aproape un an. Esti minunat si abia astept fiecare articol. Mi-a placut mult ce am citit astazi si m-am regasit in cateva dintre randuri. De astazi voi aplica! iti multumesc pentru tot ce faci pentru noi. O zi faina!
imi place foarte mult felul in care ai prezentat si transmis aceste lucruri. Cred ca cine nu stia de acestea s-a ales cu o alta convingere in ceea ce priveste propria lui persoana.
Foarte tare articolul. Da-mi voie sa adaug ceva, un citat de-al lui Michael Jackson, care spune: „prejudice is ignorance” adica, prejudecata este ignoranta. Si chiar asa si este. Iar prin ignoranta, se intelege lipsa cunoasterii, intr-un anumit domeniu. (Eu, de exemplu sunt o ignoranta in ceea ce priveste mecanica auto, si cred ca asa voi ramane toata viata… hahaha… dar nu voi critica pe cei care fac acest lucru – bine sau mai putin bine – caci stiu ca eu nu am habar cum sa face asa ceva).
Si am mai invatat ceva, din experientele vietii. Ca in general, cei care au prejudecati, si ii critica si ii judeca pe altii, o fac din frustrare si de ciuda, pentru ca nu au si ei curajul sa faca ceva, pentru ca viata lor nu este asa cum si-ar fi dorit-o, pentru ca le lipseste ceva, dar nu stiu nici ei ce si cum sa obtina, asa ca, pentru astfel de oameni, nu pot avea decat MILA !
De cand am vrut sa citesc un articol pe tema asta….in sfarsit a aparut…punct ochit punct lovit…foarte adevarat ca traim intr.o societate in care pe fiecare il intereseaza ce face celalalt, te epuizeaza genul asta de oameni care ar trebui sa isi vada de viata lor si sa puna mai mult in aplicare termenul TOLERANTA…lipseste cu desavarsire aceasta notiune in ROMANIA…felicitari PERA pentru articol!
Multumesc frumos Pera pentru acest articol. Eu sunt o persoana foarte critica in general, nu stiu de ce dar ma trezesc cateodata vorbind prostii in necunostinta de cauza dar lucrez in fiecare zi la persoana mea si incerc sa fiu cat mai intelegator pe zi ce trece, fara sa mai pun etichete aiurea.. Multumesc inca odata pentru articol, faci o treaba excelenta, felicitari!
Multumesc!
Eu vorbesc mult si comentez la fel de mult, am invatat sa-i accept pe ceilalti din jurul meu, dar uneori se cam umple paharul si incepe sa ma deranjeze comportamentul celorlalti. Imi este foarte greu sa cred ca mereu eu sunt de vina sau ca lucrurile se intampla intr-un fel anume doar din cauza mea. nu poti pretinde ca toti ceilalti sunt perfecti si ca tu esti imperfect doar pentru ca nu-i vezi pe ceilalti asa. adica undeva este o limita, cand si ceilalti incep sa poarte o vina a comportamentului lor, iar unii chiar au un simt de observatie mai dezvoltat:D
Aici ma simt blocat si eu. Consider ca undeva este o limita. Dar mai cred ca si aceasta limita se poate depasi. Inca nu stiu cum. In directia asta mi se intinde atat speranta cat si necunoscutul. simt ca imi trebuie ceva in plus, in atitudine, in starea energetica si harismatica, dar inca NU STIU CE ANUME. Desi nu imediat, la un timp rezonabil, REACTIONEZ si eu. Ar fi ideal sa fim precum Iisus, INSA EFECTUL UMBREI ESTE ADANC INFIPT IN NATURA NOASTRA. Nadajduiesc ca daca muncesc mai mult cu mine, voi vedea urmatorul pas. Iar toate intamplarile au un inteles ascuns, simbolic si ne duc spre realizarea noastra spirituala. Iti recomand filmul „EFECTUL UMBREI”. 🙂
Spendid!
E un subiect pe care l-ai mai abordat but it’s never enough!
De cate ori ai ocazia te rog sa-l mai atingi, aceasta notiune trebuie constientizata de cat mai multi oameni.Ai un „public” format dar cu cat mai multi vor veni catre tine ei trebuie sa auda despre asta.E un subiect care schimba lumea, daca „lumea” intelege.Fa-o sa inteleaga asa clar cum ai facut-o acum. Felicitari!
Buna Pera,
Daca nu m-ar obosi lumina monitoruilui atat de mult, as citi pe nerasuflate toate reflectiile tale.Sunt perfect de acord cu ce ai scris aici si iti zic sincer ca am o varsta si inca sunt lezata de parerea celor din jur, despre ce fac sau spun despre mine…uneori ma retrag si ma inchid sa nu mai vad atata rautate si lipsa de scrupule.Alteori ma gandesc ca poate ma doare adevarul si depasesc…imi asum criticile si ma impac cu mine insami.Asa ca educa-ne Pera incontinuare, esti foarte util pentru psihicul nostru…Mult succes!
Marele Eminescu spunea: „E usor a scrie versuri/Cand nimic nu ai de spus”…asa si cu prejudecatile, barfele, si criticile la adrea oamenilor si jur.
Sa inteleg ca nu avem voie sa criticam nici politicienii care ne-au dus intr-o situatie economico-politica delicata?Nici criminalii care ucid,etc.?Atunci sa inchidem inchisorile si trubunalele.
Avem ceea ce meritam. Tu ce ai facut pentru cersetorul de pe strada ca sa nu se transforme in infractor? Sau pentru copilul parasit de parinti? Astepti sa iti rezolve altii problemele, politicienii. Neasumarea responsabilitatii ne-au dus in situatia asta, nu politicienii.
Pera,eu zic ca e corect sa ne asumam responsabilitatile doar pentru faptele noastre,nu?Ce responsabilitate as putea sa-mi asum eu pt ca sticla de ulei e mai scumpa la noi decat ca in toate tarile Uniunii Europene.Traim intr-o tara de nebuni si ca sa supravietuim trebuie sa fim si noi nebuni(si ne trebuie si un presedinte nebun)
Sunt de acord cu Pera. Daca nu iti asumi responsabilitate pt viata ta, au grija altii sa si-o asume si atunci devi un sclav.
Daca tu consideri ca tara asta este de nebuni, at tu cum esti?
Trebuie sa incercam sa TRAIM , nu sa SUPRAVIETUIM 🙂 si DA, in mare parte avem ceea ce meritam, pt ca noi alegem daca vrem sa fim fericiti sau nu.
Si app de ”criminalii care ucid” ,’hoti” infractori intr-un cuvant…majoritatea s-au nascut cu o minte lucida dar, pe parcurs s-au pierdut..in mare parte din cauza mediului familial, lipsei de iubire din partea parintilor, a conceptiilor limitate..e ff greu, ca dintr-un asa mediu sa poti la varsta de adult sa ai si discernamant in tot ceea ce faci…tot ceea ce stie societatea este sa arate cu degetul, sa marginalizeze, sa gandeasca ca ”oile in turma” pt ca e mult mai usor asa , decat sa iti asumi responsabilitate pt propria gandire …pt ca exista prejudecati!multe lucruri rele ar putea fi oprite daca am actiona la timp! Am putea fi recunoscatori pt faptul ca putem gandi lucid, ca avem discernamant, ca am avut parte de afectiune si nu am ajuns la situatii de genul, pt ca avem parte de o zi senina!
Pera,raspunsul tau nu-i concludent. Cine ne daruieste meritul nostru? Cersitorul de pe strada,este produsul individului care sub pretextul ca poate ajuta o persoana nevoiasa, daruieste acestuia o valoare.Cum crezi ca a apreciat cersitorul daruirea acelei valori,pentru care el nu a facut nimic? Asa sa transforma dintr-o fiinta numita in omANIMAL, care se va comporta cu multa ura fata de cel care l-a animalizat. Printre altele, deosebirea dintre fiinta umana si cea animala este ca: prima modeleaza mediul inconjurator la nevoile lui, iar cea de-a 2-a, se adapteaza la mediul inconjurator. Asadar,
OMUL munceste nu ca sa traiasca si prin MUNCA el exista ca OM. Efectul muncii este valorea, care nu apartine Omului, doar o poate folosi. Cand devine posesiv al valori, Omul se transforma din OM lber in OMsclav. ATENTIE! OMsclav este inferior sclavului, deoarece OMsclav este fudul, tine capul pe gat, dar alti il folosesc,(chiar si cersitorii),pecand scavul are un stapan,pentru care munceste, etc
N-am facut nimic pentru cersetori pentru simplul fapt ca nu merita, atata timp cat nu fac nimic. Este adevarat ca noi singuri ne-am adus in aceasta situatie pentru ca am acceptat-o si nu am stiut sa ne revoltam. Nici acum nu stium
A considera ca bunastarea ta personala depinde in cea mai parte de deciziile altor persoane, indiferent care sunt acelea este o prejudecata.
domnule din ce am rasfoit observ ca dvs emiteti judecati doar din 4 degete,o zi buna
doamna, multumesc pentru participare
rare,dar la obiect…si….fiecare sa-si poarte adevarul…personalizat si in taina
Faci atata lume sa se simta prost.
sunt deacord cu totul ceia ce miati indicat dar intrebarea mea este de ce oare nu mai am succesul din ani trecuti .daca stiti totul datimi un raspuns
Poate din cauza cratimei???
mai beau un pahar!
e un proverb romanesc: cainele moare de drum lung si prostu’ de grija altuia
Buna Pera,
Sa stii ca eu sunt totusi putin nelamurita in legatura cu proiectia asta. Cred ca o inteleg pana la un punct, dar imi da impresia ca nu se aplica intotdeauna. Sa-ti dau un exemplu: Sa presupunem ca eu cunosc o persoana care e dependenta de droguri si fara control. Eu stiu ca exista o anumita sursa pentru dependenta acestei persoane, dar asta nu inseamna ca nu e dependenta. Asadar, daca eu o critic si ii spun „esti dependenta si fara control” inseamna de fapt ca am o prejudecata, sau ca de fapt ea nu este cum spun eu? Intr-adevar, se poate sa existe anumite parti in mine care se tem ca eu as putea sa fiu dependenta de ceva din moment ce o percep ca pe un lucru negativ, dar asta nu inseamna ca persoana respectiva nu e dependenta, nu? Poate ai ceva articole sau o carte care m-ar putea face sa inteleg mai bine, ca am impresia ca inteleg si nu prea.
nu, cred ca la alteceva se refera pera, dar nu-i problema caci tuturor ni se mai intampla sa facem asocieri gresite. ideea nu este ca tu sa te minti pe tine ca persoana respectiva nu are prob cu dorogurile, ideea este sa il accepti asa cum e el si sa fii cat de cat maleabila sa mai poti vedea si altceva in ea in afara drogurilor, totodata sa incerci sa o convingi cu blandete si compasiune sa renunte, asta-i tot ce poti face. nu ne cere pera sa nu mai vedem adevarul, e o reallitate concreta faptul ca e dependenta, dar daca privim asta cu dispret si desfiintam efectiv persoana aici apare prejudecata. tu zici ca ai criticat-o si ca i-ai prezentat realitatea in termeni duri, dar tu cat ai reusit oare sa inveti din criticile dure ale celorlalti? crezi ca nu cunoaste realitatea? ba da, dar nu poate lupta sa o schimbe. si probabil replica ta va fi : de proasta! si in asta e o farama de adevar dincolo de duritatea expresiei, dar nu uita ca e totusi OM, poate daca ai reusi sa privesti dincolo de acest paravan numit prejudecata ai reusi sa descoperi calitatati si o anume sensibilitate pe care la alte persoane nu le vei descoperi, sau poate va trebui sa te cunosti pe tine mai bine si sa descoperi ce calitatti ai tu pentru a le vedea si in ceilalti. nu ti-o spun cu rautate, nu ma intelege gresit. si nu am avut in viata mea probleme cu drogurile nici macar cu alcoolul deci nu este doza de subiectivism.
Nu, nu consider ca ce mi-ai spus e spus cu rautate. Am cerut o explicatie, acum inteleg mai bine treaba cu proiectia. Multumesc
Cartea „Iubeste ceea ce este” – Byron Katie
si un mic pasaj ca sa deschid apetitul pentru lectura:))
Vezi-ti de treaba ta!
“pot gasi doar trei feluri de treburi in Univers: treaba mea, treaba ta si treaba lui Dumnezeu. (Pentru mine cuvantul Dumnezeu inseamna realitate ). Realitatea este Dumnezeu, deoarece este mai presus de orice. Orice iese de sub controlul meu, controlul tau sau controlul oricui altcuiva pot numi treaba lui Dumnezeu.
Mare parte a stresului nostru provine din faptul ca nu ne vedem de treaba noastra, ci vedem de treaba altcuiva. Cand gandesc: “trebuie sa te angajezi, vreau sa fii fericit, ar trebui sa vii la timp, ar trebui sa ai mai multa grija de tine”, ma ocup de treaba ta. Cand imi fac griji ca ar putea avea loc cutremure, inundatii, razboaie sau ca o sa mor, ma ocup de treaba lui Dumnezeu. Daca la nivel mental ma ocup de treaba ta sau de treaba lui Dumnezeu, efectul este de separare.
………………………………………..
Cand la nivel mental, ma preocupam de treaba mamei mele de exemplu, cu un gand precum “Mama ar trebui sa ma inteleaga”, imediat ma cuprindea un sentiment de singuritate. Si mi-am dat seama ca, in viata, ori de cate ori ma simteam ranita sau singura, ma bagasem in treaba altcuiva.
Daca tu iti traiesti viata ta, iar eu la nivel mental, traiesc tot viata ta, cine mai traieste viata mea? Amandoi suntem acolo. Cand mintea mea este preocupata de treaba ta, eu nu ma mai ocup de treaba mea. Sunt separata de mine insami si ma intreb ce este in neregula cu viata mea. Cand cred ca stiu ce este mai bine pentru oricine altcineva, nu ma ocup de treaba mea. Chiar si in numele iubirii este pura aroganta, iar rezultatul este tensiune, anxietate si teama.
Stiu ce este bine pentru mine? Asta este singura mea treaba. Ar fi bine sa ma ocup de asta inainte sa incerc sa-ti rezolv problemele in locul tau.
Daca intelegi cele trei tipuri de treburi suficient cat sa-ti vezi de treaba ta, asta iti va elibera viata intr-un mod pe care nici nu ti-l poti imagina. Data viitoare cand te vei mai simti stresat sau deranjat, intreaba-te de a cui treaba vezi la nivel mental si este posibil sa izbucnesti in ras! Aceasta intrebare te poate aduce inapoi la tine insuti. Si este posibil sa-ti dai seama ca nu ai fost niciodata cu adevar prezent, ca, la nivel mental, ai vazut toata viata de treburile altora.”
Vreau sa adaug la acest articol ca toata
lumea are prejudecati chiar si tu, autorul, si
mai ales tu cel care îmi citește comentariul
si da dezaprobator din cap. Motivul este ca
toti suntem intr-o anumita masura rezultatul
societatii si mediului in care am trait, asa
cum precizează Pera.
Misiunea noastră este sa depistam in noi insine
aceste atitudini gresite si sa le schimbam.
Pare ușor, dar nu este, pentru simplul fapt ca
autocunoasterea si acceptarea unor adevaruri
neplacute despre noi insine cere curaj si perseverenta.
Ai mare dreptate…
BESTIAL PERA! SUPERB ARTICOL! MULTUMESC MULT! SI STII? MA GINDEAM LA PRIMUL MASTER CHEF AL RO!!!!
Ca de obicei, un articol foarte bun. Pera, ţi-am trimis un e-mail pe care chiar aş aprecia dacă l-ai citi. Mulţumesc.
Buna Pera.
Te rog sa imi explici cu cuvinte mai simple ce ai spus mai sus si anume ca atunci cand admiri pe cineva, de fapt admiri lucrurile bune izvorate din tine.
Am incercat sa imi dau seama cum este posibil acest lucru darnu am izbutit sa inteleg.
salut maestre! imi place de tine, esti tare, esti bun si toate cele… Sincer. dar ma asteptam la lucruri mai concrete. articolul asta mi se pare cel putin slabut
unde sunt articolele tale? 🙂
PERA, te rog sa ma lamuresti! Simt ca adevarat tot ce ai spus. Dar realitatea inca imi contrazice aceste principii pe care tocmai le-ai expus. Mi se intampla aproape zilnic sa traiesc povestioara de la inceputul articolului. Insa cu cat sunt mai calm, cu atat se enerveaza si agita interlocutorul „G”. Nu se lasa pana nu ma face sa imi pierd parca orice urma de optimism, incredere, voie buna. Iar din pacate constat ca starea aceasta imi patrunde cumva in fiinta, in softul meu personal, ma strica. CE SA FAC? UNDE GRESESC? CE SA-MI IMBUNATATESC CA SA IES DIN SITUATIA ASTA? Pe aceasta persoana nu o poate multumi nimeni, este de notorietate asta.
Ciprian,
In opinia mea, taspunsurile la intrebarile tale le gasesti in ultima fraza pe care ai scris-o.:)
pera mai scrie si tu mai des
IMI PLAC IDEILE TALE
Nu judeca daca vrei sa nu fii judecat – Chiar asa de simplu sa fie? Nu e chiar asa Pera. Orice ai face oamenii te vor judeca in functie de ce au in ei, isi vor proiecta propriile judecati pe tine. Tot ce poti sa faci e sa intelegi ca nu te judeca de fapt pe tine ci pe ei insisi. Daca cineva te judeca si te afecteaza inseamna doar ca si tu judeci cu acel lucru. Sa nu judeci tu pe altii are in schimb alte avantaje. Daca nu ii judeci pe altii inseamna ca nu te judeci pe tine. Daca cineva iti zice ca esti inutil si te afecteaza inseamna ca undeva te consideri si tu inutil. Daca scapi de propriile judecati atunci ai libertate, poate sa zica lumea ce o zice si nu te afecteaza.
da, e o tema care si pe mine ma preocupa foarte mult si totodata si mie mi-a deschis mintea ca sa zic asa tot un psiholog, o prietena foarte buna de altfel de la care am invatat foarte multe si fata de care am o adanca recunostinta si foarte mult respect. la prima vedere nu am fost de acord insa cu faza cu degetul si cu paharul si sa iti spun de ce. si eu ca si tine consider ca de fapt singura constiinta careia trebuie sa ii dam socoteala este propria noastra constiinta, de aceea este bine sa avem o constiinta de sine statatoare. totusi in momentul in care 10 persoane iti spun ca esti beat si tu la randul tau constati ca au dreptate nu vad rostul degetului si a paharului dat pe gat in continuare. sau poate ca tu vezi lucrurile mai departe decat mine si te referi la faptul ca unor oameni care se tem foarte mult de parerea celorlalti si de judecata lor e de preferat sa li se ofere un astfel de instrument, adica de rejectare a parerii celorlalti, cu alte cuvinte sa se imbete daca asta isi doresc indiferent de ce spun ceilaltii iar apoi el insusi sa fie capabil de autoanaliza, sa constate a doua zi ca a comis o greseala, sa ia o decizie daca va mai repeta sau nu aceasta greseala iar daca da in ce circumstante sa o mai faca. daca la asta te-ai gandit te rot sa imi confirmi, are imp pt mine. asta insa se aplica unei categorii de oameni zic eu, foarte mare de altfel, in viziunea mea insa, asa cum vad eu un om evoluat – nu sunt nici pe departe unul, cum ziceam un om evoluat nu se sperie de parerea sau judecata celorlalti, el cunoaste atat de bine realitatea , se cunoaste atat de bine pe sine si se accepta intru totul incat orice discutie in contradictoriu, parere critica sau prejudecata le poate cuprinde, imbratisa pt ca le intelege, este deasupra lor dar nu in sensul de aroganta. totodata parerile celorlalti fie ele si critice iti pot fi de folos, iti pot trage un semnal de alarma, indiferent de nivelul de evolutie si de constienta nu percem intotdeauna realitatea in toata complexitatea ei si atunci parerile celorlalti, fie ele si crigtice, dure, nu pot reprezenta pentru tine o sursa sau o cale catre adevar? criticile constructive cum spui tu. te rog sa imi raspunzi daca ai timp , mult succes in continuare in tot ceea ce vei intreprinde.
si daca incurajam oamenii sa nu tina cont de parerea celorlalti – ceva corect – oare nu trebuie sa le specificam ca totodata asta-i doar juma de lectie invatata si ca fara autoanaliza, sincera, drastica chiar atunci cand e nevoie, nu vom face decat sa orbecaim prin viata, fugind de judecata altora dar si de a ta , intr-un cuvant de realitate? ce crezi? nu e o intrebare retorica, pe bune. sau tu consideri ca in primul rand este importanta dezrobirea de criticile celorlalti, iar mai departe omul daca va vrea sa evolueze va evolua iar daca nu – nu , sau odata descatusat de aceste temeri, mai mult sau mai putin va evolua de la sine? exista evolutie fara autoanaliza corecta?
exista evolutie fara cunoastere de sine? ce facem cu oamenii care nu au suficient discernamant ca sa separe daca criticile sunt fondate sau nu, constructive sau aberante si sunt destui, slava domnului,ii invatam sa rejecteze parerea celorlalti dar nu trebuie totodata sa ii invatam sa fie sinceri cu ei, in intimitatea lor , cand nu ii vede si nu ii aude nimeni, sunt doar in compania propriului lor spirit si constiinte, nu ii invatam mai intai sa isi recunoasca greselile fata de ei insisi si sa invete din ele fara a se lasa doborati, nu e oare asta prima lectie care ar trebuie sa fie invatati, sa nu mai fie calea catre adevar o prapastie ucigatoare? spune-mi daca gresesc, eu iti scriu exact ce-mi vine in minte, nu sunt rezultatele unei analize laborioase si poate ca am fost chiar labirintic, imi cer scuze
oare exista evolutie fara cunoastere de sine? ce facem cu oamenii care nu au suficient discernamant ca sa separe daca criticile sunt fondate sau nu, constructive sau aberante si sunt destui, slava domnului,ii invatam sa rejecteze parerea celorlalti dar nu trebuie totodata sa ii invatam sa fie sinceri cu ei, in intimitatea lor , cand nu ii vede si nu ii aude nimeni, sunt doar in compania propriului lor spirit si constiinte, nu ii invatam mai intai sa isi recunoasca greselile fata de ei insisi si sa invete din ele fara a se lasa doborati, nu e oare asta prima lectie care ar trebuie sa fie invatati, sa nu mai fie calea catre adevar o prapastie ucigatoare? spune-mi daca gresesc, eu iti scriu exact ce-mi vine in minte, nu sunt rezultatele unei analize laborioase si poate ca am fost chiar labirintic, imi cer scuze
sorry pt duplicat
Pera Novacovici imi face ziua mai frumoasa, de fiecare data cand scrie un articol sau da niste sfaturi. 🙂
tine-o tot asa, Pera!
Ok Pera, pai si atunci cand tu ii cataloghezi pe oamenii din corporatii drept „sclavi” desi tu nu ai lucrat niciodata intr-o multinationala la un nivel mai inalt, eventual de conducere, nu e tot o prejudecata?
Este intelept ce spui,uneori confundam prejudecata cu faptul ca am avea dreptate intr-o situati e sau alta,intram astfel in contradictie cu ceva sau cineva,aici trebuie sa intervina autocontrolul(atat de creu de controlat))
UNUL DINTRE CELE MAI INTERESANTE ARTICOLE ALE TALE PERA, SE VEDE CA ITI PUI MULTE INTREBARI DESPRE OAMENI, SE VEDE CA AI FACUT MULTE GRESELI CE TE-AU AJUTAT SA DEVII CE ESTI ACUM,EU UNUL CA UN SIMPLU „CITITOR ANONIM DIN SPATELE MONITORULUI” cu toate ca nu conteaza parerea mea…ITI RESPECT BLOGUL SI TOATE CUNOSTINTELE CE LE IMPARTI CU NOI.
un salut Adrian Stefan
Offfff tare mi-as dori sa putem trai fara prejudecati….din pacate este cam imposibil, totul se leaga de ele si totul tine de prejudecati in mentalitatea noastra, a romanilor.
Sunt departe de a fi lipsita total de prejudecati, desi, sunt cu mult peste alti in ceea ce priveste acest aspect.
Poate ca daca as putea trece de ele, as avea mult mai multa incredere in mine si m-as ajuta enorm.
Incerc sa lupt cu ele, sa evoluez ca persoana, sa scap de nelinisti, as putea sa devin si eu cat de cat ca tine :(( Intrebare: Oare faptul ca m-am inscris la o facultate de psihologie ma poate ajuta in vreun fel?!?!?! Oare de ce am nevoie sa-mi depasesc temetile, sa devin o „Personalitate Alfa” in adevaratul sens al cuvantului. Cum sa scap de superficialitate, de „las’ ca fac asta mai tarziu” de neincrederea in mine?
ooopsssss, scuze pentru cele cateva greseli de ortografie si exprimare.
Critica e Evaluare ( foarte bine , arati caraghios , nu-i rau , merge si asa , se putea si mai bine , excelent … ) , tu te-ai referit la Reprosrile cauzate de Prejudecati ( mars naibii , cin te crezi ? , saracu-le … )
NU LE CONFUNDA , Evaluarea cu Poluare
mai sunt si Glume cu text de prejudecata , dar asta e OffTopic
iar exemplu cu descurajarea acelui Blog(g)er e un FiLTRU , iar acestea sunt naturale ( situatie, ghinion … ) sau naziste
la asta recomand filmu Redacted ( 2007 )
nu Ezita , doar CALCULEAZA , ce Vrei sau „Trebe” sa Spui sau Faci
ESTI GENIAL ! Imi place forte mult , ceea ce scri. Acum eu, invat de la tn. Pe viitor, vreau sa fiu mai bun decat tn . Sa ne intrecem in munca si inteligenta .
Ciao , baby ! Sper, sa colaboram, peste cativa ani ! Sa nu ma uit , ca sunt cu ochii pe tn !
Foarte tare! Imi place la nebunie cum scrii, spui totul atat de clar, transparent.Daca am reusi sa ne educam in sensul acesta ar fi mult mai multa liniste si pace.:)
De acord cu ideile din articolul tau,. Bravo! Imi place si cum te exprimi. Keep up the good work. 🙂
Buna seara,
Mi-a placut mult articolul si ma gandesc ca ar fi extraordinar ca, exemplul maestrului budist sa fie urmat in relatiile de serviciu:cu colegii,cu sefii si cu publicul(la locurile de munca unde se lucreaza cu publicul).
Imi pare rau sa recunosc ca si eu am prejudecati si-alaturi de mine si alti oameni care m-au lovit cu prejudecatile lor, intrucat nu am avut aceste informatii in educatia mea!
Vreau sa ma eliberez de aceste prejudecati, de toata aceasta otrava sufleteasca!
Mi-a placut foarte mult articolul.Apreciez buna vointa de care dati dovada in a ne impartasi aceste subtilitati psihologice care in final creaza o lume mai buna.Nu am studiat psihologia, dar nu contenesc sa ma minunez cum psihologii adevarati ajung la concluzii similare indemnurilor crestine-iubire, lipsa judecatii aproapelui, increderea in capacitatile proprii(Dumezeu ne-a dat tot ce ne e necesar).Multumesc pentru disponibilitatea de a ne trimite mailuri interesante.
N-am găsit nici un om cu adevărat înţelept de când sunt pe Pământ. De ce? Din ce cauză m-au dezamăgit oamenii? De ce toţi oamenii sunt nişte nebuni? De ce a devenit acest Pământ un spital de psihiatrie?
🙂 de ce aveti impresia asta?:) Intelepciunea absoluta e doar in Dumnezeu, in rest se poate de invatat cate un mic principiu, abilitate, idee etc de la diferiti oameni atat de la cei ce scriu carti cat si de la omul, taranul de rand care uneori are o logica mai simplista dar mai limpede.
Impresia o are, probabil, fatorita faptului ca a intilnit si el mult romani care incearca cu orice pret sa isi impuna parerile, iar cind nu sint luati in considerare, devin agresivi sau chiar violenti. Sigur ai intilnit si tu asa ceva, in ultimii 20 de ani.
Cind il critici ai intr-o mica masura o prejudecata. Si anume transformi o stare clinica intr-o atitudine. Acea persoana nu e cu creierul spalat. E dependenta chimic sau biologic de narcotice. E o intoxicatie, a organismului, daca vrei. E constient de ea, dar nu are puterea sa lupte cu ea. Aici ar trebui sa il ajutam, nu sa dam cu piatra in el.
La ce spui tu nu e vorba de responsabilitate, ci de comoditate. De ce sa ne scremem nitel creierul, cind putem lua de-a gata idei scornite de altii. De societate daca vrei. Astea sin majoritatea prejudecatilor pe care le avem in cap. Unele le constientizam si ne complacem cu ele tot din comoditate si confort sau din grandomanie si dorinta obsesiva de validare, fara sa constientizam ca a cea validare pe care o dorim cu atit de mult, nu e decit un bilet de loterie.
…am ajuns să-mi ignor şi prejudecățile….
DISTRUGE-ȚI barierele mentale , TOTUL devine….SIMPLU…apoi
punct
Salut……sunt matei…..i-ti citesc articolele in fiecare zi……si in fiecare zi invat cate ceva nou…..multumesc!
salut Pera,te urmaresc mereu,inca de la Arta Seductiei. Te urmaresc pe Personalitatea alfa,de la FitTransformer incoace. Apreciez tot ce am invatat de la tine pana in etapa in care sunt.
Si totusi tin sa fac o remarca: Esti foarte rece ce tine de imaginea de oameni despre care vorbesti la persoana a 3-a. Poate ai o problema cu modul cum ii vezi pe ceilalti. Inteleg ca poate ai mult self esteem,dar tratezi lucrurile si idea de oameni ca roboti alfa. Nu poti incepe un articol cu ceva gen: „Noi oamenii suntem niste legume,e prea inuman. Tu ce parere ai? Am dreptate? Te rog sa raspunzi.
De acord, buna abordare. Accepta, ca sa fii acceptat… accepta si asuma-ti efectul, as completa eu. Pentru ca, sa fim realisti, gradul de acceptare vine din efectul pe care il are asupra noastra, a fiecaruia, un lucru, un fapt, o persoana…
Nu judeca, ca sa nu fii judecat… off, aici ar fi cateva nuante, pentru ca nu imi poate cere cineva sa nu judec, sa iau totul mimetic, ori fatalist! Trebuie sa judec pentru a avea convingerea ca alegerea facuta este nenita sa serveasca cea mai buna.versiune a mea!
Ca nu trebuie sa ofensez.cu judecata mea, perfect de acord!
Subscriu la cele scrise de tine, Pera. Multumesc!
Este foarte bun articolul contine chesti autentice!
Multumesc Pera!