Ştii de ce nu ai rezultate?
Pentru că îţi imaginezi că schimbarea se întâmplă când îţi cumperi adidaşi noi şi îţi faci declaraţia şi angajamentul de anul nou că anul ăsta vei face mai mult sport. Schimbarea nu se întâmplă când îţi iei adidaşii noi ci când i-ai rupt de la cât i-ai folosit.
Poate îţi imaginezi că ”a face bani” e o şmecherie nouă pe care trebuie să o înveţi şi crezi că dacă ţi-ai făcut un blog sau l-ai citit pe Kiyosaki ai descoperit formula magică a prosperităţii.
Banii vor veni atunci când din cărţile citite de tine despre bani vei putea construi o casă punând aceste cărţi una peste alta, când singura amintire a omului care eşti acum mai e în pozele tale de acum câţiva ani iar omul de acum este cel care poate aduce valoare prin ceea ce face şi ceea ce este.
Poate crezi că ai descoperit iubirea în fluturaşii ce îi ai în stomac în primele luni de îndrăgostire minunată. Iubirea nu este în fluturaşi şi în sexul fain pe care îl faci, în clătitele cu finetti ce le mănânci duminica cu iubi sau în filmele ce le vedeţi împreună.
Iubirea o vei găsi în ultima filă a unui jurnal plin de experienţe de viaţă în care paginile în care ai oferit sunt mai multe decât cele în care ai primit şi în care ai pus binele şi fericirea celuilalt mai presus de interesele şi nevoile tale vechi de milioane de ani de când strămoşii noştri erau încă şopârle.
Hai să începem cu primul pas. Hai să ne aducem aminte ce anume ne face oameni de succes prin fapte care vorbesc pentru noi.
Care este cel mai mare complex de inferioritate, cea mai mare ruşine şi umilinţă suferită de tine?
Ce anume te va face să fii campion în această lume?
Înainte de asta hai să vedem de ce nu ai rezultate. Nu ai rezultate pentru că:
1. Nu ai înţeles că orice ai pe lume este la nivelul dezvoltării tale personale şi spirituale
Banii sunt o reflectare a ceea ce eşti tu în interior, relaţiile de iubire şi calitatea persoanelor cu care ai relaţii sunt în cel mai bun caz la nivelul la care eşti tu, anturajul şi prieteniile tale sau relaţiile de afaceri sunt la acelaşi nivel la care eşti tu. Relaţiile cu părinţii sau copiii tăi sunt la acelaşi nivel şi de aceeaşi calitate pe care o ai tu.
Şi totuşi, deşi recunosc asta, câţi oameni lucrează la început la interiorul lor? Toţi vor tehnici. 12 paşi să faci bani, 7 tehnici pentru o relaţie fericită.
Ok, ok. Eu îţi dau tehnicile, îţi dau pe mână cea mai tare tehnică şi tehnologie. Dar ce poate face un orb cu o armă cu lunetă?
Am citit ieri pe facebook o povestioară care spune că vezi în alţii ceea ce eşti tu. Când un hoţ se întâlneşte cu un sfânt, ceea ce vede hoţul sunt doar buzunarele sfântului.
Tu ce vezi în jur? Dacă vezi numai sărăcie, răutate, lipsă de oportunităţi, ghici de ce? Atât eşti tu şi doar asta poţi vedea. Lucrează la interiorul tău. Încrederea în sine, inteligenţa emoţională, abilităţile de comunicare, caracterul, personalitatea, spiritul. Toate astea îţi aparţin şi te definesc. Şlefuieşte-le şi fă-le să strălucească şi vei începe să vezi bogăţia acestei lumi.
2. Nu ai învăţat importanţa rutinei
Ha! Asta ţi-o zic eu, cavalerul luptei pentru libertate, omul care nu vrea să dea socoteală nimănui pentru nimic, pionierul lucrului de pe laptop de la cafenea şi susţinătorul creativităţii şi al muncii care este joacă.
Da! Rutina, obiceiurile.
Un pas mic azi, încă unul mic mâine. Pas după pas, zi după zi. Ce este cel mai important pentru mine?
Să slăbesc.
Păi atunci în fiecare zi belesc ochii la ce mănânc şi am grijă să ard mai multe calorii decât am băgat în mine. ZILNIC.
Ce este cel mai important pentru mine? Să fac bani. Păi iau toate cărţile care îmi spală creierul de prostii despre bani şi mă învaţă lucrurile bune. Pun zilnic 1 leu deoparte sau 50 de bani ca să mă învăţ de pe acum. Cum te comporţi în situaţiile mici te comporţi şi în alea mari. ZILNIC fac ceva pentru banii mei. Lucrez la visul meu, mă gândesc cum pot monetiza ceea ce fac.
ZILNIC
Ce e important pentru mine? Iubirea?
Păi mă educ zilnic în privinţa comunicării, mă cunosc pe mine şi limbajele de iubire, mă preocupă zilnic aspectul ăsta al vieţii. ZILNIC.
3. Paradoxul alegerilor
Oamenii nu au rezultate pentru că au prea multe alegeri şi se pierd. Ezită. Alege o metodă şi du-o la capăt 2-3-6 luni . Zilnic. Apoi, chiar dacă nu e cea mai bună metodă, experienţa acumulată e un beneficiu uriaş pentru tine.
Oamenii nehotărâţi sunt cei mai năpăstuiţi pe lumea asta.
4. Crezi că îţi lipseşte ceva
Ce uşor e să nu faci nimic când poţi să bagi la înaintare o scuză.
Nu am încredere în mine.
Nu am bani.
Nu mă ajută nimeni.
Ei bine, încrederea vine după ce începi să faci, să eşuezi şi să îţi dezvolţi abilităţile, nu înainte. Banii vin DUPĂ muncă, nu înainte, iar de ajutat fiecare este responsabil să se ajute pe el.
Cum se face că dintre cei care au reuşit prin forţe proprii, majoritatea spun acelaşi lucru. Nu am avut încredere sau bani sau ajutor DAR AM ÎNCEPUT, am făcut, am eşuat, am învăţat şi am prins aripi.
Poţi să înveţi ceva din poveştile oamenilor de succes care au pornit de la zero?
Poţi să înveţi să nu mai invoci motive şi să cauţi o cale de a FACE?
5. Identificarea motivaţiei corecte
Vreau să slăbesc, spune gura. Mănânc ca porcul, spune fapta.
Pe cine să credem?
Eu cred fapta. Şi când văd fapta, văd motivaţia.
Motivaţia ta este să mănânci. De ce? Pentru că mâncând, simţi o uşurare şi o linişte sufletească pentru câteva ore. Preferi să mănânci decât să înfrunţi adevăratele probleme din viaţa ta aşa cum un alcoolic preferă să bea, iar un drogat să se drogheze.
Spui că vrei bani dar rămâi la acelaşi job sau stai cu părinţii în continuare. Nu faci nimic pentru a ieşi din situaţia actuală.
Înseamnă că eşti motivat să rămâi în situaţia asta. Beneficiile actuale sunt mai mari decât beneficiile ce ar rezulta din schimbare sau asta e ceea ce crezi tu.
Spui că vrei o viaţă mai bună dar nu faci decât să betonezi condiţiile tale actuale de viaţă şi să rămâi prins în vechile tipare de comportament, vechile obiceiuri care îţi guvernează existenţa ce este pe pilot automat.
Pentru că nu ai trăit beneficiile unei vieţi mai bune, preferi siguranţa actualei vieţi proaste având iluzia că asta e tot ce există în viaţă. Tot ce pot să fac pentru tine este să mă rog că vei suferi atât de mult şi viaţa te va pune în situaţii atât de groaznice, vei pierde totul, bruma aia de siguranţă, încât vei fi pentru prima oară o persoană liberă, vei da tot ce ai mai bun pentru că nu mai ai nimic de pierdut, vei ieşi din zona de confort cu forţa şi vei gusta din adevărata frumuseţe a vieţii, a iubirii, a împlinirii şi a autosuficienţei.
Vei vedea şi simţi adevăratul sens al cuvintelor ”îţi eşti suficient ţie însuţi”.
Şi abia atunci, nu vei mai dori să te întorci niciodată la vechea ta viaţă, în care te bălăceai într-o iluzie a siguranţei şi un confort ce era de fapt nisip mişcător ce te înghiţea câte puţin în fiecare zi.
6. Te-ai trădat pe tine
Partea rea din tine a învins partea bună şi i-a pus piciorul în gât. Orice om are o parte luminoasă şi una întunecată.
În cazul tău, lipsa de rezultate este dată de faptul că partea luminoasă din tine a acceptat înfrângerea şi laşi tot ce e mai bun din tine să fie îngenuncheat de partea rea din tine.
Nu te mai trezeşti dimineaţa cu plăcerea şi entuziasmul că o nouă zi începe, ca şi când erai copil şi era vacanţa de vară. Acum eşti adult, zici tu, ai responsabilităţi şi e normal să fii stresat, pe fugă şi rezolvând tot timpul probleme în loc să îţi TRĂIEŞTI VIAŢA.
7. Ai o memorie cam scurtă
Ai uitat umilinţele, momentele de ruşine profundă din viaţa ta în care ţi-ai jurat că niciodată nu vei mai suferi din aceeaşi prostie.
Ai uitat când ai iubit, iubirea nu ţi-a fost întoarsă şi ţi-ai jurat că vei face orice e nevoie să trăieşti o iubire adevărată în care primeşti şi nu doar oferi cuiva care nu e capabil să aprecieze. Ai uitat când nu ai mai avut un ban în buzunar şi ţi-ai jurat că niciodată nu vei mai fi o persoană săracă şi vei munci şi lupta zilnic pentru a transforma visurile în realitate. Ai uitat când ai ascultat de alţii şi ai ajuns prost şi ţi-ai jurat că de acum încolo vei face ce îţi spune ţie inima, vocea interioară şi raţiunea.
Poate că e timpul să îţi aduci aminte de toate aceste jurăminte şi bătăi cu pumnul în piept.
Niciodată nu e prea târziu şi nimic nu te va salva de regretele ce te vor copleşi la sfârşitul călătoriei tale în această lume. Ce poveste vrei să ştie lumea despre tine? Ce exemplu vei da celor care vor auzi povestea ta? Cum ţi-ai ţinut promisiunile faţă de tine şi cum te-ai revoltat împotriva condiţiilor grele? Cum ai luptat, cum ai tratat înfrângerea şi cum ai sărbătorit victoria?
Sau povestea ta nu merită spusă pentru că nu are nimic interesant în ea? Ar fi păcat, pentru că o poveste este tot ce rămâne în urma ta.
Prin povestea ta poţi trăi veşnic.
Spune-mi care sunt lucrurile pe care nu vrei să le uiţi din trecutul tău şi care pot fi folosite ca şi combustibil. Spune-mi ce ruşini şi umilinţe ai trăit care vrei să nu se mai repete. Acest exerciţiu este foarte important şi te poate ajuta să nu uiţi de ce te ridici din pat în fiecare dimineaţă şi care este motivaţia ta supremă.
O educaţie completă despre ritmul firesc al evoluţiei, despre domeniile cărora trebuie să le acorzi atenţie de-a lungul întregii vieţi, găseşti în cărţile mele, aici: http://personalitatealfa.com/carti/.
Per asper ad astra
Pera Novacovici
51 de răspunsuri
Esti fenomenal!!! BRAVOOOOOO!!!! Te iubesc!
Pera, fiecare cuvânt al tău mi-a trezit întrebări și m-a făcut să-mi dau seama de anumite lucruri. Da, conștientizez că îmi este greu să fac alegeri, pentru că oarecum, este „teama” de a nu pierde ceva (deși subconștientul meu știe că, pentru a avea ceva bun este nevoie să renunț la ceva mai puțin bun). Punctul cu alegerile este mai..problematic pentru mine. În legătură cu obiceiurile și rutina, înainte fugeam cât puteam de rutină, având credința eronată că este ceva „greșit” în a face aceleași lucruri zilnic. Însă de curând am conștientizat real că, dacă acele lucruri te energizează și te direcționează, te apropie de idealul care pleacă din focul tău interior, atunci nu pot fi decât un lucru bun.
Uneori uit….da, uneori îmi îngrop în subconștient momentele de eșec, cele „negative” (spun între ghilimele, pentru că nu trebuie să fie neapărat negative, ci pot fi constructive), crezând că așa îmi mențin optimismul și zâmbetul îmi va fi mereu pe buze, transmițând și celorlalți energie pozitivă. De ce? Pentru că prea mulți ani, atunci când eram doar un copil, nimeni nu mi-a zâmbit, deci nici eu nu zâmbeam lumii, ci trăiam undeva în interior, ridicându-mi un zid și o barieră în fața exteriorului, crezând că asta mă va proteja de „răutăți.” Eram un copil temător. Și mă proteja aparent, dar mă și izola și îndepărta de mine, de identitatea și autenticitatea mea. Am suferit umilințe și mult timp mi le-am ascuns și le-am mascat cu un zâmbet, dar pot spune că, de când lucrez întradevăr cu mine, prin meditație, exerciții de conștientizare, de când mă centrez pe interior, zâmbetul nu mai apare ca o mască, ci vine din suflet; la fel și dorința de a-l oferi cât mai multor oameni care au nevoie și să dau valoare celorlalți din ceea ce am devenit și ceea ce devin în continuare. Un om de valoare! TU ești un om de valoare, Pera și îți mulțumesc din tot sufletul. Articolul ăsta a venit ca un semn pentru mine, un semn că sunt pe drumul cel bun, dar că mai am nevoie totuși să lucrez la anumite aspecte și să-mi amintesc mai mult de promisiunile făcute față de mine! Îți mulțumesc! 🙂
Si eu iti multumesc pentru mesaj
Dai vointa ,iei putere !
umilinte, as scrie o carte;scoala:copil sarac cum sa fii cel mai bun.Anii comunismului cand inghiteai la munca totul fara sa spui un cuvant.Acceptarea socrei care are drepturi asupra norei.Generozitate rasplatita cu tradare.omul cu care am impartit totul 28 ani, am facut 2 copii.romantic si indragostit dar care mereu a avut o viata dubla si care pt o Bianka uitat de cei 2 copii si are functie de conducere si cei din jur il cred moral si exemplu de om politicos si drept si de fapt a golit conturile sa-si traieasca viata.Umilinte dupa sa lucrezi pt prosti si tu sa o faci pe proasta ca nu vezi cat fura si o fac pe cinstitii.Viata ste dura ramai in picioare si nici nu stiu de ce
si ne-a tratat cu ura, care nu-si mai aminteste de copii nostrii, nu de mine
Foarte bine. Inseamna ca esti o persoana motivata 🙂
„Spune-mi care sunt lucrurile pe care nu vrei sa le uiti din trecutul tau si care pot fi folosite ca si combustibil. Spune-mi ce rusini si umilinte ai trait care vrei sa nu se mai repete.” Mi-e foarte greu sa raspund. Stiu ca de asta nu merg mai departe acum, pentru ca nu vreau sa stiu raspunsul la cele 2 intrebari. Insa imi promit mie ca voi trece peste si voi raspunde.
E ok. Nu trebuie sa le faci publice, important e sa raspunzi pentru tine la ele.
cea mai mare umilinta o consider ca „nu am avut tata” adica el e prezent dar nu s-a ocupat de mine …si vreau sa ajung cel mai bun tata din lume ,dupa aceea iubirea varza am oferit nu am primit nimic in schimb si chiar am oferit prea mult si dupa a -> suferinta .Vreau odata sa-mi descopar vocatia simt ca sunt aproape dar sunt mai multe lucruri care imi plac si nu stiu defapt care din ele e vocatia mea .Vreau sa ajung un exemplu pentru restu pentru ca sunt om un diferit si un caracter diferit majoritatea din jurul meu ma considera fraier,nebun,prost ca vorbesc prostii (defapt ca nu-mi pun masti si spun in fata tot cand am de zis).Vreau sa ajut ca lumea sa evolueze si sa nu ma mai vada asa ! cam astea ar fi.
Ai grija mare la dorinta ta de a fi exact opusul tatalui tau. Supraprotectia si neglijarea nu sunt decat 2 fete ale aceleasi monede. Spor la treaba pe mai departe
Nu ma refer ca nu m-a supraprotejat ,pur si simplu cum spui tu m-a neglijat si chiar nu am avut contact cu el abia vorbea cu mine ..si asta m-a intepartat foarte mult de el , din cate am observat el se vede doar pe el pe cont propriu si familia e doar o parte egoista a sa ca la batranete sa aiba grija de el ,ceea ce spre surprinderea lui nu va fi asa !
Si eu am cam aceleasi probleme, vreau sa fiu un tata exemplu pentru copiii mei, deoarece simnt ca tatal meu ma iubeste din tot sufletul lui dar datorita comunismului si a situatiei din familia din care a provenit, in momentul cand trebuia sa fie langa mine ca un exemplu si sa imi spuna asa trebuie sa faci, hai sa facem impreuna, el imi spunea doar: trebuie sa inveti, invata! Ce nu v-am oferit ca sa nu poti ivata! V-am oferit conditii, unde ati vrut, acolo v-am trimis, ce ati vrut aia v-am dat, toate acestea s-au concretizat asupra mea prim a deveni in parazit care daca iese un pic din zona lui de comfort se pierde si pe deasupra,bu reusesc sa duc la bun sfartit lucrurile ce care le incep. Acum sunt in anglia si muncesc 70 de ore pe saptamana si incerc sa imi gasesc un job mai bun, care sa imi ofere timp sa studiez cat mai mult, sunt dezorientat si debusolat. Contactez oameni le cer ajutorul ii intreb cum pot sa ii ajut dar ei ma simnt ca sunt un disperat momentan si se indeparteaza de mine pt ca vorbesc doar despre greutatile pe cere le . mi-ai dori enorm de mult sa pot iesi din aces cerc vicios si sa pot dansa! Macar un pic. Mentionez ca merg in fiecare seara 15-20 km cu bicicleta pt a nu-mi pierde mintile si pentru a fi in forma si mai mentioneZ ca economisesc cat de multi bani pot, adica imi cumpar doar mancare pt a salva bani si pentru a avea pt viitoare inveatitii. Imcerc sa ma aprorii de oameni, dar este greu pt ca nu am o imaginatie bogata inca, datorita faptului ca in copilarie mi-am petrucut timpul prin spatele blocului la tigara in loc sa citesc sau sa fac alte activitati care sa imi dezvolte capacitatea de al lucra on echipa, de a trece peste esecuri si de a vedea noi oportunitati. Va pup pe toti va doresc sa reusiti, asa cum imi doresc si eu. Un ultim lucru doresc sa spun, la sfaraitul vietii mele doresc la las mostenire acestui pamant un munte de padure, mai concret in urmatorii 25 de ani!
Am fost parasita. De mai multe ori. In afara cuplului sunt dorita, in cuplu…devin neprovocatoare. Nu inteleg jocul. Nu-l accept, nu-mi place. (nu e cazul meu acela in care ma neglijez sau ma imbrac in costum de sport in casa ). Caut fara incetare, nu pricep de ce se intampla asta.
Citeste Cum sa il faci pe CUpidon animalul tau de companie. E explicat in detaliu ce si cum. http://cupidon.stepout.ro/
Lucrul pe care il vreau cel mai mult in momentul de fata este sa fiu liber si voi lupt
lupta pana la capat*
Felicitari pentru atitudine ! 😉 Da-i da-i da-i !
In Sfarsit vad si eu un articol cu adevarat bun scris de tine ,nu te laud , majoritatea pana acum nu au fost scrise de calitate ….nu stiu de ce ! Tu trebuie sa stii de ce nu scrii articole bune tot timpul .
Romanii au o neincredere in capacitatea su in posibilitatea lor de a cred ceva bun de-a dreptul naucitoare, iar fata de semenii lor au o frica si mai naucitoare – asta se vede in orice spatiu public daca esti un pic atent.
Pera, cred ca toat lumea de aici e de acord in totalitate cu mesajul tau beton, educativ si constructiv, dar acest mesaj vine catre niste oameni carora le este frica sa iasa din casa.
E vorba de o frica fata de societatea asta, insinuata de mult, extrem de adanca si de subtila, care blocheaza orice dorinta de a trai.
… Mai ramane disperarea de a supravietui.
Nu cred ca oamenilor le e frica sa iasa din casa. Cred ca asta vezi tu prin prisma convingerilor. Lumea traieste, exista oameni fericiri si nefericiti in Romania ca peste tot in lume, cu bune si rele si tot tacamul. Nu poti sa generalizezi. Eu stiu foarte multi oameni opusi descrierii tale. 🙂
eu cred ca oamenii asemanatori tie in interior te inteleg si urmeaza sfaturile tale,,tu trezesti spiritul din starea de amorteala,dar cine nu te intelege gindeste diferit,,si nu este vorba doar de romani,,,e vorba de toata umanitatea,,cine vrea cauta si gaseste se trezeste oricit de tirziu,ar fi,ca mine care am 52 de ani ,daca are o mica baza facuta de o educatie anterioara,,eu sint in Italia si zic cu mina pe suflet ca e plin de cretini aici,,nu ca vad in altii ce e in interiorul meu,dar asa este,lipsa de cultura si autoeducatie te face cretin,,te reduce la stadiul de animal care traieste doar pentru instinctele primare,,si slujba,,
… scuzati greselile de ortografie, promit sa fiu mai atent :))
articolele tale vad ca mai nou doar critica oamenii, oamenii trebuie incurajati nu criticati!
Acum 1 an am slabit 15 kg .
Am facut un program video de 4 ore despre cum am facut-o.
In vara, m-am ingrasat iar vreo 7 .
Acum vreau sa ajung iar la acea super imagine pe care o aveam … si CAUT O METODA CARE SA FUNCTIONEZE BINE PENTRU MINE ..:(((((. sunt auto ironic dar incep sa stiu cat mai am de lucru la mine 😉
Per aspera ad astra !
Salut Pera,
Articolul este foarte valoros, motivator. Se vede ca vrei sa impingi lucrurile spre zona dorita de tine.
Ce observ eu este ca tu te dai exemplu pe tine, care esti sau ai devenit o persoana cu ambitie, vointa si motivatie de fier.
Dar toti oamenii sunt la fel ? Au cu totii aceste calitati care sa-i ajute sa-si indeplineasca visele ?
Din ce postezi tu, reiese ca tu ai convingerea ca da.
Eu nu cred asta. Mesajul tau va gasi ecou la cei care sunt ca tine. Pentru ceilalti sunt niste vorbe goale, frumoase in teorie, dar neoperabile.
Intr-un fel esti ca Hagi. Un fotbalist de exceptie care a plecat de jos si prin ambitie a ajuns departe.
Antrenorul Hagi a esuat lamentabil. De ce ? Pentru ca antrenorul Hagi a plecat de la premiza ca toti fotbalistii pe care-i antreneaza sunt un fel de hagi, adica exceptionali. Ceea ce era si este fals.
Mult succes !
Salut Gilos, imi place cum scrii si cum exemplifici .
Pe de alta parte, esti de acord cu mine ca toti avem 2 maini si 2 picioare , 2 ochi, 2 urechi etc… ( ok cu mici exceptii ) ?
Asta inseamna ca suntem diferiti doar in cea ce gandim corect ?
Esti de acord cu mine ca daca stim sa citim si sa ascultam informatia este disponibila pentru toti la fel ?
SI atunci .. unde este diferenta, de ce unii esuam lamentabil iar altii atingem succes dupa succes ?
Am sa iti spun eu : cand te uiti la un om de succes ( cum ne-am uitat si noi toti dupa 90 in Vestul Europei si in State ) – vezi doar fructele. Pentru ca asta cauti in mintea si in sufletul tau, fructele .
Dar daca te uiti putin mai atent, si vezi lupta incepe sa nu mai placa chair atat de mult.
Cati fotbalisti crezi ca sunt dispusi sa isi sacrifice viata pe altarul terenului de fotbal, zi de zi, ora dupa ora, pana la epuizare si dincolo de ea ?
Scrii foarte fain – e normal sa ma astept ca de la gradinita sa ma exprim ca tine ? Sau din clasa I ? Te-ai nasccut cu abilitatile astea .. sau le-ai dobandit … 😉 ?
Cu drag, Shadi
N aveam un ban in buzunar la o petrecere si am ramas fara bani vreme de cateva saptamani.De asemenea,am tot fost refuzat de fete
Foarte frumos articolul, si inflacarat!! La toate cele 7 puncte am restante. Insa cea care ma intriga cel mai mult este Paradoxul alegerilor. Daca la celelalte as sti cum sa intervin, aici simt ca ma copleseste, si totul devine o incurcatura de ganduri si de activitati din care nu iese nimic. Asta ma supara si ma sperie.
Multumesc pentru articol!
http://www.ted.com/talks/barry_schwartz_on_the_paradox_of_choice.html ai vazut asta? are subtitrare in romana si solutii
Multumesc!
Omul spune niste chestii foarte interesante. Nu stiu ce sa spun. ma gandesc ca ar fi bine sa aleg ceva, sa ma tin de alegere, si sa incerc sa ma bucur, chiar daca nesiguranta si nehotararea predomina. Cred ca pana la urma trebuie sa-ti dai seama la un moment dat ce e pentru tine.
Pera, sunt de acord ca tb sa lucram la interiorul nostru.Eu cred ca daca ma gandesc la eul divin al meu si al altora, incetez sa mai dau energie la ceea ce se vede, la iluzie, iar partea divina din noi, care e deja fericita, implinita, se manifesta, caci la ce ma concentrez, aceea creste. Eu sunt recunoscatoare pt depresia prin care am trecut, caci numai asa puteam sa evoluez spiritual.
Multe nu-ti pot spune pentru ca nu am bani ca sa te rasplatesc pentru ceia ce faci insa un MULTUMESC din SUFLET primeste de la mine!!! Continuam sa evoluam!!!
Pera,
Ai zis ca romanilor nu le e frica sa iasa din casa – e adevarat ca sunt si romani de succes care nu se cam tem de nimic, insa cei care intra aici pentru a primi ajutorul tau nu prea se numara printre ei.
Dupa ’90 ne-am trezit brusc intr-o societate in care daca nu poti sa zbori risti sa fii calcat in picioare, iar asta produce frica.
Frica de a-ncepe un business. Frica de a-ti cere drepturile in strada (extrem de daunatore pentru noi toti si extrem de profitabila pentru o minoritate). Frica de a-ntemeia o familie. Frica DE ZIUA DE MAINE !!, etc etc etc.
De unde si pana unde frica asta?
Pai atunci cand ai incercat si tu timid sa dai din aripi ai constatat cu groaza ca aripile tale au devenit dintr-o data atat de mici incat nu te mai pot desprinde nici macar de la pamant, daramite sa mai si zbori cu ele! …Iar mai pe urma ai inteles ca ti-au fost taiate de cineva, undeva candva, iar cineva-u’ ala nu vroia ca tu sa zbori vreodata. Cine a facut asta?
Hm, greu de spus … Scoala generala in care ai fost? Sau poate liceul ? … Sau poate parintii oare? Sau mai degraba societatea romaneasca luata in intregul ei, care (daca se mai putea) a devenit si mai cinica si mai indiferenta ca niciodata in raport cu omul „obisnuit” ?
Eu cred ca cea mai multe dintre problemele cu care ne confruntam noi romanii in ziua de azi NU SUNT CAUZATE DE NOI INSINE, iar asta-nseamana ca degeaba tot cautam sa „lucram cu interiorul nostru” atata vreme cat adevaratele cauze care ne-au adus aici continua sa existe la acceasi dimensiune.
Cei care au calatorit „afara” isi amintesc cu siguranta aerul de libertate pe care l-au simtit de fiecare data cand au iesit din tara, fie si daca s-au dus numai pana in Ungaria, iar odata cu asta au inceput sa se simta altfel, sa se simta ca niste oameni vii care existau si care CONTAU. Cum treci granita, cum nu se mai vorbeste romaneste, pac! – e altceva.
Sigur ca da, e esential sa avem grija de noi si de evolutia noastra spirituala, dar haideti sa nu ne mai simtim vinovati pentru sufletele avariate pe care le avem.
Ele sunt rezultatul abuzurilor si oprimarii de tot felul cu care am trait de cand ne stim –
SI NU E VINA NOASTRA.
95 % ai dreptate,domnule Bogdan,dar daca ai taia cuvantul timid din incercarea de a zbura??si abuzurile de care vorbesti tot din vina noastra exista, pentru ca eu, tu ala, ala , fiecare individ in parte formam acest popor!respect!
Bogdan … daca ar fi sa facem cum spui tu ar insemna sa spunem : draga societate, guvern, sistem , mama soacra, vecin, presa si oricine se indura …luati viata pe care am primit-o in dar si faceti ceva cu ea .. ca eu sunt dominat de frica si nu am curajul .
Fii atent : mai bine mor decat sa beau din cupa mediocritatii, tu nu simti la fel ?
Curaj Bogdane,… curajosii mor o singura data . Lasii .. mor in fiecare zi 😉
Eu am fost bugetar 14 ani. Am inceput (si nu m-am oprit inca).. citindu-te pe tine si pe altii.. Citind si facand.
Primul contract l-am semnat… cred ca din intamplare apoi a venit greul. Nu m-am oprit pentru ca… deja nu mai aveam jobul „stabil”. Arsesem toate podurile in urma mea. Nu mai puteam privi decat inainte.
Insa… cand lucrurile au inceput sa se intample… am inteles exact ce scrii tu astazi in acest articol. Dincolo de vremea nefavorabila, de durerile lunare, de problemele zilnice. Cand esti angajat… poate ca timpul trece, leafa merge. Cand iti iei viata in maini… nicio scuza nu-ti va plati facturile..
Multe din articolele tale ma misca enorm!Dar asta ma devasteaza…Punctul 7…cel putin m-a izbit in moalele capului!Da,am uitat…da…am trait mii de rusini,umilinte,inca traiesc!Da,toate rudele mele spun ca sunt o epava de om fara viitor!Am 29 de ani,necasatorit,parasit locuind cu parintii,mi-am dezamagit prieteni de suflet din cauza femeilor,am dat cu piciorul angliei din…orgoliu…si acum sunt falit si singur!Vaicareala…nu…purul adevar!Te urmaresc de 4-5 ani,citesc invat!In trecut incepusem sa gust succesul datorita tie,cuceream femeii,gandeam la mici afaceri,aveam o mica afacere,suceam mintile femeilor maritate…eram mandru de mine…dar bani multi nu am avut niciodata!Ti-am citit prima carte”PERSONALITATE ALFA” intr-o clipa!Am invatat,ieseam in lume,munceam pentru mine!Dar de un an…nu mai am puterea sa ies,nu am bani,prieteni activi care nu vor sa ii insotesc!Stiu Pera,sunt scuze!Si…ma simt batran sa mai agat fete pe strada,sunt balbait…pana acum un an nu am avut probleme cu defectul asta in prezenta femeilor!Dar acum…Ma exprim extrem de greu…si nu gasesc motivatia….sunt in rahatut umilintei si nu-mi gasesc motivatia sa ies de aici!Si am nevoie de tine,Pera,de-as putea sa tin legatura cu tine,sa-mi dai teme pentru acasa,sa cresc cu tine de mana,si daca nu ma tin de angajamente,sa dai cu mine de pamant,sa ma critici cu tot adevarul care il stii,pentru ca e singurul mod in care ma pot motiva sa ma ridic…sa fie cineva sa ma impinga de la spate!Am neaparata nevoie de consult psihologic!Ma poti ajuta!
Cauta in orasul tau un psiholog si mergi lael, cu curaj
Vreau sa imi aduc aminte ca in momentele cele mai grele din Viata a Fost mereu Mama alaturi de mine si in momentele de victorie ca Sant cineva! ca stiu si pot sa iubesc lumea intreaga !ca pot sa pic si sa ma ridic Din nou si oridecate ori va trebui am sa lupt pt viata mea!
”Spune-mi care sunt lucrurile pe care nu vrei sa le uiti din trecutul tau si care pot fi folosite ca si combustibil. Spune-mi ce rusini si umilinte ai trait care vrei sa nu se mai repete”
N-am fost niciodată independent, au ales alții pentru mine sau am făcut alegeri la indicațiile lor. Am fost traumatizat emoțional in copilărie iar acum incerc cu disperare să mă eliberez de povara abuzurilor care m-
au afectat enorm de mult și am stagnat atât de multi ani pentru că nu găseam o explicație la ce se intâmplă cu mine.
Am extrem de dificila misiune de a construi ceva, din nimic. Mă simt ca și cum aș lua comanda unei corăbii pe timp de furtună, in mijlocul oceanului fără să am experiență, oare nu este corabia asta însăși viața mea?
Sunt conștient de munca uriașă și susținută pe care trebuie să o depun, iar scopul pe care-l am mă ajută in perseverența mea.
Dragă Pera! N-am decât două luni de zile de când te citesc, însă ai o influență fără precedent asupra mea, un efect revitalizant. Intotdeauna am vrut să fiu înconjurat de oameni de la care să am ce să învăț, dar din păcate am fost înconjurat de oameni de la care am învățat numai ce au vrut ei să învăț, asta in defavoarea mea, desigur.
Cele mai urat lucru era ca trebuia sa mint prietenii ca nu ies in oras si asta pentru ca nu aveam bani situatie in care sunt si acuma, dar la care lucrez cu pasi marunti si imi dau toata silinta sa rezolv aspectul asta, alta e ca atunci cand le ziceam si le zic parintilor mei de afacerea pe care veau sa o incep, ma descurajeaza tot timpul asta pentu ca se gandesc sa nu sufar daca o sa eusez
Rusinea si credinta ca sunt insuficient cand de fapt am tot ce am mai bun in interiorul meu, am ceva care asteapta sa iasa la lumina.
Buna Pera. Cea mai mare umilinta a mea a fost si este influenta parintilor asupra mea. Din cauza asta, pentru mine au luat altii decizii si astfel increderea si stima de sine lipsesc cu desavarsire. Incerc sa ma lupt cu mentalitatea lor, uneori reusesc sa ma impun si ma mir si eu cum reusesc, dar de cele mai multe ori ma invart cum vor ei si ajung iar sa mi pierd puterea de a zambi si de a lupta pt o viata mai „happy”.
Inca citesc cu mare placere articolele tale si aproape toate comentariile…habar nu am ce umilinte deosebite am avut dar apreciez teribil ce scrii si exista acolo in sufletul meu dorinta de a evolua…imi place statutul meu,sunt ok din multe puncte de vedere insa am o ‘foame’ de cuvinte si oameni pe care nu o pot ostoi…imi place sa absorb orice imi da elan…sper mereu la mai mult..Multumesc pentru fiecare articol!!
Intrebarea mea este cum as putea face sa fiu mai consecventa in lucrul meu, mai perseverenti pana in panzele albe cum se zice?Asta dupa ce am stabilit la ce anume ma pricep, ce-mi place sa fac si fac chiar bine dar acele doua calitati mai sus mentionate sunt doar la inceput de drum apoi se pierde pe parcurs?Chiar si dupa anumite zile in care 10 bani au fost singurii mei bani.
Multumesc!
wow …foarte frumos!!!
Ce mare dreptate ai ………
Filele in care oferi trebuie sa fie mai multe decat filele in care primesti; un fel de.. ofera intotdeauna un extra plus de valoare decat valoare cu care te astepti sa fii rasplatit, filosofie de viata a lui Napoleon Hill.
Felicirari pentru acest articol Pera!
Cuvintele tale lovesc, Pera. Am citit articolul si efectiv m-am simtit gol. Nici in oglinda daca m-as uita nu as putea sa vad o imagine mai clara. Esti un adevarat invatator. Multumesc.
Hey! Someone in my Myspace group shared this site with us so I came to take a look. I’m definitely loving the information. I’m book-marking and will be tweeting this to my followers! Wonderful blog and excellent design and style.