Scrisoare către viitorul lider alfa

Îţi scriu acest mesaj pentru că am nevoie de tine.

Am avut întotdeauna nevoie de tine şi voi avea întotdeauna nevoie de tine.

Noi doi avem un parteneriat şi suntem legaţi de nişte valori superioare.

Amândoi vrem să fim oameni mai buni. Amândoi vrem să ne dezvoltăm şi să creştem, avem o fire curioasă şi o minte deschisă pentru lucrurile noi ce ne pot îmbunătăţi viaţa. Amândoi cel mai probabil vrem să fim o inspiraţie pentru cei în jur şi avem cel puţin câteva persoane foarte dragi pentru care suntem dispuşi să facem orice.

Probabil şi mie şi ţie ne place să citim sau să consumăm materiale educaţionale şi amândoi simţim că e loc de mai multă practică şi experimentare în vieţile noastre.

Avem multe lucruri în comun care ne leagă şi avem lucruri unice care ne deosebesc.

În toate domeniile vieţii mele sunt retardat, mai puţin unul.  Asta pentru că pe măsură ce a trecut timpul în viaţa mea, mi-am dat seama că treaba mea nu este să fac câte ceva din fiecare într-un fel mediocru ci să fac un singur lucru cât de bine pot şi să sper că voi face un schimb echitabil cu alţi oameni asemeni mie.

Până acum a funcţionat acest principiu.

La sală nu aş avea motivaţia şi disciplina necesară pentru a face treaba dacă nu aş avea antrenor care să mă îndrume.

Aproape toate aspectele afacerii mele sunt preluate de oameni pasionaţi în acele domenii pe care odată le făceam singur, de nevoie.

Marketing, distribuţie, financiar, tehnic.

Dacă nu ar fi soţia mea aş neglija multe alte aspecte ale vieţii mele care îmi fac mare plăcere şi îmi sunt foarte folositoare însă nu le-aş face dacă nu aş fi împins de la spate.

A durat 10 ani să creez relaţii profunde cu oameni care au talent, pasiune şi s-au îmbunătăţit permanent pe felia lor, domeniul lor, şi azi facem toţi un schimb echitabil, în care fiecare oferă celuilalt ceea ce are mai bun. Niciunul dintre noi nu ar putea funcţiona la fel de bine fără celălalt şi am înţeles că deşi ne aflăm într-un echilibru foarte fragil, din această relaţionare, întrajutorare reciprocă, susţinere şi încurajare, fiecare om care apare în plus în această echipă, familie, trib aduce o valoare uriaşă întregului grup şi toţi suntem oameni mai buni, mai productivi, mai puternici, mai prosperi cu fiecare om de calitate care începe să îşi aducă contribuţia în acest ecosistem.

Ceea ce eu ofer oamenilor din jur, singurul lucru la care nu sunt retardat, e psihologia, educaţia, dezvoltarea personală.

M-am angajat în cercetarea acestei ”ştiinţe despre suflet” pentru că am simţit că este chemarea mea, vocaţia mea.

În acest domeniu, pot să îmi depăşesc condiţia şi să muncesc mult peste limitele mele fizice, mentale sau emoţionale. Aici sunt motivat intern cum nu sunt în nici un alt domeniu și aici mă simt responsabil 100%.

Pe lângă asta, treaba mea este să fiu un scrib.

Adică să păstrez şi adun cunoştinţele şi informaţiile folositoare celor din jur şi să pun la dispoziţie o ”bază de date”, dacă vrei să-i spui așa, a înţelepciunii umane care să ne servească pe toţi, să ne elibereze de suferinţe şi probleme şi să ne împuternicească pentru a ne atinge visurile şi obiectivele.

Acum că ţi-am explicat extrem de pe scurt filozofia relativ simplă după care mă ghidez şi care văd că dă roade hai să îți rezum într-o frază.

Relaţii puternice şi profunde cu oameni specializaţi pe un domeniu al lor în care au pasiune, talent, ambiţie, vocaţie sau cum vrei tu să îl numeşti.

Hai să îţi spun ce mi-aş dori eu de la tine.

Ce mi-aş dori de la tine este să îţi ocupi propriul tău loc în acest ecosistem.

Vreau să devii un membru al haitei alfa însă pentru asta simt că trebuie să îţi explic foarte clar şi limpede ce înseamnă asta.

Dacă te uiţi cu atenţie la formularea mea am spus ”să îţi ocupi”. Nu să te fac eu, să îţi dau permisiunea sau să aştepţi vreo binecuvântare.

Aşadar, primul lucru pe care vreau să ţi-l cer este  să fii o persoană proactivă.

Am păţit de-a lungul vieţii să văd oameni irosindu-se nu pentru că nu ar fi destul de harnici, inteligenţi, competenţi, ambiţioşi ci pentru că aşteptau aprobarea. Aşteptau să li se dea voie să treacă la acţiune, să ceară, să facă.

Uneori stăteam faţă în faţă cu oameni cu un potenţial extraordinar care se uitau în ochii mei şi îmi cereau :”Spune-mi ce să fac!”

Am făcut asta. Le-am spus ce să facă. Şi nu au făcut.

Ştii de ce?

Pentru că eu nu voi şti niciodată ce se află în inima omului, ce trăiri, amintiri, dorinţe şi frici se află acolo. Cel puţin nu voi şti niciodată mai bine decât posesorul acelei inimi şi de aceea, spre dezamăgirea unora, am încetat pentru totdeauna să mai spun cuiva ce să facă.

Să fii o persoană proactivă, şi asta ţi-o spun din experienţa trăită de mine şi cu peste 20 de oameni în acest moment în echipa/familia/haita noastră, înseamnă să îţi alegi o felie, un domeniu pentru care să îţi asumi responsabilitatea şi să faci acel domeniu să fie AL TĂU.

Chiar dacă tu faci parte dintr-o viziune mare, dintr-o echipă în care acţiunile fiecărui membru au reverberaţii în întreg sistemul, există o bucată ce este doar a ta şi pentru care trebuie să îţi asumi responsabilitatea 100%.

Pentru că tu ai talent, pasiune, motivaţie, ambiţie în acel domeniu pe care tu l-ai ales pentru tine, nu e nimeni mai bun sau mai competent şi potrivit decât tine pe acea bucăţică. De aceea, nu poţi aştepta să ţi se spună ce să faci pentru că nu e nimeni mai îndreptăţit decât tine ca să ştie ce, cum, cât şi cu cine să faci treaba care îţi aparţine şi pentru care eşti responsabil.

Ca să îţi dau un exemplu concret, în munca mea, la început făceam tot, de la împachetat cărţi, la marketing, blogging, scris, citit, web design.

Pe măsură ce am înaintat şi ne-am dezvoltat, au apărut oameni mai buni şi mai potriviţi ca mine pe fiecare bucată.

Azi, eu nu ştiu să fac un borderou pentru Fan Curier. Nu ştiu să setez o reclamă pe facebook ca să aibă impact maxim. Nu ştiu să fac partea financiară a afacerii.

Nu ştiu să fac majoritatea lucrurilor pentru că le-am lăsat altora mult mai pricepuţi ca mine care şi-au asumat responsabilitatea pentru asta. Ei mă pot învăţa pe mine, nu invers.

Eu am păstrat un singur lucru:  scrisul şi cititul.

Pentru asta îmi asum eu responsabilitatea total şi aici investesc energia, timpul şi resursele mele. Să creez şi să transmit mesajul.

Revenind la mine şi la tine, lecţia proactivității este cea mai preţioasă lecţie pentru tine pe care ţi-o pot transmite.

Nu aştepta să ţi se spună ce să faci. Fă!

Testează. Experimentează. Produ rezultate. Eşuează, asumă-ţi responsabilitatea şi începe din nou.

Indiferent în ce poziţie eşti acum în viaţă, alege-ţi câmpul de bătălie şi consideră că îţi aparţine şi eşti stăpânul pe bucata aceea. Înfige-ţi steagul în vârful dealului şi spune :

”Aici e casa mea. Aici eu sunt stăpânul!”

Şi acesta este primul pas pentru a deveni lider, pentru a avea rezultate şi pentru a face parte dintr-o familie ca şi cea pe care ţi-am descris-o succint mai sus.

Indiferent dacă viziunea alfa pe care ți-o prezint este aproape de sufletul tău sau îți dorești să pui umărul pentru a clădi orice altă viziune, te asigur că ce ți-am zis aici este regulă valabilă in orice comunitate care a existat vreodată și care a realizat ceva pe acest pământ.

Indiferent din ce oraș ești, îmi doresc să creem un suport si un grup de susținere reciprocă pentru că motivul principal a reușitei și al eșecului în dezvoltarea personală este existența sau inexistența unui grup de sprijin.

Mă interesează într-un comentariu mai jos să îmi spui dacă până acum ai fost o persoană care mai mult aştepta să i se spună ce să facă sau a preluat frâiele şi a făcut ce a considerat că e potrivit să facă fără să aştepte aprobarea.

Te rog, nu îţi fă griji indiferent de răspuns. Şi viaţa mea se împarte în două părţi. Prima, în care nu ştiam pe ce lume trăiesc şi făceam TOTUL pe dos, provocându-mi doar probleme şi suferinţe.

A doua parte a vieţii, când m-am trezit după o doză suficient de mare de suferinţă, necesară aş spune pentru trezire, când am fost şi eu la rândul meu îndrumat, ghidat şi educat de alţii pe a căror umeri m-am ridicat.

Acum, sunt aici pentru tine ca să te ridici urcând pe umerii mei. De aceea te rog să laşi orice urmă de ruşine deoparte. Aici nu te judecă nimeni şi primul test al familiei/tribului/haitei alfa este să ne putem deschide unii în faţa altora.

Lasă-mi un comentariu mai jos şi spune-mi în care parte a vieţii tale eşti acum? Cea în care aştepţi aprobarea şi să ţi se spună ce să faci sau deja faci indiferent de factorii din jurul tău? Vreau să înţeleg peisajul şi mediul în care te găseşti acum şi de aceea vreau să îmi zici ce crezi despre prima lecţia a proactivității despre care ţi-am vorbit mai sus.

Cum poate te aştepţi, am deja scrise şi următoarele lecţii pe care eu le consider extrem de importante pentru paşii pe care vreau să îi facem împreună în acest an 2016, un an al comunităţii alfa.

Pentru asta însă e nevoie să văd interesul tău şi cel mai bine poţi să îmi arăți interesul tău lăsându-mi un comentariu şi dând un share acestui material pentru ceilalţi oameni din tribul nostru.

Dacă vrei să facem împreună acest an al comunităţii, îţi voi detalia viziunea mea în continuarea acestei scrisori către viitorul lider alfa, marţi, 19.01.2016.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

sunt tata, ce ma fac?

Sunt tată, ce mă fac?

„Pe tine cum te-a tinut tati tau in brate cand ai plans?” Asta m-a intrebat Zlata acum cateva seri inainte sa ne culcam.  Stateam in pat si ii povesteam drama

CITESTE ARTICOLUL

126 de răspunsuri

  1. Salut Pera,
    In primul rand iti multumesc a 1000 a oara pentru ceea ce fac pentru mine cat si pentru alti oameni, insa pentru anul acesta eu simt ca as avea nevoie sa ma dezvolt strict pe inteligenta emotionala despre care as vrea sa ne vorbest mult mai mult , pe langa asta abia astept fabrica de bani 2.Cred ca sti ca na dansurile pentru mine sunt vocatia si vreau din tot sufletu sa imi castig traiul din asta insa ,imi voi deschide acum din februarie cursuri de electro dance in timisoara insa lumea e putin interesata de acest stil fiind foarte complex si cu o tehnica grea si prefera dansuri gen hip hop sau alte stiluri. Chiar incerc sa caut solutii insa am nevoie de inteligenta emotionala pentru ca in multe discutii mereu ma aprind .Chiar ieri cand mergeam cu iubita mea si colega mea de trupa Silvi spre mall discutam cu ea ca pe germana cand vorbesc nu am treaba adica nu pun emotii in cuvinte pur si simplu comunic insa in limba romana am o problema pentru mine cuvintele primesc emotii si daca cineva de exemplu ma „obliga” sa fac ce nu vreau si imi arunca o replica ma aprind repede. Pe langa inteligenta emotionala vreau sa mai vorbesti despre vocatie si cai noi despre vocatie gen aplicarea marketingului in vocatie si despre cum sa scri o carte sau articole asta ar fi iar important pentru multi. Cam astea ar fi momentan pentru mine utile.MERSI ! Zi faina sa ai.

  2. Citind scrisoara ta, in acelasi timp, imi retraiam momente din viata. Asa ca acum stiu ce sa iti raspund. Sunt in perioada cand cer aprobare ori de cate ori fac ceva ce nu imi place pentru ca nu stiu ce decizie sa iau pentru ca intuitia nu ma ajuta. Dar atunci cand fac ceea ce imi place atunci nu am nevoie sa imi spuna cineva fa asta sau fa ailalta. Atunci imi urmez intuitia si aceasta niciodata nu m-a dezamagit. Cele mai bune decizii le-am luat in viata in fractiuni de secunda, fara sa ma gandesc, fara sa analizez ci doar urmandu-mi intuitia.
    Acum stiu ca va trebui sa imi pun intuitia sa lucreze si in situatiile in care am de facut cate ceva care nu imi face neaparat placere dar este parte a unui obiectiv pe care vreau sa il ating.
    De exemplu vreau sa particip la semimaratonul Iasului din aprilie iar pentru asta am inceput antrenamentul. Doar ca fara antrenament totul va ramane la stadiul de vis. Ar fi al naibii de usor daca s-ar putea sa ma prezint acolo si sa alerg 21 de kilometri fara nici un pic de antrenament. Dar ar fi si plictisitor.
    Asa ca m-am apucat serios de treaba. Nu stiu daca voi fi 100% pregatit dar stiu sigur ca vreau sa particip si sa trec linia de sosire.
    Iar daca eu voi reusi asta atunci oricine poate sa o faca. Daca eu cel mai lenes dintre toti lenesii, cu multe kilograme peste limita si cu astm voi reusi atunci ii voi da un sut in fund oricarui individ care va spune in fata oricarui vis pe care il are „eu nu pot!”.
    Iar atunci imi voi spune: „Ai reusit sa termini un semimaraton dupa ce in urma cu 3 luni nici nu fugeai dupa autobuz. Nimic nu te mai poate opri acum din drumul catre succes.”
    Multumesc Pera pentru ceea ce faci!

  3. Este foarte bun articolul, ma identific cu ceea ce ai scris, si eu ii incurajez pe altii sa fie proactivi indiferent de factorii din jurul lor. Eu sunt in faza in care actionez, chiar daca o fac cu pasi marunti datorita factorilor externi si interni. Insa se pare ca si sustinerea incepe incet incet sa vina. Pasiunea mea este nutritia, un alt domeniu nou in Romania al carui importanta nu este inca bine cunoscuta si inteleasa. Dar nu ma las! Mai ales cand vad oameni in jurul meu care au reusit in alte domenii.

  4. Salut . Deobicei aștept sa mi se spună ceea ce fac . Mie îmi place munca . Nu cred ca as putea sa fiu niciodată un șef deoarece mie îmi place sa fac munca din spatele șefului , responsabilitatile cele mai mari . Sunt genul de om căruia îi place sa facă oameni mulțumiți , în primul rand pentru a mă realiza pe mine, asta-i drept dar îmi place sa văd ca-i multumesc și pe ceilalți.

  5. in viata personala fac deja ceea ce vreau sa fac si asa cum spui tu, testez metode, citesc, scriu, pun un pas unul dupa celalalt.
    in viata profesionala inca mai am momente / situatii cand nu cunosc toate datele problemei si atunci las pe altii sa „faca planul”
    p.s. astept cu mare entuziasm urmatorul e-mail

    1. Buna seara,
      Sunt Andreea si va multumesc petru toate sfaturile cuprinse in documentul de mai sus. Nu-mi place sa mi se spună ce sa fac, mai ales când unele persoane spun de mai multe ori nu odată dar poate unele lucruri trebuie sa ma împingă cineva de la spate fiindcă nu ma prea axez pe ele.
      Deabea astept sa mai primesc documente

  6. Bun gasit Pera. Habar nu am cati oameni din Vaslui te citesc – si ce valori comune am cu ei. Ar fi foarte interesant ca aceste grupuri izolate de oameni care te admira, te citesc, te urmeaza sa se cunoasca. Ca entuziasmul sa fie dat mai departe.
    Proactiva clar! Imi doresc ca in acest an 2016 sa dezvolt macar cateva caracteristici fundamentale pentru mine. De asemenea sa pastrez neintinata comoara mea interioara, sa fiu un exemplu pentru cei care ma admira, sa dovedesc ca sunt vrednica de admiratia lor prin actiunile mele, atitudinea mea, dragostea mea pt oameni si pentru ceea ce fac.
    Te salut Pera! Iti doresc sa deschizi usile inimii si ale comunitatii. Oamenii stabili, fericiti, impliniti te vor urma. Apoi vor veni si ceilalti magnetizati pe primii.

  7. Salut Pera. Ce pot spune e ca mă aflu în plin proces de shimbare,adică am proactuvitate,o aveam mereu dar nu conștientizam,la servici patronii mei,cu care am o relație super,mereu când aveau ocazia în particular sau chiar public(colegi) apreciau proacitvitatea mea, imaginația,depășirea obstacolelor. Încă desfășor o luptă cu muppetul care trebuie să moara, care credea ca nu pot face nimic fără aprobarea celor din jur,chiar simt ca trebuie să preiau frâiele vieții mele și abia aștept să descopăr ce pot face,ce pot creea,ce talente și abilitați am cred ca mă așteaptă multe surprize plăcute dar și obstacole pe care nu am nici o îndoială ca le voi depăși și voi învăța ceva bun în urma lor. Succes în continoare.

  8. Astept aprobarea parintilor mei, incurajare. Doresc ca ei sa fie de acord cu dorinta si pasiunea mea pentru noul domeniu in care vreau sa excelez.

  9. Acum caut haita. Am fost proactiva intr-o relatie paguboasa pentru mine asa ca acum imi caut vocatia si sa ma inconjor cu oameni care isi doresc sa evolueze.
    Cred ca e lectia proactivitatii e inceputul pe care multi il ratam. Pur si simplu nu realizam ce ne face placere sa facem in viata pentru ca suntem atenti la ce astepari au ceilalti de la noi, nu la ce facem cu usurinta si dedicare.

  10. Salut, in acest moment sunt in zona unde am preluat hamurile si nu mai as cult de nimeni sa-mi spuna CE sa FAC. Tot in acest moment EU cred ca am putea colabora foarte bine, as putea sa iti FAC designul LA coperta de carte sau LA un top web sau tot felu …legat de design, arta, pictura…
    Chiar mi-as dori sa FAC parte din haita ta. Vocatia o am descoperita de mult doar ca nu am pus osul sa fructific mai mult de penal CE am cost..:))) dar acuma gata, o sa dau tot in plm ca m-am saturat sa fiu sclav. I-mi doresc sa te cunosc personal sa stam face tu race sa bem o bere candva…….

  11. In primul rand vreau sa va multumesc pentru tot ceea ce faceti sa ajutati oamenii .Pe mine personal m-a ajutat foarte mult. Va multumesc din suflet.

  12. Salut Pera,
    Pot spune ca in momentul actual pe majoritatea planurilor din viata mea fac ce imi doresc si dupa ce am facut alegerea sau lucrul respectiv, incerc sa ii conving pe cei apropiati mie ca am facut bine chiar daca se intampla sa nu fie asa. In relatia de cuplu sotia mea de multe ori ma acuza ca „se fac” foarte multe lucruri dupa bunul meu plac si nu al amandorura.
    Nu stiu daca este bine sau nu cum actionez, insa pot spune ca sunt foarte deschis atunci cand cineva vine cu o ideea mai buna decat a mea. Problema mea, care desi o constientizez imi este greu sa o controlez, este ca tind sa actionez emotional foarte rapid fara sa iau de multe ori in calcul factori importanti.
    Duminica placuta Pera si „Per aspera ad astra”

  13. Buna, Pera! Sunt foarte interesante toate articolele tale, le citesc cand am timp, ce-i drept, dar sunt foarte importante pentru mine. E important pentru fiecare din noi sa știm sa ne descoperim vocatia, talentul, darul, sau cum vrem sa-l numim, sa-l dezvoltam si sa-l fructificam. Eu asta fac acum. Cat privește stadiul in care ma aflu acum, am trecut deja de faza in care asteptam sa mi se spună ce sa fac. Acum fac ce-mi dictează inima si constiinta, indiferent de factorii ce ma înconjoară, si, crede-ma, nu e ușor! Dar tu stii deja asta!
    Astept cu nerăbdare următoarele tale email-uri! Sa auzim de bine!

  14. student la politehnica bucuresti in anul 2 inginerie mecanica , sesiunea este dupa colt fiind dificila .. extrovertit, zic eu ca sunt cu un social skills peste medie.. urmaresc absolut tot ce posteaza taher sonu , partenerul lui valentin barbulescu CA APOI SA PUN IN Aplicare. il urmaresc si pe cristi POpan de la care am castigat prima serie din volumul da o sansa reala relatiilor de cuplu plus altiii . AM TERMINAT recent o carte foarte buna cu , care i took my time with : the way of the superior man ! pasionat de fotografie care duce catre o evolutie buna , desi momentan nu mai am aparat .daca-mi ies anumite planuri prin toamna o sa trec la alt nivel in acest domeniu. Am avut si trairi in care „” tu nu o sa poti sa treci peste asta , de ce te mai chinui ?” dar i showed them si mie in primul rand ca pot trece de acea etapa si sa incept alt capitol al vietii. Ce ai zis tu , aseman cu urmatoarea situatie : go to a girl/woman and talk to her. la inceput probabil nu o sa ai succes dar cu cat exersezi o sa-ti vina mai usor abordarea si purtarea unei discutii pana la ultimul pas ! eu am trecut peste etapa cu buna .. sunt mai mult la closing the deal(sex) dar multi nu constientizeaza ca nu asta este scopul . daca iesi cu gandul o sa faci sex in seara asta .bad choice won’t happen .. in primul rand iesi sa te simti bine . daca-ti urmezi instinctul o sa ajungi si la final step.. am
    practicat o perioad sport de contact si de 2-3 luni fac dansuri latino care-mi permit sa mai uit de facultate .. cum stie toata lumea politehnica este foarte grea si-ti ocupa foarte mult timpul personal care este foarte mic . Sper sa am ocazia sa te cunosc personal si ne mai auzim pe Fb pentru alte converastii !

  15. Sunt in perioada de „tranzitie”…Am inceput sa actionez fara sa cer in prealabil aprobarea de la 15 mii de persoane…Si-mi plaaaceee!!! Multumesc, Pera!

  16. Multumesc tuturor celor care au scris pana acum si astept in continuare mesajele. Le citesc pe toate si ne ajuta pe toti sa putem trece la pasul 2 care urmeaza marti, in 19.01.

  17. Buna, eu am ales mai de mult un domeniu am ajuns destul de sus in el, dar acum nu mai sunt asa sigura ca vreau sa continui pe acest domeniu, nu mai am aceeasi motivare ca la inceput si parca astept din exterior o confirmare ce sa fac.

  18. Buna, Pera!
    In momentul de fata inca astept sa mi se spuna ce sa fac si ce asteptari au de la mine. Am inceput sa fac practica de o saptamana la locul de munca al tatalui meu si pana acum cel putin nestiind cu ce sa incep am intrebat ce trebuie sa fac. Inca sunt nelamurita in anumite chestiuni asa ca o sa mai am nevoie de ajutor. Apoi o sa ma descurc singura.

  19. Buna Pera,multumesc pentru material,foarte interesant! Perioada de a cere aprobare,nu stiu daca am avut?! Nu iau decizia eu,sant mult impulsiva,daca spun ceva(nu intreb sau cer aprobare) e doar asa,dupa fac c’è stiu eu!!! Ma organizez foarte bine,cer ajutor doar in cazuri de crestere personala(diverse cursuri),sala ,cum spui tu daca este cineva care te sprijina atunci devii in automat mult mai responsabil .cred ca pot sa spun ca sant proactivimi doresc foarte mult aceasta crestere personala,asa pot impartasi si altora din experienza e din tot c’è invat!!!! E super sa auzi pe cineva cand are o problema ca se inspira de la tine,e veramente super!!! Am facut de mica un pic de differenza !!!! Sper si imi doresc o crestere in domeniul lavorativ pe care l-am inceput!!! Multumesc,astept urmatoarea scrisoare!!! O zi minunata!!!!

  20. Buna Pera,
    Acum sunt in momentul vietii cand de cele mai multe ori astept aprobarea celorlalti, pentru ca e mult mai usor cand iau altii decizii pt mine. Dar sunt si momente cand iau singura deciziile.
    Imi doresc sa ma pricep la ceva anume, insa asa cum ti-am mai spus nu stiu ce mi-ar placea sa fac, stiu doar ca ceea ce fac acum, job-ul pe care il am nu ma motiveaza. Nu stiu ce ar trebui sa fac ca sa-mi gasesc vocatia.
    Multumesc,

    1. Ma regasesc la fac ce vreau cum vreau dar multi ma vad nebuna…culmea.. rezultatele incep sa fie bune fata mea o tin sub supraveghere…desi muncesc mult la serviciu si acasa pentru pllus valoare…multumiri multe

  21. Buna Pera.Personal iti multumesc ca existi.Am aflat de tine exact intr-un moment greu din viata mea.MAilurile tale mi-au fost de mare ajutor,iar pentru asta iti multumesc.Sunt o persoana care actioneaza,indiferent de situatie,dar trebuie sa recunosc ca au fost in viata mea si situatii care m-au depasit. La o anumita varsta ,daca nu ti-ai gasit vocatia la timp cred ca este cam greu.O femeie in viata trebuie sa duca prea multe,si la un moment dat atributiunile m-au coplesit. Pe lista familiei mele de la 1 la 4 eu am fost a 4.A fost gresala mea dar atunci asa am crezut ca-i bine .Am observat gresala mult prea tarziu iar acum sunt cam dezamagita in ce ma priveste.

  22. Rodica, Tg. Mureș,
    Cred că sunt cumva între cele 2 perioade, într-fază de tranziție, încă nu suficient de sigură și încrezătoare în mine șiîn posibilitățile mele, căutându-locul, dar fără a cere mereu aprobare.

  23. Buna Pera, in ceea mai mare parte a vietii mele (31 de ani) am facut ce mi-au zis altii sau am asteptat aprobarea lor. Insa atunci cand am zis „f**k it, i will do it my way” a iesit de o mie de ori mai bine. Asa ca da, rezonez foarte tare cu mesajul transmis de tine in acest articol. Spor la scris

  24. Buna, Pera. Se pare a inca sau in zona in care astept aprobare,in care astept ceva/pe cineva care sa vina sa ma salveze. Stiu ca nimeni nu poate face asta in locul meu, insa se pare ca inca stau aici…

  25. Salut Pera , si mersi pentru tot ce faci , eu sunt in perioada cand nu stiu pe ce drum sa o iau , si astept sa ma impinga cineva de la spate, imi e putin dificil sa imi descopar ceea ce vreau cu adevarat , probabil ca acuma ma maturizez , si am trecut printr-o criza de personalitate . Cred ca am nevoie sa imi asum responsabilitatea si sa imi dau seama ca totul depinde de mine , stiu asta dar nu constientizez cu adevarat .

  26. Salut Pera,
    Atat de mult mi-ar placea sa fiu proactiv! Din pacate, nu am incredere in mine…si asta ma impiedica sa fiu proactiv. Imi place ceea ce fac, chiar daca lucrez intr-o multinationala si imi doresc sa fiu foarte bun in ceea ce fac. Am foarte multe de invatat, sunt constient de asta, dar nu simt ca mi se acorda suficienta incredere astfel incat sa pot fi proactiv. Iar asta ma trage in jos foarte mult. Nu mi-e frica sa imi asum responsabilitatea dar am nevoie de incredere. In momentul de fata caut aprobarea celorlalti pentru ceea ce fac.
    Mi-as dori sa ma pot schimba dar acum nu vad calea.

  27. sant un rebel calculat…am incercat intotdeauna sa obtin maximum din orice…n-a fost nevoie sa mi se explice…am stiut ce-am vrut intotdeauna…chiar dc n-am gasit drumul cel mai scurt sa ajung unde as fi vrut…sant ambitios din fire…sincer nu-i inteleg pe multi cum pot trai asa cum traiesc…fara speranta,fara ambitie,fara sa faca nimic…nu inteleg ce asteapta…se mint singuri….

  28. În anumite felii ale vieții mele astionez iar în altele aștept. Nu sunt mulțumită pe deplin cum arată viața mea și știu ca se poate mai bine așa ca aștept cu interes continuarea.

  29. Buna Pera .Am trecut de faza de aprobari. Sunt intr-un moment al vietii mele in care ma ocup foarte mult de dezvoltarea mea personala , spirituala. Citesc si studiez tot ce imi cade in mana, carti spirituale, psihologice..

  30. Buna Pera, sunt intr- o etapa in care mintea mea urla pentru schimbare . Am nevoie sa ma echilibrez emoțional , sa- mi găsesc vocația , sa câștig încredere si curaj sa ma ridic. Nu prea știu cum sa fac , sunt inconstanta , de aceea cred ca am nevoie de grupul alfa.

  31. Buna Pera.Am 28 de ani si aproape tot timpul am așteptat sa mi se zică ce sa fac.Nu am avut suficienta încredere in mine dar lucrurile sunt pe cale sa se schimbe.La fraza cu „te las sa urci pe umerii mei” aproape mi-au dat lacrimile.Încet trec de cealaltă parte…Încep sa fiu un om proactiv,să-mi schimb hard-discul mental,încep sa investesc in mine,in mintea mea.Te „citesc” de fiecare data cu mult drag si-ti mulțumesc pentru ca ma inspiri si reușești prin cuvintele tale sa aduci lumina si înțelepciune in mintea si sufletul meu.

  32. M-ai nimerit Pera ! Distribuiam mereu mesajele tale. Am facut-o si acum. Nu stii niciodata cine si la ce reactioneaza. Am avut multe surprize in viata ,din acest punct de vedere,si pozitive si…mai putin. In general fac lucrurile cu drag,dar nu suport sa mi se impuna sa fac ceva. Chiar daca imi place respectivul lucru,renunt la el daca e impus,
    Astept continuarea !

  33. Sunt in parte vietii unde astpet sa mi se spuna ce sa fac, cum si unde. In care astept aprobarea ptr. orice lucru as face. Aprobare pe care nu o primesc de la nimeni, ptr. ca nu-i nimeni care sa mi-o dea. 😀

  34. Eu ma aflu in situatia in care astept aprobare sa mi s spuna ce sa fac. Stiu ce ar trebuii sa fac, de cele mai multe ori.. Dar nu pot sa fac de capul meu. Simt ca am nevoie de aprobare..

  35. Bună Pera. Foarte interesanta abordarea în aceasta scrisoare. Și pot spune cu mana pe inima ca în acest moment sunt în tranziție : de la cel căruia trebuia sa i se spună ca sa facă la cel care acționează. E o tranziție dificila, cunoști și tu acest aspect. E greu sa te lupți cu demonii din trecut dar nu imposibil. Asa ca, asta fac eu acum. Lupt. Și vreau sa devin un membru al haitei. Cum? Vom vedea. Iti mulțumesc pentru tot. Dan

  36. Salut Pera! Am renuntat la varsta de 17 ani sa mai astept aprobarea din exterior. Am facut mereu ce am vrut si ce am simtit, cu putine momente in care am facut mici „compromisuri” pe drumul ales, dar din care am invatat enorm. Iti multumesc inca odata pentru inspiratie si suport. Sunt foarte curios ce pui la cale in 2016! 🙂

  37. Buna Pera. Imi place f mult psihologia si anume sa ma dezvolt personal. Insa in mintea mea este un haos, si simt ca treb sa imi aleg un singur drum. Dar cate vreau sa fac nu reusesc … acum m-am ambitionat si iau pe rand lucrurile o perioada pana cand le voi rezolva. Si pentru ca nu stiam …poate si nu stiu ce e mai bine pt mine cer aprobarea din partea celor apropiati. Vocatia mea e muzica…insa vreau sa reusesc sa citesc psihologie…sa aplic pe mine..ca sa pot rezolva blocajele interioare……si vreau sa invat bine limbi straine..mai intai engleza …. etc…

  38. In momentul acesta sunt in trecere de la ,, a imi spune ce sa fac , la a face fara sa imi dea aprobarea cineva dupa ce ti-am citit cele doua volume . Mersi Pera

  39. Salut ! In momentul de fata sunt stapan pe deciziile pe care le iau, insa in domeniile in care nu sunt bun sau alte circumstate , mai cer aprobarea cu gandul de a actiuna, cu scopul de a incerca sa ma simt in largul meu si de a nu o da bara in situatii cheie. Felicitari pentru ceea ce faci ! O seara buna !

  40. Salut Pera! Am devenit constient de faptul ca eu sunt singurul care imi construieste circumstantele, asa ca daca factorii o fac pe smecherii cu mine, pur si simplu ii schimb. Mi-a fost greu la inceput, acum 3 ani jumate cand am inceput dezvoltarea personala, am facut-o din cauza ca aveam atacuri de panica de 16 luni si nici un medic sau psiholog nu ma putuse ajuta, toti imi spuneau ca sunt singurul care poate face asta. Si am facut-o, intr-o singura noapte! Imi venea sa-mi dau 2 palme cand am vazut ce potential aveam si ca am stat atat de mult timp in pozitia de parazit si victima. Apoi am inceput sa inspir, sa ajut si alti oameni care aveau atacuri de panica si vazand ca functioneaza, m-am indragostit de actiunea asta, sa-mi ajut aproapele. De atunci nu m-am oprit din inspirat. O fac in dezvoltarea personala, spirituala si in fitness. Chiar sambata tin un seminar cu Valentin Barbulescu despre fitness si seductie, cineva trebuie sa puna mana pe carma si sa ridice tara asta.
    Ori suntem alfa ori nu mai suntem! 🙂
    Multumesc pentru ca mi-ai amintit cat de puternic sunt! Te iubesc, om minunat!

  41. Salut, am citit primul capitol al cărții alfa, bătălia cu demonii interiori, si sunt nerăbdător sa i-l termin si pe al doilea. In legătura cu ceea ce imi soliciți am să-ți spun ca, in general, fac cam ceea ce imi propun fără sa accept aprobarea cuiva. Astept cu inters învățămintele din volumul doi dar am învățat sa imi caut singur calea pe care trebuie sa merg, si asta datorită învățăturilor tale. E foarte complicata calea pe care trebuie sa o aleg in continuare dar cred ca, invățând in continuare de la tine, voi putea sa o aleg pe cea mai buna.

  42. Visurile fara actiune,raman doar visuri.Actiunea face diferenta…iar cei ca tine,ca mine, care nu stau „locului” mai pot aduce o bruma de nadejda ca Romania mai are o sansa de insanatosire…asa ca Let’s wake up and get a better life…

  43. Sunt in faza in care imi spun ce sa fac, activez emotia necesara si apoi fac ce spun -proactivitatea. Un citat care sa dea de gandit: Sunt doua categorii de oameni care nu reusesc in viata: Cei care nu fac ce li se spune si cei care nu fac nimic altceva. – N. Hill.
    Ai toata sustinerea mea sa ducem la implinire aceasta noua faza a comunitatii alfa! Mult succes tuturor celor cu atitudine de lideri alfa!

  44. Viitorul lider alfa are nevoie sa comunice, sa asculte si sa inteleaga. Viitorul lider alfa are nevoie de puterea propriului exemplu. Viitorul lider alfa are nevoie(in mod paradoxal) sa invete cum sa faca echipa si ce sa faca ca sa aiba cea mai buna echipa, pentru ca toti cei din jurul lui sa evolueze in mod continuu. Viitorul lider alfa are datoria sa creasca viitori lideri alfa si sa-i lase atunci cand sunt pregatiti sa iasa in fata.
    Lumea(umanitatea) are mare si imediata nevoie de viitori lideri alfa.

  45. Ma aflu in etapa in care chiar decid ce vreau sa fac in viata. Si pentru asta chiar trebuie sa iti multumesc.
    Sunt o fire a actiunii, insa atunci cand am pus mana pe cartea „Alfa” viata mea se afla putin in deriva…
    Acum ma aflu pe drumul bun…acela de a deveni un adevarat „alfa”

  46. Salut Pera.Multumim pentru munca si efortul sustinut,de a ajuta pe cei ce doresc sa evolueze.Materialul este foarte bun si de ajutor.Desi te citesc de mult timp,am ramas in acelasi stadiu,de lenes.Nu sunt proactiv pentru ca nu am descoperit un domeniu 100% motivational.Si pentru ca stau prost cu banii,nu am sanse sa evoluez repede.Imi este greu si am temeri ca sa fac schimbari bruște in viata mea pentru ca risc sa fac foamea.Ce pot face este sa-mi schimb modul de viata,sa incep sa fiu mai activ si mai constient,sa muncesc si sa ma implic mai mult si in alte domenii.Din nefericire am trac si retineri in abordarea problemelor mele,pt ca mi-e rusine sa spun altora probleme ce ma privesc.Ce sfat imi dai?

  47. Buna Pera! Iti multumesc pentru ca faci deja parte din viata mea. Din păcate ma incadrez cam intre cele doua variante. Parca astept aprobarea cuiva , dar in acelasi timp am momente in care iau singura deciziile fara a mai tine cont de parerea celorlalti. Desigur stiu, ca trebuie sa fiu stapanul absolut in viata mea, insa ma trag singura in jos atunci cand ma bazez prea mult pe opiniile unor persoane nepotrivite.

  48. Servus Pera,
    consider geniala ideea ta de „a trezi” cat mai multi oameni si a-i incuraja sa-si construiasca destinul, nu sa-si accepte soarta.Eu sunt romanca, ce traiesc in Diaspora (Düsseldorf) si mi-as dori tare mult sa intru in contact cu cat cati mai multi oameni de buna calitate, oameni „Alfa”.
    Ca si fire, sunt un om al ideilor, al solutiilor.

  49. Salut Pera,
    La intrebarea de mai sus iti raspund afirmativ, multe dintre schimbarile in bine petrecute in viata mea ti se datorea, am devenit mult mai activ, responsabil, constient si implicat in tot ceea ce fac. Inca ma mai lupt cu niste mici demoni, stiu ca oricum voi castiga aceste lupte. Ceea ce doresti sa facem nu este chiar asa de greu de realizat, nu ete o piatra de moara. Si vreau sa o facem impreuna.
    Cu drag,
    Gabi

    1. Buna, draga Pera. Bănuiesc că nu te supără modul de abordare.Î ți mulțumesc pentru încredere și de mii de ori pentru încurajări pentru care ai mei nu se înghesuie. Tata are onpersonalitate prea puternică, mama nu poate mai mult fiind bolnava. Acum sunt în schimbare proactivă, am idealuri mari legat de istoria nostră și de carieră, în august voi termina și Masterul. Cel mai greube să conving oamenii să aibă încredere în mine, vreau să ajut, să cîstig o anumită poziție. Doamne Ajută! Î ți mulțumesc că te am alături. Succes în activitate.

  50. Frumos scris si spus si ma regasesc in aceasta scrisoare in mai multe faze…
    Si momentan eu ma aflu in acel loc unde astept sa mi se spuna ce sa fac dar spre a nu mai tine cont si a face pur si simplu…
    Chiar acuma incep un curs de call center…de anul trecut ma tot rugram si cautam si asteptam sa gasesc unul gratuit(probleme financiare) si insfarsit am gasit…si asta fac..azi ma duc la curs si sper sa-l trec cu succes si sa primesc un job…am ascultat de toti..70% ziceau cuvinte negative,pareri negative,sfaturi sa ma las…si etc…dar am zis ca o fac si pe asta ca asa vreau eu….

  51. Consider ca am trecut de etapa in care eram tematoare si plina de neincredere. Asteptam aprobare, ghidare. Existau cu toate acestea momente cand luam initiative si, de cele mai multe ori, ma loveam si cadeam. Dar ma ridicam la loc. O vreme am regretat tot ce am gresit. Uneori inca descopar ca o mai fac. Dar realizez ca pe baza lor am ajuns astazi mai in fata si… din ce in ce mai curajoasa si gata sa actionez chiar si cand imi este teama. Am inceput sa cad mai mult in picioare in loc sa imi rup noada dand cu fundul de asfalt sau cu capul de zid. Si… sunt mandra de asta! De vreun an jumate cred am inceput sa realizez tot felul de lucruri si parca s-a declansat o trezire interioara care astepta demult sa rabufneasca la suprafata prin actiunile mele, gandurile pe care mi le adresam singura. Am inceput sa ma iubesc si sa invat cum sa fac asta. Ani in sir la randul pline de intrebari fara raspuns si cautari in diverse carti de psihologie si de dezvoltare personala au inceput sa dea roade. Si o mana de oameni care m-au iubit si o fac in continuare si cred in mine. Unii care ma cunosc de cand eram „pierduta” si altii care mi-au iesit in cale din momentul in care a inceput trezirea. Acum ma bucur ca am ajuns la un nivel mai inalt de constientizare si incerc sa fiu din ce in ce mai pro activa. Imi place asta dar sunt constienta ca mai am de lucru cu mine si trebuie sa continui ca pro actiunea sa fie un obicei permanent alaturi de o stare psihica si spirituala pozitive.

  52. Buna Pera,
    De mai bine de un an si jumătate îți citesc articolele zilnic, iar de un an , citesc atit de multe carti de dezvoltare personala cât nu am citit o viața întreaga.Simt cum mi-au lipsit informații vitale, si se vede ca nu le-am avut , deoarece rezultatele au fost pe măsura.
    Acum știu ce vreau sa fac, mai mult, au început sa apăra persoane de la care am ce învață. Mulți sunt oameni de stiinta, unii antreprenori de succes alții mari sportivi de performanța.
    Deși lucrurile se contureaza, totuși in ultimele doua saptamâni am început sa fiu foarte agitata, confuza , punându-mi doua intrebari:
    Oare schimbarea mea de cariera ( am decis sa merg pe un alt drum in viața, cel al sportului si al dezvoltării personale, m-am apucat de studii din nou) nu va fi un eșec ca si celelalte alegeri anterioare? Dupa o discuție cu soțul meu, acesta mi-a spus : dacă alegerea vine din inima ta cu adevărat, si nu ca la 18 ani când alții au les pentru tine, eu cred ca Dumnezeu te va ajuta.
    A doua întrebare este cum sa intru intr-o relație mai profunda cu acești oameni despre care ți-am vorbit.
    Mi-e frica sa fac următorul pas , ca sa nu cad in ridicol. Ma văd pe mine foarte jos in comparație cu ei.
    Si am unele ezitări , din cauza asta eu nu pot sa îmi fac un grup de suport. Ma gândesc ce vor spune despre mine.
    Cu cat ma cunoaște lumea mai bine, cu atit curajul de a stabili legături se micsoreaza.
    Si știu ca nu e bine, e o greșeala. Cum pot sa fac altfel ? M-as bucura dacă mi-ai da câteva informații.
    Mulțumesc pentru răbdarea ta.

  53. Am momente in care actionez singur mai ales in ultima perioada, dar in general am fost intotdeauna genul care astepta aprobarea, asteptam sa ma indrume cineva, sa imi spuna ce sa fac

  54. Salut si felicitari pentru initiativa continua pe care o ai. Inca sunt in perioada in care cer aprobarea altora, desi am observat foarte clar ca de fiecare data cand mi-am urmat instinctul si cand am facut ce am considerat ca e bine pentru mine, pentru un prieten sau pentru grupul din care faceam parte, fara a cere aprobarea cuiva toate lucrurile au iesit bine, am fost apreciat, mi s-a raspuns cum am vrut si am avut parte de experiente noi si frumoase, care mi-au ramas intiparite in minte. Am observat ca dupa fiecare perioada de genul asta, in care fac inainte sa intreb urmeaza o perioada in care intru in zona de confort (pe care o detest) si revin la vechiul obicei, de a-mi cere voie, cateodata chiar si pentru a ma simti bine.

  55. salut pera , victor ,ma numesc, raspunsul este ca sunt dupa multa suferinta , si la moment caut partea cea care este domeniul meu unik, care sa mil productivitez la 100 % , si vreau ca sami gasesc mai intii apoi trecem la treaba, mersi pentru prima lectie

  56. Salut Pera si La multi ani pt ca nu am vorbit deloc in 2016. Multumesc pentru munca pe care o faci zilnic si inca o data iti spun ca esti o inspiratie continua pentru mine. In ceea ce priveste proactivitatea sunt boss, ultimul exemplu este de ieri, cand am iesit cu baiatul meu la joaca in zapada: copii faceau caramizi de zapada si le aranjau liniar, ca pe un zid. Am smuls mana omului de zapada (un bat), am desenat pe jos un cerc si am pus caramizile circular. A rezultat un foarte frumos iglu si poza poti sa o vezi pe pagina mea de facebook. Concluzia: aceleasi resurse, o alta idee si un alt rezultat. Alfa-rezultat! 🙂

  57. Salut Pera,
    Sunt in faza de tranzitie si de descoperire. inca nu stiu care imi va fi calea, dar am inceput deja sa fac primii pasi si continui
    pana acum am fost, ziceam eu , prudent si echilibrat, verificand cu ceilati daca solutiile sunt bune si daca metodele sunt acceptabile, deci ceream si asteptam aprobarea pentru multe din actiunile mele.
    Totusi cele in care credeam cu adevarat reuseam sa le aplic singur.
    despre legea proactivitatii cred ca functioneaza, dar e o schimbare majora de abordare si aplicarea ei se invata in timp…
    idea cu grupul de sprijin este foarte buna,
    multumesc

  58. Salut Pera, din pacate sunt la faza in care astept aprobare (care aprobare…? nu stiu) in acelasi timp urasc cand mi se spune, fa asa, vorbeste cu cutare, du-te intr-acolo etc. (probabil astea mi se trage de la o sechela ramasa ascunsa undeva in mintea si sufletul meu)

  59. Salut Pera,
    Voi fi paradoxal azi, pentru ca eu spun despre mine ca actionez dupa propriile decizii si in acelasi timp iti voi cere parerea 🙂
    Citez: „Indiferent din ce oraș ești, îmi doresc să creem un suport si un grup de susținere reciprocă pentru ca motivul principal a reușitei și al eșecului în dezvoltarea personală este existența sau inexistența unui grup de sprijin”.
    Pentru ca nu ar trebui sa foloseasca altcineva brandul alfa, te intreb daca nu ai vrea sa faci un grup inchis pe Facebook sau o alta comunitate in care sa intre cei care demareaza proiecte, muncesc pentru ele și le dezvolta. Vreau sa postez in acel grup despre proiectul (proiectele mele) fara sa fiu acuzat ca-mi fac reclama si sa spun: ce parere aveti despre site-ul meu, proiectul meu, cartea mea etc, sa primesc feedback de la oameni care au si ei proiectele lor si, de asemenea, sa vad ce dezvolta alti lideri alfa, sa facem schimb de idei etc.
    Ce parere ai?

  60. Dragule ideea de a crea o comunitate trebuie dusa mai departe,carbunele iesit din foc se stinge …deci m-as bucura sa pot face parte.Ma lupt cu mine si sistemul romanesc sa dovedesc ca si la noi se poate (dupa 25 de ani de Italia) am deschis iamnicu Valcea un laorator de catering si un magazin alimentar de mezeluri si branzeturi italiene si romanesti fara E-uri. FB casaitalianavl ..cum merge ? Mi se pune vesnica intrebare superficiala…nu merge NIMIC DACA NU IMPINGI. Iata de ce imi este de folos ceea ce tu scri ,te-am vazut la Bucuresti si sunt mandara ca in Romanai exista oameni tineri si frumosi cu perspective diverse de idiotul „asta e ” .
    Am 50 de ani pe 24 iannuarie si am fost antrenor de scrima 20 in Italia …am un pic idee ce inseamna a lucra cu omul, a antrena, a obtine rezultate si a gestiona esecuri si incerc acum sa fructific experienta in alt domeniu de activitate imbogatindu-ma si sustinandu-ma cu materiele tale si cartile per care le-am cumparat.
    Mare treaba faci baietasule …imi esti drag si pt ca am avut aceeasi copilarie inclusiv mama profesoara :-).
    Iti doresc sa gasesti intr-adevar HAITA ALFA …sa fim ALTFEL sa fim NOI !
    Inainte lupule 🙂
    Simona Stegaru

  61. Aici ai perfecta dreptate! In viziunea mea este mai simplu : ca la americani …asa cum a spus la un moment dat si Celine… ea stie doar sa cante… atat.. si nimic mai mult… si este perfect adevarat!!(ma repet)Restul fac ceilalti – orchestra … financiar…plati … etc…de aceea din punctul meu de vedere au succes ei – ceilalti -americanii sau oricare altii … ala care aduce si stie cum sa faca banii ala face doar aia…. restul fac ceilalti… era un reportaj la un moment dat … si eram paralizata de uimire cum functioneaza perfect sau super perfect mecanismul din jururl unui cantaret celebru (numai conteaza cine era) … ea trebuia doar sa aibe grija sa cante bine pe scena … restul…o asteptau,.. si o impingeau de la spate… la ce ora sa se trezeasca.. cu ce sa se imbrace imediat dupa ce s-a trezit …ce mananca imediat dupa ce s-a trezit … etc… aplicam la scara mai mica – la scara noastra – fiecare intr-o afacere ttebuie sa isi ocupe locul – asa cum ffff correct ai spus!!!

  62. Salut. Eu am fost impins sa nu fac „treaba”, sa nu studiez, de catre colegi, familie ( sa ma mai odihnesc :))). De multe ori ma intreb daca nu au dreptate si munca mea e in zadar, fiindca poate nu merg pe nisa de care are lumea nevoie

  63. hmmm… Se pare ca Pera vrea sa fondeze o organizatie secreta care sa se intinde la nivel planetar si sa cucereasca lumea ha ha 🙂
    Lasand gluma la o parte este o idee foarte buna, gandeste-te ca sunt oameni care nu au sprijin moral si care le este foarte greu in viata, dar cu oamenii potriviti langa tine este mult mai usor.
    Ideea Ginei de a fonda o academie a micilor intreprinzatori si/sau a celor interesati de evolutie personala, profesionala si spirituala, o Academie a Constiintei Alfa este de-a dreptul geniala.
    O astfel de academie ar fi un fel de Ted Talks, doar ca va fi Alfa Talks.
    Abia astept sa vad ce planuri de cucerire ai 🙂

  64. Salut Prea si salut tuturor …coechipierilor, daca zic bine 🙂
    Nu cred ca am gasit cuvantul cel mai potrivit (coechipier), dar pe mine ma ajuta foarte mult sa vad ce scrieti toti, ceilalti, ma face sa vad ca sunt o multime de oameni care se lupta pentru mai bine, pentru a-si depasi bariere, obstacole. Ma ajuta sa vad progresul inregistrat, ma ajuta sa vad diversitatea, faptul ca este cel mai important sa te simti bine tu cu tine, asa cum esti, cu „felia” ta. Nici o „felie” nu e mai importanta decat alta, ci e important sa te cunosti in cel mai sincer mod, sa te accepti asa cum esti si sa dai tot ce ai mai bun din tine, cu placere si cu entuziasm.
    Cat despre subiectul deschis….eu ma aflu inca, asa cum am fost dintotdeauna, in etapa de a nu-mi da eu mie voie sa actionez 🙂 Nu am simtit nevoia niciodata sa cer voie sau sa astept aprobare de la altcineva, am actionat asa cum am crezut eu de cuviinta, dar in unele domenii nu am actionat deloc.
    Ps: Probabil nu aplic in totalitate ceea ce am scris cu un paragraf mai sus 😀
    Numai bine!

  65. Pana in a doua jumatate a anului trecut m-am aflat in pozitia celui care astepta, care suferea, care dadea vina pe cei din jurul lui si pe fostele relatii pentru suferinta care o aveam.
    Mi-am dat apoi seama ca suferinta vine din interior, iar intamplarile prin care am trecut doar au scos la suprafata probleme care deja existau in mine.
    Trebuie sa recunosc ca inca nu am rezolvat acele probleme, insa fac pasii corespunzatori pentru a le remedia si, daca pasii nu vor fi corespunzatori, atunci voi afla mai devreme sau mai tarziu si tot va fi un pas inainte.

  66. Buna , Pera ! Am inceput sa ma detasez de aprobarea celorlalti , vreau sa ajung sa decid eu singura pentru mine 100%, si.ti multumesc pentru sustinere si sfaturi.

  67. Buna, da ….am sa raspund intrebari pe care mi-ati adresat-o in materialul de mai sus: sunt functionar public pe functia publica de secretar de comuna de 10 ani, evident in aceasta functie coordonez aparatul de specialitate si consiliez primarul si consilierii din consiliul local in orice problema juridica si administrativa ce priveste institutia in care muncesc. Sunt o persoana care studiaza foarte mult , se implica in toate activitatile institutiei , tind sa ating perfectiunea in tot ce fac , nu exista nici o problema pe care nu pot sa o rezolv , de obicei fac toate documentele asa cum consider eu ca este legal si benefic pentru institutie , dar …de fiecare data explic primarului tot ce am facut si de ce am considerat ca este cea mai buna solutie pentru institutie , nu vreau a fiu lipsita de modestie , insa , foarte rar se intampla ca ceea ce am hotarat eu sa sufere modificari , poate doar atunci cand intervin modificari pe parcurs sau nu am cunoscut toate detaliile legate de acea problema…

  68. Salut. Te citesc de mult timp si pot spune ca m-ai ajutat enorm in formarea identitatii de sine. Cred ca m-am regasit mult in povestirile tale cel putin in modul in care le-am resimtit. Obisnuiam sa te citesc cu mult entuziasm cand eram mai mic, acum mi se pare ca expui teme foarte teoretice care se pot concretiza greu in practica. Vreau sa zic ca in loc ca o persoana sa se gandeasca daca este proactiva sau nu sau daca asteapta aprobarea celorlalti ar putea incerca sa faca un lucru nou si dupa sa-si de-a seama daca ii place sau nu. Spun asta pentru ca eu ca persoana pot sa zic ca ma gandesc foarte mult la partea teoretica si imi imaginez cum ar trebui sa se desfasoare o anumita scena, insa de multe ori realitatea e total opusa asteptarilor mele. Si de asta consider ca ar trebui sa incercam un lucru si dupa sa ne dam cu parerea despre el nu sa ne imaginam inainte cum ar fi daca.
    MESAJUL meu, sintetizand este sa incercam sa ne concentram pe partea practica, sa vedem daca un lucru ne place si dupa sa luam o decizie.
    Si vreau sa zic ca pana la urma totul este interpretativ. Daca noi avem o imagine despre cum suntem noi, x are o alta imagine despre cum suntem noi, y alta imagine, nici unul dintre noi nu are dreptate. Conteaza cum privim un aspect, nu cum este el de fapt.

  69. Salut Pera!
    Ma aflu in perioada in care nu tin cont de ce spune altcineva despre visele mele si e mult mai ok asa! Pana anul trecut asteptam aprobare pentru aproape orice, acum e mult mai bine simt ca sunt stapan pe viata mea! Este foarte greu, si oamenii ma critica des pentru actiunile mele, dar merg inainte! ” Sunt stapan pe soarta mea, capitan al sufletului meu!”

  70. Buna Pera
    Eu Catalina, sunt intr un moment al vietii mele in care am preluat fraiele se poate spune, de cativa ani. dar ma aflu in prezent intr un moment de Impas ma simt stuck as putea spune. Am f putini oameni care cred in mine si ma sustin, de fapt sa fie sincera ap niciunul .prezent in acest moment
    Am mai multe pasiuni printre care Psihologia, Arta si altele pe care nu le pot face publice. aici 🙂 dar ideea e ca investesc incerc, am avut Succese Succesuri :)) ca celebra replica a EBA* si Esecuri .. nu m.am oprit. insa am avut parte de Valuri de rautate din partea colegilor si celor cu Afaceri rivale impotriva Businessului meu, desi muncesc fmult si lumea stie asta.dar nu vor sa ma vada reusind, ma urasc
    Fireste ca nu am nevoie de aprobarea lor, dar cum am spus.trec printr operioada grea acum, si inca un lucru pe care nu l.am zis, am tendinta de a ma sabota cand lucrurile imi merg mai bine. Probabil Mesajele Negative pe care le.am primit dea lungul vietii, „nu poti” „nu ai sa poti” nu tu multe alte tampenii, plus Oameni prosti mediu toxic m.au facut sa opresc colaborarea, Reusita pe plan financiar de altfel, cu niste persoane. Acum simt ca pe de o parte am facut o Greseala, pe de alta am facut bine pt ca nu am plecat capul nu am suportat bataie de joc. Nu stiu..
    Toate situatiile astea cu bune si rele m.au zapacit se poate spune. cred ca am nevoie de o Pauza, sau timp cu mine sa imi dau seama cine sunt, ce vreau si incotro sa apuc.. cu Incredere pas cu pas
    Mna ce ciudat, ca raspunzand la Articolul tau ramane de vazut ce voi face in continuare, dar Multumesc pt ca ma ajuta. deocamdata imi este greu sa cred in mine cu atata rau si oameni care vor sa ma vada cazand in jur, dar … am mai fost pe aici. si nu am renuntat pt ca stiu ca am ceva de Spus, am un Vis si mai multe chiar, … si nu vreau sa mai permit nimanui sa mi le ia. Articolele tale imi dau putere 🙂
    Bafta! Mi ar place intr.o zi sa va cunosc pe voi Oameni Frumosi si Curajosi si personal 😀

  71. Buna ziua tuturor, cred ca cel mai important lucru in dezv. pers. este sa ai pe cineva care sa te sustina. Eu fac parte din categoria executantilor, dar as vrea sa le spun celorlalti ce sa faca, sa organizez sa planific sa construiesc, dar nu am puterea necesara inca. Doresc sa multumesc tuturor din echipa Alpha, mai tie Pera! Succes tuturor!

  72. Buna Pera,
    Eu astept sa mi se spuna ce sa fac cand nu vreau sau nu stiu ceva ,insa cand sunt sigura pe mine si stiu ce vreau ma bazez pe mine !

  73. Hi Pera,
    First I want to thank you for who you are and for giving me hope that I can be more than I thought I was. At the moment I am UK working as Quality Auditor in a factory. I know this is just for a season and helps me to get more confidence in me and to learn not to put to heart the mean things other tell to me. Since I came here in UK in June 2014, I helped a few people to find here and find work. It’s one of the things I want to do in life: to use the power of words, of encouragements, of NLP to help other people change their life. I had a step back last year with a light depression but now it’s gone and I know how to avoid it in the future. Next month I will move in a bigger and nicer house together with a friend from a very poor family. I will facilitate his way into to work at my factory and I will continue to help him with his english and giving him good book and resources that will help him develop his confidence and personality. I want to do the same thing for many others. Sometimes I feel like things are developing too slowly, though I am happy that I am on the right way, thanks to you and others like you. I plan to develop this dream and one day to work only for this, serving the people that need hope. God bless you!

  74. Eu vreau sa spun in primul rand ca am deschis ochii si aproape ca e prea tarziu,am facut multe gesturi pt multi oameni si miam irosit multe resurse,timp si bani si sanatate pt oameni.Am ajuns la concluzia ca am fost prea bun ,prea generos si timpul sacrificat cu ei nu se mai intoarce.De multe ori nevoile lor au fost si a mele,probemele de asemenea si multe altele….vreau sa spun ca o iau de la zero,chiar minus

  75. Salut Pera, îți mulțumesc pentru articolul acesta minunat, te citesc de mult şi îți cunosc evoluția pentru care te felicit. Vreau să-ţi spun că în urma articolelor şi materialelor scrise de tine am început să evoluez încet încet cu paşi mici pentru ca nici o schimbare nu se petrece peste noapte este aproape imposibil să schimbi ceva brusc poate doar în basmele cu Făt Frumos, de ce pentru că sunt foarte mulți factori externi uni care ţin de tine ca persoana alţi care nu ţin de tine ci de cei din jurul tău.
    Acum revenind la întrebarea ta, eu personal sunt în partea în care am preluat frâiele şi nu am nevoie de nimeni să-mi spună ce să fac lucru la care a contribuit şi articolele tale pe lângă alte cărţi pe care le-am citit, îți mulţumesc pentru lucrul acesta şi vrau să mai adaug că am început un proiect la care lucrez de aproximativ 2 ani cei drept foarte încet dar vreau să măresc ritmul, proiect pentru care îmi asum bucăţica de felie de care vorbeşti în articol. Iar prin bucăţica pe care mi-o asum vreau să fac parte din familia extinsă alfa, a oamenilor proactivi care produc valoare prin acțiunile lor şi îmbunătăţesc viața oamenilor.
    Mult succes în continuare şi la cât mai multe articole.

  76. Bună Pera,
    Eu cred că am ajuns la stadiul în care încep să îmi creez propriul drum fără să fiu îndrumată de nimeni. E destul de greu şi înfricoşător pentru că totul e nou şi vreau să fiu cea mai bună în domeniul meu, dar cred că abordarea mea este cea potrivită pentru mine, deşi nu cunosc pe nimeni care să fi încercat să facă ce vreau eu să fac. Ideea e că domeniul meu nu are nici o legătură cu dezvoltarea personală, deocamdată. Ceea ce înseamnă că eu va trebui să integrez asta 🙂
    În viitor sper că vom colabora (deşi nu ne-am cunoscut personal deocamdată), însă mai întâi trebuie să fiu eu foarte sigură pe partea mea de lucru, ceea ce va mai dura.
    Îti mulţumesc pentru ocazia de a mă gândi la a-mi ocupa locul în viaţa!

  77. Salut Pera , salut haita !
    Ma anul 2015 a fost unul tumultos in care din ce imi dau seama nu am actionat , adica am facut minimul necesar , am schimbat 3 locuri de munca (la al3lea is si acum) si am asteptat de la ei sa imi aduca satisfactiile „uite ionut pt ca ai o gandire buna si vezi altfel lucrurile iti dam o prima si te promovam ceo-ul companiei ” . Si practic am fost reactiv , nu proactiv , insa 2016 sunt hotarat sa reintru in bransa si sa ma intrec !@!

  78. Pera, eu sunt o persoana care nu asteapta aprobare din partea nimanui. Inca de mica am invatat sa ma descurc singura, deoarece parintii mei au fost despartiti (pot sa zic ca intr-un fel sau altul povestile noastre se aseamana ) si am invatat sa merg inainte si sa accept realitatea si sa iert. Familia mi-a criticat intotdeauna felul de a-mi fi, facandu-ma egoista si ‘ desteapta’ din cauza faptului ca fac ce ma taie capul si ma las condusa cateodata de instinct si de ceea ce am invatat de la alti oameni, exemple de ASA DA… si nu accept aprobare. Inca nu am un scop bine definit, inca citesc si inca incerc sa imi dau seama care este vocatia mea. Am incercat mai multe domenii, insa unul singur m-a atras. Consultanta. Familia spune sa raman la locul de munca actual, eu in secret astept sa dau examenul la cursul de consultanta. Din pacate mai am cateva luni de asteptat, insa intre timp nu stau degeaba! Am 23 de ani.. mai am muuuulte de invatat.

  79. Salut, eu sunt Florina, am 35 ani si o fetita de 9 ani. Pe data de 30 decembrie 2015 lucram ca agent de vanzari la una din firmele de distributie din Tulcea,( am lucrat ca agent cam ultimii 3 ani) am demisionat, nu chiar brusc pentru mine, ma tot gandeam la asta de o vreme dar nu stiam ce sa fac, cum sa pun lucrurile intr-o ordine, apoi am vazut un like la unul din articolele tale pe fb si am intrat sa vad daca intradevar este de placut, si da, chiar a fost de placut. de acolo m-am abonat la news-letter, apoi mi-am comandat cartea Alfa pe care am „absorbito” si care m-a ajutat foarte mult sa-mi pun acea ordine in mine pe care o doream. Alegerea mea dupa demisie au fost unghiile tehnice, dintotdeauna am avut indemanare la unghii, viziune si creatie(cred ca e singurul domeniu). Vineri dau examenul pentru stilist protezist, abia astept sa-mi iau diploma, intentionez sa-mi inchiriez un scaun la un salon, pentru inceput, mai tarziu sa fac cursuri de perfectionre, mai tarziu si distributie cu produse pt unghii tehnice, si mai tarziu sa particip la competitii. In alta ordine de idei STIAM CA SE POATE, dar nu stiam cum, si aici a intervenit cartea Alfa, apoi dupa ea am mai luat si alte carti, carti mentionate in Alfa care am considerat eu ca ma piot ghida in domeniile in care am cele mai mari probleme. Stiu ca sunt incoerenta in exprimare, mereu am fost, stiu ca sunt la inceput, uitandu-ma in urma mereu cred ca am fost in stadiul de inceput, dar acum stiu ca se poate, o simt „pe pielea mea” , ma simt ca intr-un lift care urca, nu vad capatul unde se va opri dar nici nu imi doresc, imi doresc doar sa fie sus, tot mai sus.

  80. Salut.DA, recunosc, sunt una dintre persoanele care asteapta sa i se spuna ce sa faca insa am vise mari,multe.Nu stiu de unde sa incep si am o frica,ca o sa imi ia foarte mult timp sa le indeplinesc

  81. Salut.
    De multe ori am incercat sa fiu genul acela de om orchestra. Ba chiar in prea multe domenii. M.am suprasolicitat, m.am demoralizat… am gasit o frantura din raspuns ca mai apoi doar s.o pot ingropa la loc. Cu toate acestea, intr.un final m.am hotarat sa imbratisez pasiunea pe care am tot apropiat.o si alungat.o de ceva timp in coace. Ti.am trimis si un mail legat de acest lucru cu o poveste micuta ca sa poti intelege. Chiar cred cu tarie ca aceasta vreau sa fie „felia” mea.

  82. Acum sunt in partea in care deja fac indiferent de factorii din jurul tău?………. Vreau să înţeleg peisajul şi mediul în care te găseşti acum şi de aceea vreau să îmi zici ce crezi despre prima lecţia a proactivitatii despre care ţi-am vorbit mai sus….Interesant, e ok

  83. In oricare domeniul din viata mea întâi astept sa fiu inpins de la sapte si după sa actionez. Dar când vine vorba sa scriu ce simt, ce stiu, ce cred in strofe se schimbă situația chiar fara pix si fara foaie ramane ideia. Un mic exemplu; dacă îmi vine vreo ideie si sunt la muncă (construcții) atât de mult ma concentrez si ma focalizez pe ideie, o repet, iar si iar si iar… Mă gândesc si nu mă las pana nu termin cel putin o strofă, dar tot o repet sa nu ii pierd ritmul. Dar tot odată nu uit ca sunt la muncă si am responsabilitatii.
    „Ma simt uluitor!
    Isuse când compun
    Când dau un ajutor
    Prin tot ce scriu, ce spun”
    Dacă as face parte din familia Alfa as vrea sa fiu responsabil pe bucatica mea pe poezie.

    1. Buna, eu sunt in faza in care actionez in functie de cerinta situatiei si daca cred din toata inima ca asa e bine nimic nu ma opreste.

  84. Salut Pera,
    As putea spune ca momentan ma aflu intr-o perioada in care nu ma mai intereseaza factorii din jurul meu si incerc sa iau eu franele si sa trec la actiune, nustiu insa daca ma aflu pe drumul cel bun, pana acum am fost o persoana care asculta ce i se zicea sa faca , acum vrea sa evoluez , sa evoluez puternic in inteligenta ca persoana , sa stiu si sa inteleg tot, sa ma dezvolt spiritual dar si profesional…
    p.s : iti mutumesc pentru tot, abia astept email-urile viitoare .

  85. Material util de citit si important de aplicat.Sunt de acord 100% cu ce ai spus mai sus Pera.Urmez pasii acestia de ceva timp si incep sa vad rezultate bune.Felicitari pentru energia pozitiva care o transmiti!

  86. Salut!
    Nu mai am nevoie de nici o aprobare inca din 2014, atunci cand te-am descoperit pe tine, Pera. Mi-am gasit vocatia si sunt in mijlocul bataliei acum. Desi rezultatele sunt putin vizibile, simt ca motivatia mea doar creste pe zi ce trece. Sunt cu mainile suflecate si pus pe treaba cu toate ca sunt inca in rol de angajat full-time. M-ai invatat sa cred in mine, mi-ai aratat puterea ce o detin si de care nu stiam nimc. Multumesc!

  87. Eu inainte eram genul ala se persoana care cerea aprobarea tuturor. Acum insa de ceva vreme am inceput sa fiu mai sigura pe mine si sa iau decizii singura, sunt obligata fiindca nu mai stau cu parintii de vreo 5 ani , m-am casatorit si am un copil, asa ca iti dai seama ca nu mai pot astepta aprobarea celorlalti, desi mai am tendinta asta. Ce ma enerveaza cel mai mult e ca atunci cand imi vin idei din proprie initiativa de ex sa fac sport , sau sa schimb ceva la mine, sa fac lucrurile mai bine, ma tin cateva zile si apoi imi piere motivatia. Apoi o vreme las balta tot si apoi iar imi vine sa fac ceva , iar ma tine cateva zile si apoi iar imi dispare motivatia, si tot asa… cateodata imi vin idei foarte bune despre cum sa imi imbunatatesc viata dar nu am motivatie destula. Nu stiu ce sa fac , cred ca ar trebui sa ma tot impinga cineva de la spate ca sa ma tin de treaba. Dar daca ma gandesc mai bine , fata de cum eram inainte , cred ca am progresat mult de atunci . Poate peste cativa ani va fi si mai bine. De obicei nu prea imi vad progresele ci numai lucrurile pe care nu le-am facut. Tot am zis ca de acum imi scriu pe foaie tot ce am realizat intr-o zi , dar ghici ce? Uit. Offf, memoria asta! 🙂 De altfel, zilele astea chiar la lucrurile astea ma gandeam , la cum sa fiu mai activa , si uite Pac! Vad acest articol 🙂 Iti multumesc!

  88. Sunt o persoana care preia fraiele si fac ceea ce consider ca e potrivit , fara a astepta ca cineva sa fie de acord sau sa si dea acordul. Intotdeauna am fost in acest fel. si daca nu am fost aprobata , poate m a durut si am suferit ca nu sunt sprijinita, poate de aceea am simtit pe pielea mea, de la diversi oameni ce inseamna indiferenta. Asta m a durut intotdeauna, indiferenta celui de langa mine.

  89. In primul rand eu iti multumesc pentru tot ceea ce faci pentru noi cu sfaturi foarte bune si tot ce scrii tu Pera este NUMAI ADEVAR .Multumesc mult.Da am munccit cu drag 20 de ani(5 ani la. Combinatul Chimic Craiova (operator chimist)pana sa inchis Combinatu in 1994 cand sau fqcut resturcturari in. masa.Apoi mi-am facut firma mea cu legume-fructe(romanesti).Am muncit 15 ani cu sotul meu,el a luat marfa cu masina eu am vandut tota marfa ridicand fiecare kg (1,5 sau 2 tone) timp de 15 ani .Totul a fost bine ptr familia mea copilul la scoala,apoi la facultate,sotul erea bine ne intelegeam bine cu exceptia bauturii lui de sarbatori cand asteptam si eu sa ma distrez ca aveam si eu dreptul la viata,dar distractia mea era sa ma uit la el cum bea cu prietenii nostri sau cu frartele lui.Acestea ereau sarbatorile mele de Craciun si de Paste dupa un an de munca.Dar mi-am vazut de familie de copilul meu sa fie bine sa invete la liceu ,apoi la facultate.In ultimi 2ani viata noastra sa schimbat in rau ptr ca eu ma-m imbolnavit cu spatele si nu am putut sa mai ridic la magazin si a trebuit sotul meu sa vanda,sa ridice marfa si nu ia convenit deloc ptr ca il vad acasa ca este SUPARAT,NERVOS ,aproape ca nu mai vorbim deloc decat la masa.Eu nu stiu ce sa mai cred de ce se comporta asa si ma-m saturat sa-l vad asa ptr ca eu sunt o femeie optimista,imi place sa glumesc ,sa rad sa vorbesc cu lumea cu cientii nostri sa-i servesc cu zambetul pe buze ca asa simt eu.Cred eu in sinea mea ca trebuie sa-mi angajez pe cineva la vanzare ca sa nu ma mai supere in fiecare zi si sa incerc sa-mi schimb viata in bine cu tot cu durerile de spate care le-am capatat (ca sa fac BINE si in final BINE nu este.Astept un sfat Pera.Multumesc.

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.