Simti ca desi muncesti din greu parca bati pasul pe loc?

Am primit o intrebare foarte buna stand de vorba la un ceai cu un prieten din Chisinau.

”De ce am impresia ca desi muncesc din greu, parca uneori bat pasul pe loc?”

Cum stii cand progresezi, stagnezi sau involuezi?

Intrebarea a venit la fix pentru ca si eu am meditat in ultima vreme la cum anume se petrece evolutia si progresul in munca cu noi insine si pentru a atinge obiectivele si visurile noastre.

Am facut un material video cu telefonul, improvizat, insa a iesit excelent si ma intereseaza daca te regasesti in ceea ce urmeaza sa iti arat.

 

La sfarsit, vreau sa iti dau o mica tema de meditat si discutat in sectiunea de comentarii de sub acest material:

”Este o mare nebunie sa pierzi inauntru ca sa castigi in afara. Adica sa iti dai linistea, timpul liber si libertatea pentru stralucire, rang, fala si onoruri doar pentru a te potrivi intentiilor celor de rand sau gustului cel rau al oamenilor.” – Arthur Schopenhauer

Astept parerea ta si spune-mi in acest moment al existentei tale, in ce stadiu esti?

Simti ca esti in urcare, stagnezi sau faci pasul inapoi?

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

P.S.

Sotia mea, Oxana ,  si-a facut tatuajul cu motto-ul tribului nostru, ”Per aspera ad astra”, lucru care ma face sa cred ca si ea crede cu tarie in mesajul nostru, sau ma iubeste foarte mult. 🙂 Sau ambele.  Daca doresti modelul, o poti contacta pe Elena pe facebook.

1526600_10204896691509566_364801080688925081_n

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

37 Responses

  1. Obiectivul este rezultatul obiceiurilor.Toate acele obiective pe care le-am fixat pe panoul cu obiective vor prinde viață anul acesta sau anul viitor prin intermediul obiceiurilor care le-am dezinstalat și a celor pe care le-am instalat deja sau urmează în perioada următoare. Simt că am evoluat fiindcă mi-am dezinstalat niște obiceiuri stupide de care acum mă rușinez că le-am avut. Un obicei se instalează cam într-o lună, cam atât îi trebuie creierului să creeze o structură neuronală ca să îl rețină și se stabilizează complet cam în 6 luni. Simt că am evoluat și după felul în care îmi rezolv problemele care le am.Sunt conștientă că în jurul fiecărei probleme există un spațiu imens de soluții și acum nu mă mai axez doar pe spațiul soluțiilor confortabile dimpotrivă, îmi plac soluțiile inedite.

  2. Simt ca evoluez desi intr-un mod invizibil pentru cei din jur;am eu asa tendinta de a ma indopa cu multe(cunostinte,perfectionari,dezvoltare) pentru a fi pregatita cand e cazul . Viata m-a invatat ca ,sansa e de partea celui pregatit si ,tinta mea e sa fiu pregatita sau mai bine zis ,cu un pas inainte . Multumesc de ‘indrumarile’ venite din articolele tale . Succes !! ..mereu !!

  3. Firul tau merge in sus. Se poate ca buclele sa ramana cam la acelasi nivel sau sa se indrepte in jos? Sau merge in sus pe masura ce inaintam in varsta, indiferent ca ne ocupam de dezvoltare personala sau nu?

  4. salut, iti miltumesc pentru materialul de mai sus ! La moment nu am nimic… bani , cariera, job, dragoste (partenerul ma insela,zilele astea am pus punct relatiei ) aseara am stins toata lumina in casa si am aprins multe luminari, am luat o sticla de vin si am meditat asupra tuturor emotiilor, a gindurilor, a trecutului, azi ma simnt libera, spiritul meu e linisti si gata sa o ia de la capat! si da !!! nimeni si nimic nu e mai scump decit acea armonie din interiorul nostru. Urmaresc de ceva timp blogul tau, pe Andreea Papp si pe Ursula Sander si va multumesc pentru munca pe care o faceti !!!!

  5. buna! In acest moment sunt in faza de urcare , deoarece privind in napoi am invatat din greseli si am aplecat urachea la comentariile unor persoane care aveau ceea ce mie imi lipsea aceste peroane nu erau din familie si nici prieteni vechi ci doar oameni intalniti intr-o oarecare conjunctura . faptul ca am discutat cu cineva despre situatia mea m-a ajutat, in schimb sa meditez singura sa imi pun intrebari si sa raspund la ele imi este putin cam greu .

  6. Multumesc foarte mult, Pera! Uneori, nu actionez, pentru ca intr-o parte simt ca nu va merge, dar simt dintr-o alta parte ca va merge cu siguranta! Dar cel mai mare obstacol pentru mine este teama de a actiona cu un mare impuls! Stiu ca frica este doar o iluzie din mintea mea! Si s-a instalat adanc in subcostientul meu, dar cand intervin constient ea dispare incet! Imi doresc sa vorbim mai pe detaliat despre problema mea, daca vrei, poti sa ma cauti pe facebook, sau mail! FB: Stochitoiu George Aurelian, si mail-ul georgestochitoiu@gmail.com ! Iti multumesc pentru toate articolele tale!

  7. Sunt sigura ca sunt in urcare, facand pasi foarte micuti pentru ca mi-e tare frica de inaltime! Sunt o zapacita din punctul acesta de vedere, insa ce pot sa fac? Cand imi doresc ceva din adancul sufletului primesc, necazul este ca si de acest lucru mi-e cam teama.Am fost invatata de mica sa stau cu picioarele pe pamant-si la acest capitol m-au nenorocit! Vreau si stiu ca pot…ce-i drept mai cu incetinitorul 🙂
    Multumesc lui Dumnezeu pentru tot !Iti multumesc tie ca ai aparut in viata mea! Multumesc, pentru minunatiile care se indreapta spre mine si multumesc ca am curajul sa le primesc cu inima deschisa.MULTUMESC, MULTUMESC, MULTUMESC, MULTUMESC si un milion de ori MULTUMESC! Sunt extrem de fericita si plina de recunostinta pentru fericirea ce ma astepta! Am luat-o razna? Multumesc Pera!

  8. Foarte frumos explicat,felicitari,eu acum cred ca ma indrept catre cea de-a 2 bucla sau a treia insa sunt sigur ca va fi din ce in ce mai bine datorita sursei de axplicatie! Succes!

  9. După ascensiunea continuă din primii 20 de ani de viață, am stagnat, am mai urcat, am dat înapoi, iar am stagnat, iar am stagnat, am dat înapoi, am urcat, am urcat, apoi am avut o perioadă amestecata: în anumite aspecte ale vieții am urcat, in altele am stagnat si in altele am regretat.
    Abia după cea mai profundă criza din viata mea, care a debutat in urma cu 6 ani, pot spune ca am inceput sa cresc iar continuu, mai încet, sau mai repede, cam in toate „zonele” de interes: banii tind spre o usoara crestere, relațiile sunt excelente, dezvoltarea personală si spirituală sunt prioritare, starea de bine psihică a devenit stabilă si pozitivă, revin in a acorda mai mult interes corpului si aspectului exterior. Încă nu am vizionat filmuletul.

  10. Salut Pera,te urmaresc de mult timp,c-am din clasa a X-a,intr-adevar,eram adolescent dar imi placeau mult articolele tale.
    Acum am 20 de ani,anul trecut am terminat liceul si am luat si bacalaureat,si din August 2014 am inceput sa lucrez.Eu pana in clasa a XI,nu imi placea sa invat,nu eram motivat sa invat,dar am reusit sa ma motivez,si incepusem sa cred ca vreau sa ajung la Politehnica-Automatica si Calculatoare,pentru mine,in perioada liceului Poli,era cel mai inalt punct unde puteam sa ajung,asa am fost motivat,si am luat si bac-ul cu 8.55.
    Din toamna anului trecut,am inceput sa ma pregatesc pentru examen,dar simteam ca nu imi doresc cu adevarat,fizica nu imi place pentru ca nu o inteleg,matematica o inteleg mai bine ca fizica,dar tot la fel,nu este ceva ce imi place.intradevar,se gasesc cateva cursuri care mi-ar placea la facultate,dar nu cred ca este de ajuns acest lucru ca sa merg.
    Si de 2 zile am inceput sa ma gandesc la alegerea de a renunta la facultate anul asta,ca sa imi incep dezvoltarea personala,pentru ca am incercat sa imi formez fundatia dezvoltarii personale,dar intr-un fel simteam ca Poli este ca un blocaj si nu m-as simti liber daca as merge la Poli,si aici intervine intrebarea,de ce oare simt pe o parte ca trebuie sa merg la Poli,ca acum este doar o perioada stresanta pentru ca urmeaza examenul.
    Intradevar mai este putin pana in vara ca sa dau examenul,dar nu mai am motivatie sa invat,mai ales de cand am simtit acea stare de libertate,in care o sa am timp pentru mine,ca sa ma dezolt in domeniile vietii,si sa ajung o personalitate alfa.Iti multumesc Pera pentru articolele de calitate pe care le impartasesti cu noi,si un raspuns la ceea ce am scris mi-ar fi de ajutor.
    ”Per aspera ad astra”

  11. salut Pera!Alex este numele meu acest grafic ma minunat,sunt intro perioada de stagnare in ceea ce priveste dezvoltarea personala nu reusesc sa ies,constiinta imi spune ca trebuie sa fac o schimbare dar am intrat intro boala pe care eu o numesc (amanare).Daca doresti sa imi oferi ceva sfaturi te rog sa nu eziti sa imi scri pe mail.Iti multumesc si te astept cu sfaturi.Bafta in ceea ce faci!

  12. Ooo , Pera ! ai mai adaugat o treapta la scara si cu cata simplitate si inteligenta inveti oamenii sa urce !!! Sa ne traiesti OM frumos !

  13. Salut! E interesant cum in ultima vreme am auzit atat de des din toate partile… apreciaza ceea ce ai. Din nou, video-ul asta pare ca a venit la fix. Mersi!

  14. Am primit o plăcere enormă de la acest articol si mai ales învățăminte considerabile pentru perioada în care mă aflu acum. Chiar credeam că se duce totul baltă într-un moment, dar de fiecare dată am găsit totuși puterea de a merge mai departe si mai ales de a mulțumi pentru tot ce m-a făcut sa ajung pînă aici și întradevăr funcționează din ce în ce mai bine. Un sincer mulțumesc pentru aceste sfaturi și îndrumări!!! 😉

  15. Salut. Eu uneori la fel am asa perioade dar încerc sa le depăşesc. Analizez ceea ce am, cine sunt, mai observ cum decurg lucrurile la cei din jur si in acest moment spun Mulţumesc Doamne pentru tot, găsesc puteri si imi continui traseul…

    1. Oameni buni, opritiva!V-ati gandit de unde va vin frustrarile si de ce aveti nevoie sa va ”repare” cineva, sa va spuna cum stau si cum trebuiesc facute lucrurile?
      Toate asa- zise probleme va vin din familie, din neam. Uitati-va putin la neamul vostru si veti vedea de unde aveti comportament, practici dobandite, frustrari si altele. Curatati-va de patimi si ispite si veti ajunge la adevarata viata, la adevarata intelegere. Stiti cine sunteti? Cand va raspundeti singuri la aceasta intrebare veti afla si puterea de a cunoste si face lucruri.
      Sa dezvolt putin mesajul, poate voi devenii mai clar, faceam referire in comentul de mai sus, ca o mare parte dintre noi nu stim sa ne uitam corect la situatii si de aceea dorim sa ne ajute cineva. Aceasta incapacitate a unora vine din neam, din familie, din societate, din lipsa unei relatii cu sinele( sindromul pilot automat- totul se face mecanic, fara implicare sufleteasca).Daca te cunosti pe tine, daca schimbi felul de a te uita la situatii, se va schimba si decorul. Daca doresti o schimbare in viata ta, fa-o incepand cu propria persoana. Nu exista greutati, exista doar situatii. Concluzia: intareste-ti muschiul si vei devenii performant.
      Cu consideratie, Adrian

      1. Merci Pera ,
        ca de obicei ma luminezi!
        Desi progresez tot datorita tie, aveam senzatia ca stagnez,
        interesant nu?
        Per aspera ad astra!
        Acum inteleg motto-ul tau!

  16. Pot spune că fac pasul înapoi oarecum, însă dacă privesc înapoi, se confirmă ceea ce ai spus în materialul video. Sunt mai sus decât am fost vreodată în viaţa mea.
    Am reuşit de multe ori să mă motivez pe acest aspect, chiar dacă am picat în declin.
    Mulţumesc şi mult spor!

  17. Ai pus intrebarea daca stagnam ,inaintam sau o luam inapoi? Sa stii ca munca la noi nu este apreciata,sau mai bine spus cel care vrea sa se afirme nu este apreciat. Din pacate nu sunt inainte,drumul imi este blocat de cineva acolo unde am lucrat si incerc sa o iau de la inceput . Practic nu stiu ce voi face. Libertatea de a te afirma la noi in tara e zero. Cand vrei sa inaintezi primesti palme ,pentru ce? Eu singura ma descurc. Nu am avut ajutor. Altii se pot descurca prin cunostiinte,eu nu. Prefer sa ma descurc singura ,dar este dezavantaj. Muncesti ,dar te intrebi pentru ce?

  18. Am inceput de jos. Fara bani, fara o profesie, doar speranta si visuri. Punctul zero.
    Pe masura am urcat aceasta „spirala” a evolutiei si am ajuns in primul punct. Am terminat o facultate ma angajasem, aveam banii mei, nu mai depindeam de nimeni. Acum eram stapan. Un stapan foarte stresat., foarte obosit, prea ocupat sa se uite la ceas si sa ia o pauza. Am dus-o asa cam 18 luni pana intr-un moment in care am considerat ca NU sunt propriul meu stapan, ci doar un sclav corporatist bine platit, dar neimplinit pe atatea alte planuri la fel de importante.
    Am zis in acel moment ca ma distrug singur, in 5 ani o sa ajung o ruina, mi-am dat demisia si mi-am infiintat propria mea companie. Am creat un prim produs si am avut un succes pe care l-am considerat in acel moment monumental. Urmatoarele 2 produse lansate au fost un esec. Am intrat intr-o stare de stres combinata cu depresie. Banii se terminau. Ajungeam din nou in „punctul 1”. Cu toata frica de esecuri viitoare am continuat sa muncesc, sa invat, fara sa sper la miracole pentru ca nu exista. Doar munca, munca mai asiduaca niciodata. A trecut 1 an.
    Am adus lucrurile la linia de plutire din nou si am zis „ce bun sunt”. Am descoperit cu stupoare ca vreau o relatie dar sunt un handicapat social, incapabil sa port o conversatie de 5 minute inafara domeniului profesional, cu atat mai mult cu o fata. Eram stresat din nou, de data asta in legatura cu totul alte lucruri, care imi trezeau parti din mine care nici nu stiam ca exista. Problemele astea ma framantau zilnic, imi disrupeau munca, imi invadau mintea.
    Niciodata nu m-am uitat inapoi si vad acum ca lucrul acesta a fost cea mai mare greseala pe care am putut-o face. Nu am avut niciodata apreciere fata de MINE, fata de munca si viata MEA.
    Acum sunt din nou in crestere, ma dezvolt profesional, ma dezvolt personal, am inceput sa comunic, sa imi dezvolt relatii, o activitate cu atat mai grea cu cat profesia mea presupune contact uman minim.
    Cand va fi urmatorul declin ? Nu stiu, dar stiu ce voi face si trebuie sa iti multumesc TIE pentru lucrul acesta.

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

  • Înveți să îți exploatezi calitățile reale, să fii autentic și să faci oamenii să te iubeasca (la nivel personal dar și profesional)
  • Îți voi oferi materiale de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!
  • Îți îmbunătățești rezultatele legate de bani, sănătate și relații;
  • Descoperi un mod interactiv și distractiv de a-ți crea stilul de viață pe care ți-l dorești;
  • Urmezi pași simpli pentru a-ți crește încrederea în tine;

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.