Umple golul interior
Învață să umpli golul interior ca să scapi de oboseala cronica, de relații toxice și de dependențe.
Salut, vreau să te întreb ceva important și vreau să te gândești la asta, deoarece eu deja bănuiesc deja care e răspunsul:
Și tu îți mănânci nervii cu sănătatea, relațiile și banii? Acestea sunt obiective care ne consumă în general majoritatea a timpului, a energiei și a vieții.
Cu alte cuvinte, temele principale ale vieții noastre se învârt în general între sală, nutriție, job, afacere, carieră, vocație, relații, familie, sex și de la capăt.
Și totuși, cu fiecare an care trece, observ că majoritatea oamenilor se blochează (și eu uneori) în situația în care niște probleme la început abordabile se dovedesc de nerezolvat.
La cât timp și energie consumăm cu ele te-ai aștepta să ne descurcăm perfect cu ele. Dar suntem praf.
- Datorii permanente,
- Relații în care ne simțim mai singuri decât dacă eram singuri,
- Kilograme în plus de neclintit - slăbești 3 pui la loc 4,
- Stări și gânduri negative zilnic,
- Obiceiuri pe care nu le poți schimba, deși te chinui.
Adevărate pietre de moară, ce ajung să ne știrbească încrederea în noi pentru că nu știm cum să le abordăm și rezolvăm.
Datoria mea a fost și este să merg la sursă și cauza problemei.
Săpând, am ajuns tot mai adânc, doar că să descopăr scenarii de genul:
Munca excesivă și căutarea perfomanței neglijând sănătatea, relațiile și propria persoană pentru a dovedi valoarea personală. Cu alte cuvinte, nu trăiești viața ta ci trăiești pe pilot automat motivat de niște pretenții și standarde care nu au fost ale tale niciodată. Crezi nu ai valoare că ființă umană dacă nu ai realizări și astfel ești sclavul validării obținute prin succes însă starea de neîmplinire e tot mai mare și duce la dependențe, boli și nefericire.
Obezitate că protecția împotriva abuzului emoțional și sexual. Ca și femeie, din cauza abuzului sexual în copilărie sau tinerețe, am văzut persoane dezvoltând un mecanism de apărare inconștient după principiul:” dacă nu sunt atrăgătoare, sunt protejată de sexualitate și abuz”.
Astfel, toate dietele, sportul și investițiile vor da greș pentru că problema e în cu totul alt loc.
Perfecționism pentru a obține iubirea unuia dintre părinți. Ca și copil ai fost criticat permanent și s-a născut în tine perfecționismul pentru că doar scăpând de orice critică vei putea în sfârșit să obții acel:” te iubesc, te accept” din partea părintelui.
Astfel, în orice domeniu al vieții greșeala și critica sunt cea mai mare rană pe care o poți suferi și astfel riști să nu mai ai poftă de acțiune pentru că acțiunea înseamnă proces de învățare și lecții învățate prin greșeli.
Așadar, în munca mea mi-am dat seama că pot lucra cu oamenii pe orice își doresc și există tehnici și metode pentru a obține sănătatea dorită, banii, relațiile, stilul de viață... DAR, dacă în spatele unei aparente probleme stă cu totul alta, toți vom pierde timp, energie și eforturi.
Primul și cel mai important lucru este să identificăm corect adevărata problemă și lucrând la cauza, efectele să se vadă în întreaga noastră viață.
Pe scurt, asta e subiectul nostru principal.
Prin exerciții și experiențe, vom ajunge la sursa reală a blocajelor noastre pentru a ne elibera potențialul și să nu ne mai irosim în eforturi mari ce aduc rezultate mici sau deloc.
Ce vom învăța în acest Alfa Camp?
Omul ajunge la dependențe (și apoi boală) pentru că nu mai simte că are ce oferi celor din jur, nu mai simte iubire sau apreciere și ce face? Recurge la ”medicamente” ca măcar pentru câteva ore să nu se mai urască.
”Medicamentele” sunt orice lucru exterior care ne alină această suferință și îți permit să te simți bine în corpul tău, cu gândurile și emoțiile tale.
”Mă droghez ca să nu mă confrunt cu stările pe care le am când sunt treaz" - mi-a spus un dependent. ”Mă droghez ca să vreau să am un pic de liniște în capul meu.”
Incapacitatea noastră de a rămâne cu noi fără să ne amorțim simțurile este cauza numărul 1 a suferințelor noastre, și ar trebui să fie prioritatea numărul 1 în activitatea noastră zilnică.
Fără asta, toate medicamentele noastre ne vor transforma în niște dependenți, fie că e vorba de mâncare, shopping, jocuri, alcool, droguri, internet sau sex.
A fi bine cu tine însuți este o stare ce nu poate exista fără o componentă spirituală (nu neapărat religioasă). Și astfel suntem puși să ne întrebam zilnic: azi mi-am ascultat sufletul sau l-am sufocat cu substanțe ca să tacă?
Consecința pentru individ este că dependența și încercarea de a umple golul interior duc la boală. Boala gravă: cronică, autoimună, cancer etc.
În ultimii 30 de ani, o nouă știință, care se numește neuro-psiho-imunologie, demonstrează legătura foarte strânsă dintre sentimente, gânduri și boli fizice.
Toate bolile grave și considerate incurabile, cum ar fi bolile cronice sau cancerul, au fost corelate direct cu traumele psihologice și emoționale suferite de-a lungul vieții, în special în copilărie.
Consecințele la nivel social sunt grave: într-o lume în care omul nu-și mai simte sufletul și nu mai e conectat cu el, nu mai poate vedea sufletul în nimic: în ceilalți, în natură, în alte ființe vii.
Și astfel, totul în jur devine un obiect de manipulat care să ne servească pe post de satisfacere a poftelor și dorințelor noastre, dar, la fel ca și ”fantomele flămânde” din budism, omul fără suflet nu mai este decât un sac fără fund care nu poate fi umplut oricât de mult ai băga în el.
De aici rezultă distrugerea naturii, războaiele, suferința și foametea.
Cei 4 călăreți ai apocalipsei conform Bibliei sunt războiul, foametea, boala și moartea… știm lucrurile astea de multă vreme. Precum în individ, așa și în lume.
Conflictele noastre interioare care apar apoi ca boli în corpul fizic, sunt conflictele din lume care ne distrug planeta. Și toate ororile acestea, pot fi duse la o singură cauză: ruperea omului de propriul suflet.
Există speranță!
Putem să ne reconectăm cu esența noastră, putem să ne vindecăm de traumele care ne bântuie și ne îmbolnăvesc, și transformându-ne viața, putem să-i ajutăm apoi și pe alții.
Am încercat să găsesc multe căi de a explica lucrul ăsta. Știu că sufletul poate fi un cuvânt abstract pentru foarte mulți oameni, într-o lume în care nu se vorbește la școală sau acasă despre asta și nu există educație.
Nici nu e de mirare că lipsa de educație despre suflet contribuie la uitarea faptului că avem o esență în noi.
Însă te rog să reții că psihologia (psyche-logos) a fost denumită de vechii greci ca știința despre suflet.
Nu este ciudat că știința despre suflet a devenit orice altceva, mai puțin o știință a sufletului uman? A devenit știința despre minte, știința despre comportamente, știința despre gânduri, emoții. Însă mult prea puțin despre suflet.
Lucrul acesta începe să se schimbe.
CERCUL ÎNCREDERII
Conceptul de „cerc al încrederii” este o metodă de lucru propusă de Parker Palmer pentru crearea unor grupuri în care munca de dezvoltare personală să poată fi făcută cu o putere, profunzime şi eficienţă nemaiîntâlnită.
Pentru asta însă e nevoie ca acest concept de cerc al încrederii să fie foarte bine cunoscut şi aplicat. Oriunde se află trei oameni sau mai mulţi, poate fi creat un cerc al încrederii după principiul: „Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul care domneşte-ntr-însa”. (C. Noica)
În cărţile lui Parker Palmer găsim o serie de reguli de bază pentru cercul încrederii, după cum urmează:
1. Grupul şi energia trebuie să emane ospitalitate
2. Prezenţă (aproape) 100%
3. Nimic nu este obligatoriu
4. Vorbeşte adevărul în aşa fel încât să respecţi şi adevărul altora
5. Nu salva, nu corecta, nu sfătui, nu da soluţii, nu duce pe calea cea bună
7. Ascultă-ţi profesorul interior
8. Ai încredere şi învaţă de la linişte
9. Confidenţialitatea
10. Poţi să pleci din cerc oricând fără să te simţi vinovat de ceva
