Cum ajuţi un om dependent de alcool?

Știai că noi, românii, ne aflăm pe al doilea loc în UE atunci când vine vorba de frecvenţa consumului intens de alcool? 

Și câți dintre noi nu avem oare oameni dragi care trec prin așa ceva?!

Ca să te ajut într-o problemă atât de comună, te invit să citești acest articol în care afli cum poți să ajuți cu adevărat un om care suferă de dependența de alcool

Dependența de alcool afectează atât persoana care bea, cât și membrii familiei, iar durerea și frustrarea au loc pe ambele fronturi. Chiar dacă subiectul poate este mai incomod, meriți să afli cum poți ajuta o persoană apropiată, pe care totuși ai simțit-o mereu absentă în viața ta.

Statistica de la începutul articolului nu am scos-o din burtă, ci este conform datelor de la Eurofound, oficiul european de statistică. De exemplu 35% dintre români au spus că au luat parte la episoade de consum intens de alcool cel puţin o dată pe lună în anul 2019.

Atunci să nu ne mirăm că aproape în fiecare familie avem un membru care se apropie de a fi alcoolic sau se confruntă cu alcoolismul de ani buni, iar ceilalți oameni dragi suferă lângă el.

Urmează să trecem prin identificarea unui om care are probleme cu băutura, etapele prin care acesta și-a dezvoltat dependența și apoi îți arăt cum îl poți ajuta cu adevărat.

De unde știi că un om este dependent de alcool?

Îți voi enumera primele 8 cele mai evidente semnale ale dependenței de alcool:

  1. Persoana nu poate bea controlat și nu se poate opri, chiar dacă inițial asta a intenționat.
  2. Simte nevoia intensă de a bea și apare nerăbdarea de a se afla din nou în locul în care poate face acest lucru.
  3. Ascunde faptul că bea, încearcă să consume fără să fie „prinsă”.
  4. Continuă să bea, chiar dacă apar consecințe evidente la locul de muncă și în viața de familie.
  5. Atunci când încearcă să se lase, apare sevrajul (câteva dintre manifestări fiind stările de anxietate, irascibilitate și deprimare, tahicardie, transpirație abundentă, tensiune crescută, hipotensiune ortostatică).
  6. Are o toleranță mare la alcool, iar la cantitatea consumată de la care alții amețesc, pe el nici nu se observă că ar fi băut.
  7. Îi crește irascibilitatea și degradarea comportamentală, devine tot mai agresivă. 
  8. Persoana neagă faptul că ar avea o problemă cu băutura, minimizează efectele, găsește scuze și îngreunează discuțiile despre acest subiect.

În realitate un om care a ajuns să-și dezvolte o dependență față de alcool cel mai probabil este conștient de problema prin care trece, însă el nu este pregătit să o înfrunte.

Înțelegi cauzele pentru care un om și-a dezvoltat dependența de alcool?

Ca să cunoști cel puțin o fărâmă din ceea ce simte un om care are dependență de alcool, este nevoie să cunoști începutul…

Motivului pentru care un om bea nu se află la primul pahar de bere sau de vin, ci undeva mult mai în spate, cel mai probabil în copilărie.

De ce copilăria este un punct atât de sensibil în viața fiecăruia dintre noi?

Pentru că în primii de ani de viață în care un copil ar trebui să se simtă iubit și protejat, este cel mai vulnerabil. Și tocmai când ar trebui să fie în cel mai primitor mediu, au loc abuzurile la care este expus, astfel trece prin diferite tipuri de neglijență încă din copilărie. 

Dar mie nu mi-a povestit nimic urât din propria sa copilărie…

Fiecare om își trăiește diferit traumele de abuz fizic, emoțional sau sexual, de a fi martor la violența domestică, de pierderea unui părinte, de neglijare și alte experiențe percepute ca fiind traumatizante pentru el.

În urma acestor traume rămân dureri nerezolvate și o rană deschisă

Aceste dureri sunt de mai multe feluri, dar majoritatea provin din traumele din copilărie, iar suferințele cauzate în urma lor sunt de natură psihologică, sufletească și emoțională.  

Experiența lor schimbă fundamental modul în care un adult în devenire va percepe viața sa. Aici timpul nu este o soluție.

Treptat, cum crește, începe să consume alcool la diferite ocazii sociale. Este foarte posibil ca în primele circumstanțe să nu se observe tendința de a consuma cantități mari ori regulate de alcool. 

Acum imaginează-ți că un om cu o asemenea copilărie ajunge într-un mediu asemănător cu cel din care a plecat (chiar dacă poate el și l-a dezvoltat). 

Este mereu certat, cuplabilizat, înjurat și până la urmă din orice discuție care începe mai blând sau mai brutal se ajunge tot acolo. I se va spune atât de des că este „un om bun de nimic”, încât va accepta și el ideea.

Un asemenea mediu poate fi un factor declanșator, fără să fie conștientizat. Aici se răspunde impulsivității prin care băutura devine un ajutor care amorțește sentimentele adultului. Un alt factor declanșator poate fi un eveniment care-l pune în starea din trecut sau îi trezește aceleași sentimente de neputință, neiubire și abandon pe care le-a trăit în copilărie.

S-a dovedit deja că traumele din copilărie sunt în strânsă legătură cu un risc crescut de a dezvolta o dependență. 

Și care-i cea mai „ieftină” și simplă modalitate din prezent acceptată de societate prin care te amorțești până uiți de propriile sentimente?  

Cum te simți din nou puternic și reușești să reziști la greutățile vieții?

Consumând alcool.

Alcoolul este un element la îndemâna oricui care vrea o „soluție” rapidă prin care își poate suprima gândurile și sentimentele de neputință. Acesta oferă o ameliorare temporară, reduce anxietatea și chiar încurajează relaxarea și conectarea cu ceilalți.

Substanța lichidă amorțește durerile și suferințele prin care un om trece poate de zeci de ani. Așa știe el să își ​​aline suferințele pe care nu le înțelege și nu și le poate explica.

Dar Pera, chiar nu se poate opri din băut?

Asta depinde de rolul pe care o are băutura în situația respectivă. Poate ai observat și tu la o persoană apropiată care are probleme cu alcoolul că este anxioasă, depresivă, are dureri, suferă de singurătate (chiar dacă pare înconjurată de oameni) și ține în frâu o furie interioară inexplicabilă.

Atunci când omul încearcă să se lase, se dă bătut și până la urmă câștigă dorința de a bea. 

Nu se mai poate controla la cantitatea pe care o consumă sau la momentele în care se apucă să bea. Iar în rare ocazii, atunci când bea foarte puțin sau când reușește să se lase pentru câteva zile, apare sevrajul și iarăși cedează.

Între timp toleranța la alcool crește, iar cantitatea cerută de organismul omului crește și ea. 

Cu alte cuvinte, cu cât toleranta crește, cu atât este nevoie de mai mult drog ca să fie satisfăcută dependența și ca să se ajungă din nou la acea stare euforică. Așadar ca euforia să continue, trebuie crescută cantitatea de otravă dată organismului. 

Prețul plătit pe termen lung e imens. E o sinucidere lentă.

Treptat, viața profesională și responsabilitățile în familie sunt neglijate și sunt privite ca o povară. Persoana continuă să bea, în ciuda faptului că viața i se destramă.

Iată doar câteva riscuri psihologice la care se expune orice om care are o dependență de alcool:

  • Se deteriorează relațiile din propria familie, apar conflictele, certurile, chiar divorțul și neglijarea copiilor
  • Are loc excluderea socială pentru că se pierd prieteniile și se strică relațiile colegiale de la locul de muncă
  • Crește riscul de a consuma și alte substanțe nocive, cum ar fi tutunul și drogurile
  • Tinde să dezvolte un comportament sexual, care-i poate pune viața și libertatea în joc

Dependența este un drum pe care un om îl parcurge inconștient și la finalul căruia se trezește că viața lui a luat-o într-o direcție total greșită.

Cum poți ajuta în realitate un om dependent de alcool?

Ca răspuns pentru întrebarea de mai sus, subliniez faptul că alcoolismul este o formă de automedicație, cu alte cuvinte cel care trăiește o suferință interioară găsește o modalitate de a-și ușura durerea pe care o simte. 

Deși poate pentru ani întregi ai suferit și tu alături de un om care este dependent de alcool pentru că de multe ori te-a rănit, acum te invit să îl privești ca pe un om simplu, și atât. Fără a spune de el cum este, ce probleme are, cum se comportă. 

Asta-i primul pas spre acceptare.

În continuare îți zic că nu este treaba noastră, a celor care sunt lângă acest om să îl salvăm. Da, ai citit bine. Poate fi vorba de tatăl, soțul, soția, mama, mătușa… oricine ar fi și oricât de tare l-am iubi. 

Cum pot să spun așa ceva? 

Cum să nu-l salvăm?!

Pentru că noi nu putem să-l salvăm! Doar el se poate salva.

În prima jumătate a articolului ai aflat ce i-a lipsit încă din copilărie unui astfel de om: iubire, siguranță, atenție și acceptare. Asta se leagă cu soluția pe care o ai la îndemână și care este bucata ta de care ești responsabil. 

În prezent, mediul înconjurător al unui om dependent de alcool semnifică pentru el „ceea ce l-a făcut alcoolic” și „ceea ce-l ține alcoolic”. 

Ceea ce are în jurul lui contează mai mult decât ai crede!

Acum poate te gândești că alcoolicul pe care tu îl cunoști tu este altfel și nu intră în această categorie. 

Pentru asta te invit doar să recapitulezi ce tratament știi că primește el: este certat, este criticat, este încolțit, este acuzat de nenorocirile celor din jur, poate își pierde jobul și familia, nu mai are bani și multe altele. 

Automat, cei din jur sunt foarte deranjați, necăjiți și atunci ei reacționează. Sunt supărați și frustrați pentru situația creată încontinuu de ani de zile. 

Însă prin asta omul dependent tot nu se schimbă, iar situația chiar se înrăutățește.

Pera, atunci eu ce pot să fac ca să-l ajut?

Îți povestesc ce s-a întâmplat într-un studiu și aici vei avea răspunsul:

Pentru primul experiment mai mulți șobolani au fost ținuți în cuști simple, singuri și izolați. Aveau la dispoziție două sticle cu apă. În prima sticlă a fost apă simplă, în a doua a fost apă distilată cu un drog care crează dependență. Șobolanii preferau să bea doar din apa cu drog, ignorau complet apa simplă.

Pentru al doilea experiment a fost construit un „Parc al șobolanilor”. Este vorba despre o cușcă specială unde în interior șobolanii aveau acces unii la alții, aveau înăuntru diferite mingiuțe, tunele și mâncare bună de șobolani.

Ca și în primul experiment, și în Parcul șobolanilor, toți șobolanii au încercat ambele sticle cu apă, neștiind ce se află în ele. După asta a urmat un lucru neobișnuit: șobolanii din cușca în care se ducea o viață bună nu preferau să consume apa cu drog. Au evitat-o, iar în final au consumat mai puțin de un sfert din cantitatea de droguri față de de șobolanii izolați. 

Această observație arăta în mod clar cum șobolanii care erau singuri și nefericiți au devenit dependenți, pe când niciunul dintre șobolanii care trăiau într-un mediu fericit nu a devenit.

În al treilea experiment, șobolanii izolați care consumau apă cu drog au fost mutați după 57 de zile în Parcul șobolanilor. Acești șobolani inițial au trecut prin puține crize de dezintoxicare, dar în scurt timp ei au încetat să consume apa cu drog și s-au întors la o viață normală, alături de mediul înconjurător din cușca de șobolani fericiți.

Concluzia finală a acestui experiment a fost că: izolarea și singurătatea încurajează comportamentul de a deveni dependent de o substanță (cum ar fi drogul sau alcoolul), însă mediul înconjurător te poate ajuta să scapi de dependență.

La fel se întâmplă și cu oamenii care au ajuns dependenți de alcool, iar acum sunt singuri, izolați, deconectați de cei dragi. Această suferință continuă în care trăiesc îi face să apeleze la această formă de automedicație. Așa pot ei să-și anestezieze durerile pe care le simt fiind singuri, neînțeleși și neiubiți. 

Îți spun cu mâna pe inimă că, deși tatăl meu a fost alcoolic peste 30 de ani, abia în ultimii lui 2 ani de viață am ajuns să mă împac cu el (a decedat în 2013). Numai atunci am reușit și eu să-l înțeleg cu adevărat și să văd natura acestei boli aproape incurabile.

Dacă și tu ai un apropiat care suferă de dependența de alcool, înțelege faptul că nu-l poți schimba dacă el nu vrea asta. 

Tu ești o parte din mediul lui înconjurător și doar aici poți să te implici în schimbarea omului dependent. 

Îl poți ajuta prin a nu mai pune stres și presiune peste propria sa suferință. Iar cel mai de preț ajutor pe care poți să-i oferi unui om care trece prin dependența de alcool este înțelegerea și acceptarea adevărată. Doar așa poți să îl ajuți!

Dacă pe parcursul articolului ți s-au ivit întrebări sau crezi că ai nevoie de ajutor, îmi poți trimite un email la [email protected]

Aștept cu drag mesajul tău.

Pera.

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

Sindromul Impostorului: soluții

Astăzi o să vorbim despre soluții, indiferent de ce meserie/poziție/titulatură ai. Și vorbind de titulatură, primul lucru pe care o să-l extrag ca și soluție – care pe mine m-a

CITESTE ARTICOLUL

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.