Introdu e-mail-ul și te voi învăța, printr-un mini curs de 8 lecții, cum să îți descoperi vocația!
*Prin abonarea la newsletter îți exprimi acordul de a folosi datele tale pentru a putea comunica cu tine și accepți termenii și condițiile noastre. Informațiile tale nu vor fi niciodată distribuite unor terți.
articol
Dacă îţi garantez că poţi să fii fericit la comandă, vrei să fii?

"Nu e nimic nobil în a fi superior unui alt om. Nobil e să fii superior celui care erai tu, ieri." - Hemingway

Dacă ar fi să spun care cred eu că e cauza numărul unu a suferinţei umane, ar fi sentimentul de importanță dus dincolo de limita sănătoasă.

Adică EGO-ul nostru.

Dacă ar fi să aşezăm omul pe o scară de la 1 la 10, la 1 am pune omul-animal, mânat doar de instincte şi energii primare iar la 10 am pune omul sfânt.

Aşadar, normalitatea ar fi între 3 şi 8, unde ne situăm majoritatea dintre noi şi evident, nimeni nu îşi are locul fix.

Un om blând şi de bun simț poate să cadă într-o stare de a fi în care se apropie rapid de un animal şi invers, un sălbatic plin de ură poate găsi lumina care să îl ghideze spre o existenţă nobilă.

Dacă ar fi să continui cu împărţirea din topor, aş spune că de la 1 la 5 pe scara de mai sus funcţionăm după regulile ego-ului nostru, iar de la 6 la 10 suntem ghidaţi de spiritul nostru.

Cu cât urcăm sau coborâm pe această scară, proporţiile se modifică.

În viaţa de zi cu zi, nu prea întâlnim oameni în extreme ci oameni care au mai mult sau mai puţin ego şi oameni care au o doză mai mică sau mai mare de spiritualitate.

De ce să nu lăsăm ego-ul să ne ghideze viaţa?

Pentru că ne duce la nefericire.

Ego-ul înseamnă preocuparea excesivă de propria persoană şi de propriile nevoi, lucru care duce rapid la izolare şi care apoi scade şansele de supravieţuire şi de fericire.

Se poate observa că oamenii care ajung la un anumit nivel de evoluţie şi realizări, descoperă o nevoie foarte puternică de a dărui şi de a împărtăşi.

Relaţionarea dintre oameni este un punct esenţial în viaţa individului şi vom rezerva un articol separat pentru beneficiile şi arta relaţionării sănătoase.

Revenind la EGO, se naşte o discuţie interesantă.

Ca să poţi să dăruieşti ceva, e nevoie să posezi ceva. Fie că sunt lucruri materiale dar mai ales emoţionale, psihologice sau spirituale, nu putem dărui decât din ce avem şi mai mult aş spune eu, este firesc să dăruim din surplusul nostru.

În avion, prima oară îmi pun masca de oxigen mie şi apoi copiilor pentru că dacă eu îmi pierd cunoştiinţa şi copiii sunt prea mici să poată face această operaţiune singuri, murim toţi.

Cu alte cuvinte, ca să pot ajuta pe cei neajutoraţi, prima oară trebuie să mă pot ajuta pe mine.

Astfel, avem un aparent paradox.

Dacă sunt egoist, mă izolez şi devin nefericit şi pierd sensul vieţii.

În acelaşi timp sensul vieţii este dăruirea (vocaţia) dar nu pot să dau fără ca eu să am.

Aşadar, la început e nevoie să îmi asum o anumită doză de egoism ca să pot deveni cu adevărat altruist.

Carl Gustav Jung descrie începutul acestei călătorii în evoluţia sănătoasă a unui individ şi subliniază faptul că inevitabil, înainte de spiritualitate e nevoie să ne dezvoltăm un ego sănătos prin dezvoltarea personalităţii noastre:

Dezvoltarea personalităţii este binecuvântare şi blestem deopotrivă. Trebuie plătită scump, căci ea înseamnă însingurare. "prima urmare este detaşarea conştientă şi inevitabilă a fiinţei individuale de nediferenţierea şi nonconștiența turmei”. Dar ea nu înseamnă numai însingurare, ci totodată fidelitate faţă de legea proprie. "Devine personalitate doar acela care poate spune conştient “da” puterii vocaţiei sale interioare ce îi vine în întâmpinare”.

Deci, omul are nevoie să parcurgă întreg spectrul, de la egoism şi singurătate, evoluând spre vocaţie, altruism, spiritualitate, iubire şi relaţionare profundă cu semenii săi.

Cum se leagă toată povestea asta de Personalitate alfa?

Jim Collins în cartea sa “From good to great” identifică liderii de nivel 5, cel mai înalt şi complex nivel de lideri alfa şi ne spune în felul următor:

Smerenie + Voinţă = lideri alfa la nivelul maxim cunoscut de omenire.

Mai mult, s-a dovedit că liderii cu cel mai înalt grad de succes, se pot plimba pe întreg spectrul de la 1 la 10, adică pot oscila între animal şi sfânt, în funcţie de cum cere situaţia.

Un exemplu de lider de nivel 5, este Abraham Lincoln, care era descris ca un om “tăcut, paşnic şi timid”.

Însă cei care au crezut că Lincoln dă dovadă de slăbiciune fiind un om “superior şi spiritual” s-au trezit cu peste 600.000 de morţi în urma războiului civil în urma căruia a păstrat uniunea statelor americane, a abolit sclavia şi a întărit economia.

Această teorie este verificată şi prin informaţii istorice.

De exemplu, la împăratul român Marcus Aurelius, vedem aceeaşi combinaţie între smerenie şi voinţă.

Deşi imperiul roman a cunoscut un succes deosebit sub conducerea lui Marcus Aurelius, mulţimile îl venerau şi a cunoscut o domnie lungă, împăratul avea un om a cărui meserie era să îi şoptească în ureche constant următoarele cuvinte:

“Eşti doar un om, eşti doar un om, eşti doar un om.”

Oamenii mari de pe planeta noastră, care au trecut testul timpului şi al istoriei, au înţeles care este cel mai mare pericol pentru fiinţa umană ce evoluează.

Pentru că viaţa este în permanentă evoluţie, treaptă după treaptă, cel mai mare pericol este să te crezi “miez” pentru că ai mai urcat o treaptă şi în acelaşi timp să te crezi nevrednic pentru că lucrurile în viaţa ta nu arată încă aşa cum ţi-ai dori.

Aşadar, smerenie + voinţă de fier = lider de cel mai înalt nivel.

Am o armă pentru a te asigura că îţi păstrezi smerenia şi că în acelaşi timp eşti fericit aproape permanent.

Această unealtă, armă sau cum vrei tu să o numeşti, este foarte aproape de buton magic pentru că rezultatele şi efectele ei sunt instanţe.

Aprecierea şi recunoştinţa

Sentimentul de recunoştinţă şi apreciere este una din cele mai puternice arme psihologice pe care am avut plăcerea să le descopăr.

În secunda în care îţi aduci aminte să fii recunoscător, îţi dai un reset emoţional şi te raportezi instant corect la viaţă.

De exemplu, evaluează-ţi stările emoţionale în fiecare din cele două cazuri care urmează.

  1. Când merg la culcare seara, doborât de oboseala provocată de tot ce am făcut ci mai ales de ce NU am făcut şi ar fi trebuit să fac, mă cuprinde un sentiment de neputinţă, stres şi îngrijorare că nu îmi valorific întreg potenţialul şi viaţa trece în viteză pe lângă mine iar eu sunt lipsit de împlinire şi satisfacţie.....
  2. ......şi apoi îmi aduc aminte că cel mai important lucru pe care îl pot face în această clipă este să fiu recunoscător faţă de viaţa mea: viaţă, care eşti întotdeauna cu mine, credincioasă, mă însoţeşti mereu, cu desăvârşită conştiinciozitate. Tu mă locuieşti clipă de clipă şi ştiu că o să veghezi asupra mea până în zori când voi avea o nouă şansă, pentru a câta oară, de a face lucrurile bine şi voi avea ocazia să lupt din nou cum ştiu eu mai bine pentru a-mi atinge visurile, aspiraţiile şi obiectivele.

După cum sunt sigur că ai simţit, cele două situaţii de mai sus îţi provoacă două stări emoţionale foarte diferite, am putea spune chiar opuse.

Ştiinţa demonstrează ce efect puternic au cele două stări asupra corpului nostru, asupra minţii noastre şi asupra sufletului nostru.

Mai jos am să îţi enumăr câteva dintre beneficiile demonstrate de ştiinţă pentru emoţia aprecierii şi a recunoştinţei, vom face un mic test şi apoi îţi voi da câteva exerciţii.

Beneficii oferite de emoţia aprecierii şi a recunoştinţei

În primul rând, recunoştinţa şi aprecierea te scapă de pretenţii imature de copil răsfăţat, te fac fericit permanent şi te ajută să trăieşti aici şi acum, prezentul, singurul moment în care de fapt trăim viaţa. Te mai ajută să nu iei lucrurile personal şi să reduci pretenţiile şi sentimentul de importanță personală care de obicei ne dau înapoi câţiva paşi în cele mai delicate momente.

Beneficiile legate de personalitate

  • mai mult optimism
  • mai puțin materialism
  • mai multă spiritualitate
  • mai puțină centrare pe sine
  • mai multă stimă de sine

Beneficiile pentru sănătate

  • somn mai bun
  • longevitate
  • mai puține simptome de durere fizică
  • mai multă energie

Beneficii emoționale

  • mai multă rezistenţă emoţională
  • mai multe stări de bine
  • amintiri mai plăcute
  • mai puţină invidie
  • mai multă relaxare

Beneficii sociale

  • mai multe prietenii profunde
  • relaţii şi căsnicie mai bună
  • mai mult respect
  • relaţii de afaceri mai bune

Beneficii în carieră

  • un management mai bun al vieţii
  • atingerea mai rapidă a obiectivelor şi visurilor
  • mai multe oportunităţi
  • productivitate mai mare
  • decizii mai bune

În cartea Puterea aprecierii de Noelle C. Nelson şi Jeannine Lemare Calaba, găsim în prima parte o serie de studii şi date ştiinţifice de necontestat care ne arată puterea imensă pe care emoţia aprecierii şi a recunoştinţei o au asupra fiinţei umane.

Mai jos e o poză din multe grafice şi tabele care arată cum au fost făcute măsurătorile pentru a valida ştiinţific aceste descoperiri.

 

IMG_4172

Chestionarul recunoștinței

  1. Am atât de multe în viaţă pentru care să mă simt recunoscător 1 2 3 4 5 6 7
  2. Dacă ar fi să fac o listă cu lucrurile pentru care sunt recunoscător, ar fi o lista lungă 1 2 3 4 5 6 7
  3. Sunt recunoscător unei game largi de oameni 1 2 3 4 5 6 7
  4. Pe măsură ce îmbătrânesc, mă simt capabil să apreciez oamenii, evenimentele şi situaţiile ce fac parte din istoria vieţii mele 1 2 3 4 5 6 7

Pentru aceste prime 4 întrebări, acordarea punctajului se face astfel:

1 punct - sunt total în dezacord

2 puncte - nu sunt de acord

3 puncte - sunt uşor în dezacord

4 puncte - neutru

5 puncte - sunt uşor de acord

6 puncte - sunt de acord

7 puncte - total de acord

Punctajul obţinut poate fi între 4 şi 28. Cu cât e mai mare punctajul cu atât eşti mai capabil de recunoştinţă, şi după cum notează psihologul Robert Emmons:

“Prin comparaţie cu oamenii nerecunoscători, cei recunoscători au mai multe emoţii pozitive şi o mai mare satisfacţie în viaţă, experimentând în acelaşi timp mai puţine emoţii negative, cum ar fi anxietate, depresie şi invidie. Ei par mai orientaţi social, sunt mai empatici, iertători, generoşi şi ocrotitori decât ceilalţi. “

Cum să exersăm aprecierea

"Nimeni nu are reţeta pentru ce se întâmplă între persoana care ai fost şi persoana care devii. Nimeni nu poate face harta iadului prin care treci când te transformi. Nu există hartă pentru schimbare. Pur şi simplu ieşi la capătul celălalt prin căi doar de tine ştiute. Sau nu." - Stephen King

Aprecierea şi recunoștința nu înseamnă doar folosirea cuvintelor “Mulţumesc” , “Apreciez” sau “Sunt recunoscător” ci mai mult, contează intenţia de a valoriza oamenii şi evenimentele din viaţa ta.

Când spui de exemplu “Tot ce mi se întâmplă este spre binele meu” arată recunoştinţă față de orice eveniment ca având o conotaţie pozitivă, o lecţie şi şansă de a evolua.

Astfel, întreaga ta stare emoţională este de bine chiar şi în faţa evenimentelor potenţial catastrofale.

Apoi, primul om din lume pe care ar trebui să îl apreciezi eşti chiar tu.

Un aspect esenţial al fericirii este iubirea de sine şi ea începe cu aprecierea şi sentimentul de mândrie pe care îl ai faţă de persoana ta, faţă de atitudinea ta, faţă de comportamentele tale.

Să îţi placă de tine pur şi simplu este primul pas către o viaţă extraordinară şi împlinită.

Lipsa de apreciere există când există comparaţie. Caută pe cât posibil să fii liber de comparaţie şi judecată.

Să ştii teoria în dezvoltare personală este ca şi când citeşti un meniu afişat la intrarea în restaurant.

Să trăieşti dezvoltarea personală este ca şi când intri în restaurant şi mănânci mâncarea.

Cea mai lungă călătorie este de la minte la inimă şi de la teorie la experienţa trăită. Fă-ţi bagajul şi pleacă la drum, experienţa trăită e sensul corect al vieţii.

Schimbă prima oară gândirea şi apoi adresa, altfel, vei lua aceleaşi tipare cu tine şi nimic nu va fi diferit. Decât adresa.

Să nu te simți niciodată vinovat sau rușinat pentru că:

- ești tu însuți

- iubești

- ceri ce vrei

- alți oameni au așteptări care nu se îndeplinesc

- faci alegeri pe care ți le asumi.

Calea dintre cunoscutul de la care ai plecat şi necunoscutul spre care te îndrepţi este lungă şi uneori anevoioasă.

Ceea ce te va ajuta să continui sunt victoriile mici, zilnice, împotriva ceţii ignoranţei şi judecăţii celor din jur.

Nu uita că nu e destul să deschizi ochii de dimineaţă ca să poţi spune că ai trăit încă o zi. E nevoie de acţiune.

Cum să fii fericit la comandă

Problemele nu dispar.

Pe măsură ce evoluezi, ele devin din ce în ce mai mari. Când aveai 10 ani problema era că nu ai bani de buzunar.

Acum, ai un venit dar ai şi alte probleme. Poate trebuie să te întreţii singur dar cel puţin ai banii tăi. Problemele însă sunt mai mari.

Apoi îţi faci o firmă. Câştigi mult mai mulţi bani însă stresul şi cheltuielile au crescut şi ele mult, precum şi responsabilităţile.

Problemele nu dispar niciodată ci devin direct proporţionale cu puterea noastră de a le duce pe umeri.

Paradoxul e că în timp ce problemele tale devin din ce în ce mai mari, tu poţi să devii din ce în ce mai fericit.

“Când o să am, şi când o să fiu, am să fac“ este păcatul pe care mulţi oameni îl fac.

Nu vei avea niciodată fericirea dacă nu reuşeşti să fii fericit chiar în clipa asta pentru că privind la viaţa ta, erai mai rău acum mult timp. Dacă după tot drumul pe care l-ai parcurs, după ce ai supravieţuit şi încă eşti în picioare, nu poţi să fii recunoscător şi fericit, când crezi că vei fi?

Problemele tale vor deveni şi mai mari pe măsură ce viaţa trece. Aşadar, e nevoie să fii fericit acum sau nu mai vei fi niciodată.

Exerciții

  1. Numără-ţi binecuvântările

În orice situaţie eşti, când simţi orice urmă de emoţie negativă, gândeşte-te rapid la motivele pentru care poţi să fii recunoscător în acel context.

Dacă vreau să mă spăl şi nu curge apa caldă, fii recunoscător că ai un acoperiş deasupra capului.

Dacă partenerul tău de viaţă nu îţi satisface un moft, adu-ţi aminte să fii recunoscător că ai un partaner de viaţă.

Dacă te-ai certat cu părinţii, fii recunoscător că încă ai părinţi şi ai şansa să îi mai iei odată în braţe.

"Să ne ridicăm şi să mulţumim, chiar dacă nu am învăţat foarte mult azi; măcar am învăţat puţin, şi chiar dacă nu am învăţat puţin, măcar nu ne-am îmbolnăvit; şi dacă ne-am îmbolnăvit, cel puţin nu am murit; deci, să mulţumim." Buddha

  1. Setează-ţi o ancoră care să te ajute să transformi recunoştinţa şi aprecierea într-un obicei.

O brăţară, un semn, un postit pe monitor sau alarmă la telefon. Orice te poate ajuta să nu uiţi să găseşti motivele pentru care poţi să fii recunoscător şi plin de apreciere.

  1. Jurnal de recunoştinţă şi apreciere.

Ţine un caiet sau un fişier în care notezi zilnic lucrurile pentru care ai fost şi eşti recunoscător în acea zi.

Aş vrea să îmi spui top 3 lucruri pentru care eşti recunoscător chiar acum în viaţa ta.

În cărţile din colecţia Personalitate alfa, înveţi ambele aspecte ale unui lider de nivel 5. Cum să ai o voinţă de fier şi cum să ai un sentiment permanent de apreciere şi recunoştinţă pentru tot ce te înconjoară.

Poţi vedea cărţile şi alege ce ţi se potriveşte aici: http://personalitatealfa.com/carti/

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Distribuie acest articol pe reteaua ta preferata de socializare
articole similare
De ce m-ai făcut dacă n-ai bani?

  Pe la 15 ani asta o întrebam pe…

Citeste articolul
O prietenie de 14 ani și o competiție

  Sunt în competiție cu Zărnescu. De 14 ani.…

Citeste articolul
COMENTARII
Intră în discuție. Lasă mesajul tău mai rapid cu contul de social media.

Termeni și condiții