De ce e nevoie ca uneori sa iti iei spitzuri in fund

Un mentor al meu spunea:" Orice picior in fund e un pas inainte!"

Azi vreau sa abordez o problema care apare de fiecare data in discutie cand postez cate un articol mai " agresiv".

Tot timpul se gasesc oameni care sa protesteze impotriva limbajului meu mai agresiv sau a felului in care aleg sa motivez si sa imping lumea la actiune.

Azi vreau sa iti spun de ce fac lucrul asta si cum anume sa te folosesti de ceea ce te invat pentru a avea rezultate rapide si foarte eficiente in toate domeniile vietii.

Dupa cum probabil stii, profesia mea este cea de psiholog.

Orice student la psihologie stie ca omul este o fiinta foarte emotionala si ca ratiunea nu are putere asupra emotiilor.

Toate deciziile noastre sunt emotionale.

De aceea dietele nu functioneaza desi ratiunea stie ce trebuie mancat pentru rezultatele dorite. Insa emotia spune:" MI-E POFTA ACUM DE CIOCOLATA, DOAR ACUM SI GATA" si cam atat cu dieta si disciplina.

De aceea oamenii fac credite nerealiste ca sa cumpere lucruri de care nu au nevoie pentru ca ratiunea stie " Vezi ca acest credit te face sclav 10 ani si nu uita ca poate iti pierzi slujba si atunci risti sa ramai pe drumuri" dar emotia zice:" CE BINE O SA ARATI LA VOLANUL ACESTEI MASINI, CE MULT TE VOR ADMIRA PRIETENII SI CE SUCCES VEI AVEA LA GAGICI" sau in cazul femeilor " CE FRUMOS VA ARATA CASA CU MOBILA NOUA DE BUCATARIE, MACAR ATAT MERITI SI TU"

De aceea in relatiile de iubire, ratiunea stie " ai grija, relatia asta nu iti va aduce nimic bun, renunta acum" dar emotia zice:" AM NEVOIE SA SIMT FLUTURASI IN STOMAC SI FAC ORICE CA SA SIMT SENZATIA ASTA"

Exemplele pot fi mult mai complexe si numeroase dar cred ca am exprimat ideea principala.

Ca si psiholog, datoria mea este nu doar sa consolez suflete in suferinta ci mai ales sa ajut un om sa isi recunoasca si valorifice intreg potentialul.

Ma feresc cat pot de mult sa vorbesc despre lucruri pe care nu le-am experimentat eu insumi pentru ca stiu ce important e sa oferi puterea exemplului. De aceea, intreaga mea viata este un mare experiment psihologic si ma bag cu curaj in orice lucru nou pot ca sa invat o lectie pentru ca apoi sa pot da un mesaj mai departe.

Am invatat foarte repede ca noi toti, ca oameni suntem emotionali si doar prin emotie ne putem schimba.

Sunt constient ca am o responsabilitate.

Responsabilitatea mea este ca oamenii ce intra in legatura cu mine sa faca schimbarile de care au nevoie, sa aiba rezultatele pe care le doresc.

Visul si vocatia mea sunt sa fiu un foarte bun psiholog.

Ca sa imi ating acest vis e important sa ajut cat mai multi oameni.

Ca sa pot ajuta oamenii ei trebuie sa aiba rezultatele dorite.

Si aici vine SECRETUL

Si eu am incercat de multe ori sa ma schimb insa nu a fost deloc usor. Obiceiuri vechi si proaste dar foarte puternice, indisciplina emotionala, decizii emotionale care nu tin cont de ratiune. Toate astea le-am trait in propiul meu drum de dezvoltare personala.

Si am invatat ca in cele mai multe cazuri, suferinta te face sa vrei si sa poti sa te schimbi.

Nu sunt mai bun decat tine cu nimic.

Diferenta sta in cat de bine poate fiecare din noi sa treaca la actiune si sa aiba rezultate concrete. Potential avem toti la fel de mare. Insa masura valorii noastre este data de cat de mult din acest potential il valorificam.

Asadar, de multe ori in viata m-am schimbat pentru ca am suferit.

Am suferit din lipsa de iubire, am studiat seductie si am gasit implinirea alaturi de femeile pe care le iubeam.

Am suferit din cauza saraciei, am luat masuri si am inceput sa castig banii pe care ii vroiam.

Am suferit din cauza lipsei de sens in viata, mi-am descoperit vocatia.

Am suferit din lipsa de activitate fizica si alimentatie proasta, am luat masuri si am intrat in cea mai buna perioada a vietii mele din punct de vedere fzic.

Si tot asa.

Apoi, mi-am dat seama ca nu eu am ales constient acest drum ci am fost impins de viata inspre aceste intamplari.

Si mi-am dat seama cat de greu este sa ii ajuti pe altii.

Apoi, stiind ca suferinta schimba oameni si studiind mintea umana am spus:" Cum ar fi sa provoci o suferinta emotionala in mod constient pentru a gasi puterea interioara pentru schimbare?"

Si astfel am descoperit cel mai important secret al evolutiei umane.

Daca te poti pune SINGUR intr-o situatie neplacuta care sa iti provoace disconfort emotional, sansele sa reusesti in tot ce ti-ai propus cresc pana aproape de punctul in care e IMPOSIBIL SA NU REUSESTI.

Inca odata. SA FIE IMPOSIBIL SA NU REUSESTI

Cum ar fi sa ai o tehnica care sa te asigure ca vei reusi in ce ti-ai propus cu siguranta?

Hai sa te invat.

Omul este singura vietuitoare de pe pamant care se poate pune singur in mod constient si intentionat intr-0 situatie de suferinta in prezent pentru a avea beneficii mult mai mari in viitor.

Un animal daca ii este foame, face orice sa sa isi potoleasca foamea. Un om daca este la dieta si ii este foame, indura foamea ca sa atinga rezultatul dorit.

Animalul daca simte durerea fizica face orice ca sa o evite. Omul face sport si isi provoaca inentionat febra musculara pentru ca prin ruptura fibrei musculare stie ca muschiul va creste si astfel si capacitatea lui fizica.

Asadar, omul ca si animalul, are ca prin instinct sa fie in zona de confort emotional iar daca un eveniment il scoate din acea zona de confort va face ORICE ca sa intre inapoi cat mai repede.

 

in-afara-zonei-de-confort1 in-zona-de-confort-2

 

De exemplu, te doare maseaua, faci ORICE ca sa iti treaca cat mai repede. Iei pastila, te duci la urgente in mijlocul noptii, iei 10 pastile daca e nevoie, bei alcool, ORICE doar sa treaca. Daca vine cineva si spune :" Pentru 200 de lei iti iau durerea instant" ii dai fara sa clipesti doar ca sa mergi linistit la somn.

La fel cu orice lucru care ne scoate din zona de confort:

Suferinta din iubire, datoriile financiare, durerile fizice si bolile, lipsa unui sens in viata, etc.

Asadar, avem primul mare adevar psihologic:

I. OMUL ACTIONEAZA CEL MAI RAPID CAND ESTE SCOS DE INTAMPLARILE VIETII IN AFARA ZONEI DE CONFORT SI OMUL FACE ORICE CA SA INTRE CAT MAI RAPID IN ZONA DE CONFORT.

Bun. Eu ca psiholog trebuie sa il fac pe om sa actioneze dar stiu ca omul nu face nimic cat timp e in zona de confort.

Daca tu citesti blog-ul personalitate alfa de 2 ani si nu ai rezultate stii ce se intampla?

Nu doar ca tu nu faci schimbari in viata ta si ramai o persoana mediocra dar si eu ma indepartez de visul meu. Pentru ca ghici pe cine vei da vina daca tu nu ai rezultate? Pe Pera Novacovici, evident. Tu citestiblogul si lectiile dar rezultatele nu apar. Ca tu nu actionezi asta e o alta poveste si nu discutam despre ea. Important e ca tu citesti si nu ai rezultate. Asadar Pera nu e un psiholog bun si NICI TU SI NICI EU NU NE ATINGEM VISURILE.

Asadar, nu am incotro si trebuie sa imi asum responsabilitatea pentru rezultatele tale pentru ca daca tu nu le ai, amandoi mergem in jos.

Iar eu nu m-as lasa dus in jos nici daca toata greutatea pamantului ar atarna pe umerii mei.

Suntem in aceeasi barca asa ca trebuie sa vaslim impreuna ca sa ajungem la destinatie.

Deci, care e singura mea arma in batalia pe care  o ducem impreuna impotriva mediocritatii, a lipsei de rezultate?

DUREREA CARE TE SCOATE DIN ZONA DE CONFORT SI TE FACE SA ACTIONEZI.

Asadar, cand eu stiu ca te doare ceva ce fac? Iti dau solutia ca sa te ajut sa intri inapoi in zona de confort?

NU!!!

Daca fac asta te vei obisnui tot timpul cu calea cea mai scurta care nu aduce nimic extraordinar in viata ta.

EU VREAU SA TE SCOT SI MAI MULT IN AFARA ZONEI DE CONFORT.

Sa simti durerea, sa simti revolta impotriva ta, a mea, a lumii intregi si sa vrei sa faci SCHIMBAREA!

in-afara-zonei-de-confort-3

Nu ma intereseaza daca ma injuri, daca te complexez, daca ma urasti sau ma iubesti.

Am un singur scop: SA TRECI LA ACTIUNE SI SA AI REZULTATE !

Orice altceva inseamna esec si pentru tine si pentru mine.

Asadar, daca vii la mine sa te plangi ca nu ai iubire in viata ta am sa iti spun ca meriti sa suferi pentru ca nu ai avut curaj sa traiesti destul de multe experiente, nu ai citit destule carti si nu te-ai preocupat de dezvoltarea ta personala suficient ca sa intelegi , sa traiesti si sa MERITI IUBIREA.

Nu ai bani? Ai datorii? FOARTE BINE. Saracia te va invata sa apreciezi fiecare ban si saracia sper eu ca iti va face o foame de succes pe care sa nu o poti potoli niciodata. Sa iti trezeasca ambitia de a cucerii intreaga lume.

Esti prea gras sau grasa? FOARTE BINE! De asta nu ai nici iubire pentru ca tuturor ne place sa atingem un corp frumos nu unul acoperit de grasime si de asta nu ai nici o stare de bine in general. Si probabil o sa mori inainte de vreme pentru ca nu ai habar ce e aia o alimentatie sanatoasa si ce e ala sport. Si nu stii ca daca ai face sport si ai manca sanatos ti-ai creste capacitatea de efort si ai putea face de 10 ori mai multe lucruri intr-o zi comparat cu ziua de azi cand tot ce faci e sa te plangi ca " nu ai timp si nici energie"

Iti meriti fiecare suferinta ce o traiesti azi si in sinea mea stiu ca batalia e pep jumatate castigata cand vad ca un om sufera pentru ca stiu ca acolo este scanteia schimbarii si a puterii lui interioare.

In toata viata mea nu s-a intamplat nimic bun decat in urma suferintei si desi pe moment iti vine sa iti blestemi soarta abia la sfarsit iti dai seama ce binecuvantare se ascunde in spatele oricarei suferinte, oricat de puternice.

" Ce nu te omoara te face mai puternic"  Nietsche

Si daca ramai cu cicatrici foarte bine, Dumnezeu se uita la cicatrici, nu la medalii.

Sunt dur cu mine in fiecare zi si la fel sunt si voi fi si cu tine.

Oamenii nu actioneaza usor si nu se lasa scosi din zona de confort cu vorba buna.

De aceea, cand te prind in suferinta, sa te astepti de la mine sa iti invart cutitul in rana. Ca sa fiu sigur ca atunci cand vei fi din nou in zona de confort nu iti vei uita lectia si ca nu vei face aceleasi greseli.

Daca imi ceri o solutie si eu ti-o dau , vreau sa fiu sigur ca o implementezi si nu iti bagi joc de munca, timpul si energia mea si mai ales de munca, timpul, energia si VIATA TA.

Si e vai de tine daca imi ceri solutia, eu ti-o spun si tu nu actionezi. Pentru ca am sa te prind si am sa te fac sa suferi tare de tot.

Nu stiu cat de mult iti pasa tie de viata ta. Soarta mea este ca mie trebuie sa imi pese si de viata celor din jurul meu de multe ori mai mult decat le pasa celor cu care ajung sa lucrez.

Mi-am asumat o responsabilitate si nu am sa las niciun inamic sa stea in calea unei vieti mai bune pentru noi toti.

Uneori inamicul este in mine, alteori in tine, alteori e in toti in acelasi timp.

Asa cum vad inamicul din noi toti cu care trebuie sa luptam vad si eroul sau eroina, lumina, speranta si bunatatea sufleteasca.

Stiu ca in fiecare dintre noi sta un inger si un demon.

Si stiu ca ingerul uneori are nevoie de o mana de ajutor ca sa alunge demonul.

De asta, te rog sa ma ierti de pe acum pentru toate injuraturile, picioarele in fund, certurile si orice alte actiuni ale mele care sunt menite sa te faca sa actionezi.

Suntem in mijlocul unui razboi si nu am de gand sa las inamicul sa castige cat timp respir.

Tu?

Pera Novacovici

 

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

sunt tata, ce ma fac?

Sunt tată, ce mă fac?

„Pe tine cum te-a tinut tati tau in brate cand ai plans?” Asta m-a intrebat Zlata acum cateva seri inainte sa ne culcam.  Stateam in pat si ii povesteam drama

CITESTE ARTICOLUL

102 răspunsuri

  1. Ok Pera, sa incepem razboiul! In ciuda faptului ca stiu atat de multe lucruri despre modul cum pot da kg jos, totusi ajung la aceelasi rezultat. 2 saptamani mananc sanatos, fac activitate fizica, ma preocup de corpul meu, dupa care…renunt treptat, fara sa-mi dau seama. Ce pot face?

    1. Ar trebui sa-ti schimbi modul de viata .Asta presupune o schimbare definitiva in alimentatie si miscare zilnica.Sunt a gramada de sfaturi despre cum este sanatos sa te alimentezi,sa faci sport ,etc.Citeste tot ce poti si aplica.Nu ai nevoie decat de un lucru:sa constientizezi ca acest mod de viata apartine de tine si te vei identifica cu ea.
      Eu am procedat la fel si functioneaza.
      O zi buna !
      P.S. NU RENUNTA NICIODATA!
      Noemi

    2. Salut
      Nu iti doresti cu adevarat sa slabesti, asta e problema. Daca ti-ai dori, ai face orice e nevoie.
      Ti ai vrea sa slabesti dar nu iti doresti cu adevarat. E o diferenta mare. Nici nu te mai chinui.
      Cand vei dori cu adevarat sa slabesti, daca vei dori vreodata, nu te vei mai atinge de mancarea care ingrasa si vei face sport constant pana ajungi la rezultatele dorite si apoi ca sa te mentii

      1. Multumesc Pera! Stand bine si analizand situatia, chiar ai dreptate. Eu nu-mi doresc din toata inima sa slabesc. Dar o sa tin cont de sfaturile primite, pentru ca intradevar, stilul de viata sanatos e cel care ma va ajuta cel mai mult, nu o dieta drastica, exercitii fizice facute doar ca „trebuie”… Imi e clar de ce corpul meu cedeaza dupa doar 2 saptamani. >:D<

      2. ooo da, pot spune ca a fost prima mea victorie in batalia impotriva mea, a fost cam prin 2005. Mi-a trebuit destul de mult timp ca in sfarsit sa simt durerea aia… stiam ca eu nu eram asa si acum stau si ma gandesc cum am fost suportata asa :)… si am reusit, fara sport, ideea e ca am vrut asta din tot adancul meu. Medicul meu de familie nu m-a recunoscut, si toti erau incantati de aceasta schimbare. A fost fantastic ce mi se intamplase. Am inceput sa fiu mai apreciata si mai admirata 🙂 Crescusem si vroiam mai mult. Stiam ca merit mai mult, insa tot am mai facut greseli care m-au costat. Nu imi pare rau. Si acum sunt convinsa ca merit mai mult si mai bun, dar acum stiu ca pentru asta trebuie sa dau tot ce e mai bun in mine, sunt dispusa sa fac asta si invat si cum s-o fac din ce mai bine.
        Prin 2010 am simtit nevoia de miscare, am inceput sa merg cu bicicleta 20 de minute pe zi, inca nu citisem nimic de la tine, din decembrie, anul trecut am inceput sa citesc si in ianuarie am inceput sa alerg, ca mi-am lasat bicicleta. Si inca mai am obiceiuri proaste de eliminat si spitzurile astea imi vin exact bine si la timp, sper sa ma si doara destul de tare, asa ca le primesc cu placere ;)) cumva tebuie sa inaintez si eu 😀 stiu ca pot, cu sau fara spitz.

    3. Parerea mea e ca astepti rezultate mult prea repede, iar atunci cand nu le vezi (2 saptamani e totusi o perioada scurta pentru rezultate vizibile), in mod inconstient esti dezamagita si revii usor usor la obiceiurile anterioare.
      Totul tine de obiceiuri. Daca iti faci obiceiuri sanatoase, o sa-ti fie mult mai usor sa pastrezi un regim si program strict. De asemenea, nu te astepta la rezultate imediate. Ca in orice disciplina, rezultatele vin in timp (imagineaza-ti un baiat care merge „la sala” timp de 2 saptamani si asteapta sa-i sara nasturii de la camasa de muschi :D)
      Deci, rabdare si vointa, o sa ajungi acolo cu siguranta 🙂
      Bafta

    4. S-ar putea sa ai o convingere limitatoare sau un conflict interior ce nu este constientizat, de aceea te sabotezi dupa 2 sapt. Pune-ti urmatoare intrebari: Cum ar fi daca as slabi? Ce ma impiedica sa slabesc? Cum m-as simti daca as slabi?
      Cu ajutorul intrebarilor poti afla cauza 🙂

      1. De fapt asta este răspunsul corect. Sper că citește și Pera. Încrâncenarea doar sporește frustrarea. Programul de slăbire devine o carceră. Și nu asta este soluția. Slăbirea naturala fara nici un pic de efort este posibilă. Starea de bine aduce cu sine reglarea greutății. La asta trebuie lucrat. Să văd care psiholog este în stare de așa ceva: sa redea starea de bine și de satisfacție unui pacient. Totul depinde de armonia emoțională. Punct. Psihologilor, aratati-ne cum să obținem armonia emoțională. De unde sa ne luam entuziasmul daca nu din satisfacția vieții? Îmi vine să lesin numai când va aud cu programele voastre de slăbire. In 3 ani sunteți la fel de grași cum erați înainte de dieta.
         

    5. Buna,
      Iti inteleg sentimentul. Si eu dupa ce am constientizat ca am pus ceva kg in plus, timp de 3 ani am avut acea dorinta de a slabi. Incepeam sa mananc sanatos,sa fac sport, dar intr-un final cedam. De fapt, am reusit in fiecare an sa tot mai adaug cate 1 kg.
      Dupa ce m-am inscris la cursul impulsul, chiar am primit acel impuls, acea vointa de care aveam nevoie. Nici acum nu imi vine sa cred, ca in doar cateva luni am reusit sa slabesc, sa dau jos acele kg in plus. Intr-adevar e nevoie de foarte multa vointa, rabdare si incredere.
      Deci, SE POATE! 🙂

      1. Felicitari! Stiu ca nu e usor. Am furat un pic de meserie si de la Sorin Fritea, antrenorul de la sala. NIci mie nu mi-e deloc usor sa respect regimul desi sunt lucruri bune de mancat dar asa imi vine uneori sa ma indop cu toti hamburgerii si ciocolatile din lume. 🙂 E o batalie grea si in aceste momente te cunosti pe tine insati si mai mult iti dai seama ca desi lupta e grea o poti castiga

    6. cred ca ar trebui sa-ti pese mai mult de tine, fata frumoasa si sanatoasa din viitorul tau, decat de persoana pe care nici tu n-o placi prea mult din prezentul tau, nu?

  2. multumesc Pera pt. articol. eu nu ma supar cand esti mai dur,pt k intr-adevar asa trebuie sa fii ca noi sa trecem la actiune. nu stiam prima parte a articolului,cea cu emotiile si ratiunea.

  3. buna Pera, mai am putin si termin cartea ta si nu cred k m-am skimbat de asta vara pana acum, trebuia sa incorporezi un sut virtual acolo k sa produca efecte pe mine. vroiam sa-ti spun k e cea mai scumpa carte pe care am cumparat-o eu cu bani mei, speram sa faca minuni la vremea aceea.Cea mai mare problema a mea e k nu pot sa-mi imaginez ce vocatie am,dupa toate testele, lecturile si altele.problema e k ma pricep la multe si nu stiu in care domeniu as putea sa excelez si mi se pare o lipsa de energie, timp din viata mea, bani sa tot incerc sa tot incerc si sa nu excelez in nici o privinta,sti cum se spune-mesterul care stie de toate e carpaci-.

    1. Tre’ frate sa-ti gasesti ceva la care nu te pricepi si sa tragi tare pana ce-o sa ajungi la nivelul celorlate domenii in care consideri ca excelezi. De fapt mai nou e: expertii sunt experti la toate. Intreaba-l pe Pera, el o sa-ti afirme sau nu.

    2. buna ramo,
      poate tocmai aici ar fi „buba”.ia-ti o pauza. numai incerca sa gaseti raspunsuri care le primesti in functie de nevoile momentului tau .
      exista un timp pentru toate . nu fi dezamagit(a) ca ai citit si nu te-ai transformat.
      cartea lui pera hraneste ratiunea, emotia trebuie sa o hranesti sau sa o stapanesti tu .daca ai ajuns aproape la sfarsitul cartii ,sigur aveai nevoie de ea.
      ce sfat iti pot da : citeste cat a mai ramas din carte..nu privind in jur si asteptand sa se intample o minune cu tine.
      citeste-o ,devenind propriul tau observator. lasa -te, cum zicea Pera, in afara zonei de confort, dar fi cu ochii pe tine, observa-ti reactiile , gesturile, emotiile ,gandurile.
      ..lasa vocatia..mai intai cunoaste-te pe tine ,fi foarte sincer cu tine,constintizeaza-ti fricile…pune-ti intrebari,gaseste raspunsuri.si dupa ce o sa ti creezi echilibru in afara zonei de confort.devi stapan pe tine si automat constientizezi ce vrei sa se intample cu tine, sau vocatia(cum i-ai zis tu) .

    3. Iti recomand sa iai fiecare domeniu la care te pricepi in parte si 3-6 luni sa te foncalizezi doar in acel domeniu iar la final sa analizezi, iti place ceea ce faci, te inspira? Sau din contra o faci cu greu, ai nevoie de motivatie pentru a face asta

  4. Foarte tare si sincer ai fost Pera!
    Imi place modul direct si necenzurat in care ai scris acest articol.
    In final pe oameni ii doare in cur de limbajul nostru, daca scriem corect gramatical sau daca am scris cu bold propozitia „x”.
    Pe oameni ii intereseaza rezultatele pe care le au ei si ce au de castigat din ceea ce facem noi.
    Cei care cauta „nod in papura” sunt oamenii care nu vor actiona prea curand.
    Printre primele mele video-uri de pe site a fost depsre zona de confort!
    Spor in continuare si mai ales multa inspiratie!

  5. eu citesc blog-ul personalitatea alfa de cateva luni.ma bucur cand primesc pe mail cate o lectie de la tine e asa ca un dus rece care te trezeste la realitate si te face sa actionezi in directie buna astept cat mai multe lectii.

  6. de acord .omul reactioneaza doar cand se afla in afara ariei de confort.
    dar,
    reactia care o are este determinata ori de ratiune ori de emotie,cf a ceea ce ai spus .si consider ca emotia domina ratiunea cel mai puternic in aceasta zona.
    nu intotdeauna este constructiva .
    deci, Pera, mai e nevoie de ceva …duci omul in afara zonei de confort dar nu-l lasa numai cu el si cu emotia lui daca nu are mai multa cunoastere pt. ca nu intotdeauna rezultatul e cel sperat .

  7. Pera, nu mereu motivarea negativa ajuta si acest gen de motivare nu functioneaza pentru toti.
    Sunt persoane care atunci cand sufera esec, se ridic din nou in picioare si incearca sa revina (ex. eu) dar sunt persoane care atunci cand sufera esec raman jos in groapa si ajung in depresie.
    Blogul niciodata nu va fi sursa de invatare activa, despre aceasta am scris si in ultimul articol al meu.
    Defapt, ceea ce ne limiteaza cel mai mult ca sa excelam este mentalitatea si credintele noastre.
    Cu vointa poti face careva lucruri, dar ele sunt pe termen scurt, credintele noastre sunt mereu mai puternice ca vointa si chiar scopurile noastre.

    1. Vali, in 10 ani de lucru cu oamenii si 15 ani de lucru cu mine insami nu am intalnit oameni care sa actioneze mai bine la stimuli pozitivi decat la cei negativi.
      Astia suntem si trebuie sa lucram cu ce avem.
      Intr-adevar, uneori intram in depresie. Si eu am intrat de nenumarate ori insa nu am ramas mult acolo. Depresia are rolul ei, acela de a te face sa privesti in tine adanc si sa descoperi solutiile.
      Diamantele se nasc sub presiune asa ca hai sa punem presiune pe noi ca sa nu ramanem doar niste bolovani 🙂

      1. Pera, eu inteleg din ce spui tu, ca e ok sa avem o atitudine oarecum „masochista” fata de noi, sa ne bagam intentionat in situatii care ne provoaca suferinta (disconfort), insa cu un scop precis, acela de a ne vedea asa cum suntem, sa ne observam si sa constientizam, si care e in folosul nostru, pe termen lung, daca urmam si pasii pe care ni-i dai, sau pe care ii invatam din alte surse, caci asa invatam.
        Daca nu as face asta, cat mai des, desigur in limita in care imi este de un real folos, as cadea in capcana de a ma multumi cu ce stiu, de a fi putin mai educat decat majoritatea.
        Am inteles corect?

      2. Crezi ca suferinta e un leac mai bun decat schimbarea mentalitatii?
        Personal am fost in ambele ipostaze si as zice ca schimbarea mentalitatii are un efect mult mai mare asupra mea decat suferinta si durerea.
        Defapt inspiratia si viziunea sunt 2 lucruri care sunt de mii de ori mai puternice decat orice forma de motivatie

  8. Interesanta abordare si atat de simpla daca ai fi stiut sa pui totul cap la cap. Sunt sigura ca fiecare dintre noi a simtit „calea” insa nu am privit-o asa niciodata. Sunt noua pe acest blog dar suna totul interesant. Felicitari si multumesc!

  9. Pera, eu cred ca oamenii nu actioneaza pentru ca nu au destula vointa in ei pentru a face pasii catre schimbare. Un sut in fund va avea efecte diferite la doi oameni diferiti: unul poate va actiona, celalalt poate se va adanci in depresie. Iar pentru a iesi din depresie fiecare trebuie sa gaseasca in interior acea putere de a depasi aceasta stare.
    Sunt de parere ca am avea mai mult de castigat daca i-am trata pe ceilalti cu iubire si i-am lasa sa evolueze in ritmul lor.

  10. Foarte bun articolul. Suturile in fund sunt un pasi inainte pentru cei care vor sa schimbe ceva in viata lor. Eu cred ca cei care iti citesc articolele vor sa schimbe ceva , dar daca nu fac nici un progres, e vina lor. Tot ce faci tu e minunat, chiar daca esti destul de dur si agresiv cateodata, dar e nevoie.
    Multa putere de munca in continuare.

  11. Emotiile tin de subconstient, nu depind de ceea ce vrem noi constient sa schimbam. Emotiile actioneaza involuntar, noi nu stim de unde vin(profesionistii da), pur si simplu apar.
    Tu Pera ai perfecta dreptate dar daca reusim sa ne educam subconstientul, nu cel ce tine de functiile interne ale corpului uman, cu toate ca se poate si aceasta dar o lasam pentru profesionisti ci partea care ne comanda emotiile si ne intereseaza pe toti cei care dorim sa facem o schimbare vizibila in viata noastra, nu ar fi mai usor?

    1. Ai dreptate, eu am reusit sa deblochez subconstientul si recomand cu caldura sa studieze pentru ca ezista programe de acest gen in Romania. Am urmat unul si pot sa spun ca doar in 3 luni am simtit rezultatele. Nu vreau sa ii spun numele ptr ca nu stiu daca ma lasa administratorul blogului dar stiu ca a fost extraordinar de bun si din acest punct de vedere pe care il expui.

  12. Felicitari Pera inca o data.
    Excelent materialul. Ai pus degetul pe rana, acest mare adevar pe care cei mai multi refuza sa il vada.
    Nimeni nu este vinovat de ceea ce ti se intampla in viata, decat TU, propria persoana. Si tot Tu iti vei gasi puterea interioara pentru a schimba ceea ce nu iti place in viata ta.
    Zona de confort?! Marea capcana, dusmanul unei vieti minunate.
    Te sustin draga Pera,te felicit si ma bucur ca intri in viata mea cu fiecare material.
    ” Bine ai venit!”

  13. Deci Pera,
    Azi am simtit suferinta si fix azi ai dat si tu articolul,s-au sincronizat perfect.
    Ok deci cand simt suferinta ma face sa vreau sa ma schimb.
    Dar cum pot face sa-mi amplific suferinta???Poate e o suferinta cu care pot trai inca,insa cum sa o amplific nu stiu.

  14. Salut! E primul meu post pe acest site si vad destule articole interesante, si chiar sunt de mare ajutor tuturor celor care au suferit mai mult sau mai putin. Dar, ca o parere personala pe care as vrea s-o expui, crezi ca asa multe articole/carti din fiecare domeniu al vietii (sanatate, bani, relatii,etc) sau mai bine spus atata teorie in materie de dezvoltare personala nu ne nasc din ce in ce mai multe lipsuri din atitudinea (personalitatea) noastra si care ne-ar putea afecta?

    1. Ba da.
      Ai pus punctul pe „I”.
      Si eu cred ca sunt prea multe articole/carti , cele mai multe copy/paste si nu mai poti gasi valoare adaugata.
      Toate materialele astea ne dilueaza personalitatea, in stil „american”, iar mie americanismele nu-mi plac.

      1. Asta e stereotip, iti recomand sa scapi de stereotipuri de orice forma 🙂
        Dezvoltarea personala este si ea o afacere.
        Daca sa luam asa, pai adevarul demult exista si a fost expus in sute de carti inca in antichitate.
        Numarul mare de carti are un efect benefic anume ca tot mai multe persoane sa fie luate de valul acesta.

        1. E foarte bine atat timp cat e si afacere si mai ajuta si oamenii si cred ca foarte multa lume ar trebui sa prinda acest „val” – are un efect benefic atat sanatatii fizice cat si psihice. Dar chiar nu doare pe nimeni capul fugarind perfectiunea?! Putina teorie sau doar o singura carte esentiala pe care sa o citesti de mai multe ori cand ai probleme prinde bine, dar mai multe chiar asa benefic o fi?!

  15. buna pera!!! apreciez foarte mult stilul tau de gandire si chiar de actiune…cand suntem lasati in pace, linistiti, odihniti, prea relaxati…tindem sa lenevim, sa fim lipsiti de ambitie…un sut in fund te poate mobiliza, te scoate la lumina…
    Eu am un amic apropiat care ma critica cam tot timpul, imi spune chestii negative despre mine si eu de cele mai multe ori il condamn, si incerc sa-mi iau apararea…parca ma trezesc din ceva. Oare procedeaza el bine cu mine???

  16. Multumesc pentru articol!
    Imi e de mare ajutor, deoarece eu eram unul dintre cei care nu intelegeam atitudinea ta, prea bine. Eram un razvratit impotriva celor care sunt putin mai duri cu mine, continuam comportamentul repulsiv din copilarie fata de cerintele parintilor.
    Am realizat ca in felul asta, am ratat multe posibilitati de a invata, de a evolua. Oportunitati care poate le voi mai intalni sau poate nu.
    Indiferent de asta, am ceea ce merit, si de acum fac tot posibilul sa imbratisez atitudinea asta din partea ta sau a altora de la care invat ceva.
    Acum am inteles de ce esti mai dur, si ma bucur de asta!

  17. O intrebare : daca sunt imun , zona mea de confort avand hectare care altii nu le au , si vreau succes , inseamna ca e destul sa ma apropii de margini , cand si daca le gasesc , ori e nevoie sa si trec de ele ?

    1. Nu ti-a ajuns cutitul la os! Daca vrei sa urgentezi si-mi permiti un sfat, din inima, intreaba -te in fata oglinzii – Oare cata nesimtire trebuie sa indur? si repeta daca e nevoie. Succes.

      1. Mersi , dar n-am spus ca inca stau in zona de confort . Cu alte cuvinte , daca depui effort ( enorm ) si cauti permanent o viata mai buna , dar nu reusesti sa te mai motivezi tare nici cu lucruri care te sperie , ci doar suficient , ce poti cauta sa te revigoreze cat ai parte de … sa zicem senzatii ?

  18. Buna,
    M-am regasit cumva in descrierea facuta de tine. Desi cred, pentru ca nu stiu inca daca asta e, mi-am gasit vocatia, vreau sa devin design de interior. De anul viitor voi pleca la Londra, pentru ca sotul meu lucreaza acolo, insa doar cand ma gandesc ca acolo va trebui sa imi pun in aplicare planul ma apuca o stare de panica, de neincredere, de frica. O sa ma intrebi de unde vine aceasta neincredere, din faptul ca nu am un nivel de limba foarte bun, ce fac pentru asta? 2 zile pe saptamana merg la cursuri de engleza si mai citesc cate un articol, doua in engleza si cred ca e destul. Insa nu e, si eu stiu asta, ratiunea de fapt stie. Pentru mine cred ca functioneaza duritatea, pentru ca asa am crescut, sa stiu de frica…cred ca asta m-ar motiva
    Te felicit pentru curaj, nu oricine e dispus sa riste, dar daca nu risti nu castigi, corect?

  19. eu sunt intr-un razboi cu mine insumi de cand ma stiu.
    si daca inca sunt in razboi inca sufar inca nu stiu cum sa-mi interpretez lectiile inseamna ca ceva imi scapa.
    nu inteleg pana la urma ar trebui sa ascultam partea rationala din noi?
    eu am ajuns sa cred ca trebuie sa le imbin sa le fac sa se asculte una pe alta,sa le echilibrez.
    sa le fac sa se ajute una pe alta sa se completeze.imi trebuie mai multa cunoastere ca sa ajung sa stiu cand sa ascult de una si cand de cealalta.
    ASCULTA-TI INIMA a fost unul dintre mesajele de care m-am lovit in ultimul timp.
    iti multumesc din suflet ca te implici in razboiul meu.

  20. Vreti sa va spun o gluma buna?
    Toata lumea are tricou cu Superman, Superman are tricou cu personalitate alfa. :))
    Asta mi-a venit cand am vazut cati dintre cei care comentati incercati sa fiti niste mini-Pera, dar unii dintre voi nici nu interpretati corect mesajul celui caruia ii raspundeti! ( Raspunsul lui George catre Adina – ea e prinsa intr-un cerc in interiorul caruia 2 saptamani isi urmeaza obiectivul, dupa care se demotiveaza, apoi iar 2 saptamani se pune pe treaba… nu era vorba nicidecum ca se antreneaza de doar 2 saptamani)
    Fiecare are libertatea sa posteze, dar macar cititi corect.

  21. „Daca imi ceri o solutie si eu ti-o dau , vreau sa fiu sigur ca o implementezi si nu iti bagi joc de munca, timpul si energia mea si mai ales de munca, timpul, energia si VIATA TA.”
    Vreau sa stii un lucru, draga Pera, eu nu mi-am batut niciodata joc de munca , timpul si energia nimanui. Altii, in schimb, au facut-o cu munca , timpul si energia mea.
    Mi se pare odios sa-ti bati joc de cineva.
    In rest, sunt de acord cu tot ce spui.

  22. Buna Pera,
    am invatat multe de la tine si te apreciez foarte mult 😉 singura mea durere la ora actuala e ca sunt prea sufletista, nu pot fii nepasatoare, si sufar in tacere cand cineva ma trateaza cu ignoranta,cearta si nu imi gasesc linistea. cum pot sa scap de asa ceva ? Doar nu e normal sa imi stric ziua pt cineva caruia nu ii pasa de mine ? Tot asa nelinistita sunt cand ma cert cu cineva, stiu ca am dreptate, accept daca nu e sa fie cazul, dar daca disputa ramane intre noi, gandul meu este tot acolo! Aud mereu sfaturi precum sa nu mai pun totul la inima… dar nu reusesc…

  23. Multumesc Pera. Datorita tie si articolelor minunate am ajuns sa-mi fie bine. Invat cate ceva din fiecare articol.
    Mult succes in continuare!

  24. Pera ciudat stil de abordare ai ca si viitor psiholog nu pot spune ca e rea nici ca nu e buna doar ca tu acest articol l-ai scris pe faptele si emotiile pe care tu le-ai trait in viata ta dar asta nu inseamna ca ajuta pe toata lumea care sufera in aceasi situatie 🙂
    Spor in continuare la articole

  25. Interesanta abordarea si chiar incitanta. Cu siguranta acel sut este intotdeauna un pas inainte pt fiecare. Dar acel sut trebuie sa-l constientizam,sa-l simtim …si…sa actionam.
    Eu nu imi doresc sa slabesc, nu imi doresc sa fiu iubita (pt ca sunt iubita de cei pe care eu ii iubesc),nu imi doresc sa caut ceva anume in viata – pt ca am ales si imi cunosc calea si in fiecare zi caut sa ma perfectionez,…dar…a sosit un moment in care,acum,dupa aproape 20 de ani de convietuire minunata(cu exceptia ultimilor 3 ani) ,ar trebui sa ma retrag din zona de confort ,pt ca nu mai exista comunicare,exista invidie,exista ura si imi este …nici eu nu stiu cum imi este ,un amestec de ceva, ba vreau,ba nu vreau..

  26. sunt o persoana f emotiva si in mare parte actionez dupa emotii nu dupa ratiune, ajutama sa imi controlez emotiile te rog frumos

  27. Dragă Pera, în chestiunea cu războiul, te contrazic! Chestia asta cu războiul, ţine de dezechilibre grave pe Chakra 1, Muladhara. Obsesia de tipul „Ori eşti cu noi, ori împotriva noastră”. Pot să mă întind pe zeci, poate sute de pagini cu poveştile pe tema asta. Cât priveşte slăbitul şi alte obiective, atât timp cât îţi propui pobiective nesemnificative gen „să slăbesc”, „să fac 100.000 euro”, rezultatele vor fi invariabil jalnice. Şi asta pentru simplul motiv că, singurul obiectiv cu adevărat valoros (vezi Earl Nightingale) este SĂ TE CUNOŞTI PE TINE ÎNSUŢI.
    am spus în repetate rânduri despre Monica şi despre mine că sunt un om obişnuit, căruia îi place să se pună în situaţii neobişnuite, pentru a afla ce e mai tare: Omul, sau animalul?
    A fi într-o situaţie neobişnuită e una şi a te afla continuu în stare de război, e cu totul altceva!
    Ai citit Louise Hay? Merită! 😉
    PS: Tu studiezi psihologia de vreo 15 ani. Eu mă studiez pe mine, de vreo 44…

  28. da,asa e,suntem in plin razboi,si Iisus a zis ca a venit sa aduca sabia,de ex!:)esti pe drumul cel bun,demult simt asta!si eu sunt pe drumul cel bun,dar probabil mai lent…lent dar sigur!!!
    in fata mea nu tb sa-ti ceri scuze daca ai fost vreodata agresiv,pt ca tu mai intotdeauna cand esti agresiv se simte ca ai un scop bine definit…eu nu sunt de acord cand simt ca cineva e agresiv fara acoperire ca sa zic asa…adica din frustrare,si sa-mi fie cu iertare dar asta simteam la Andreea Papp pana nu demult!insa Doamne ajuta ca nu mai simt asta la ea!in rest…vorbesc depre site-ul tau pe aici pe la Bucuresti,deja cunoscutii mei stiu ca e unul in Timisoara ,nebun ca mine:)care are un site tare de dezvoltare personala!!!

  29. Foarte frumos articolul. Sa sti ca eu nu am fost deranjata deloc de limbajul tau. Mi se pare minunat ceea ce faceti voi toti. Asa e din pacate omul nu face schimbari in viata lui decat atunci cand sufera, si vorbesc din proprie experienta, pentru ca eu am suferit foarte tare din iubire si nu doar o data, ci de fiecare data, dar partea buna a fost ca la sfarsitul fiecarei relatii am facut schimbari pozitive in viata mea, exemplificand aici, dieta, sport, vestimentatie si altele. De un lucru sunt sigura am o vointa de fier si voi lupta pana la ultima picatura de energie pentru a ajunge la un echilibru din toate punctele de vedere in viata mea si apoi pentru ai ajuta pe altii din jurul meu sa o faca. Si mai cred ca echilibrul este cheia, in momentul exagerezi cu dieta apar disfunctionalitati, in momentul in care exagerezi si cu sportul de asemenea pot aparea diverse probleme si asa mai departe.Numai bine.

  30. Pera vad ca tu raspunzi doar la oamenii care sunt deacord cu articolele tale resti care protesta nu-i bagi in seama…cum vei avea rezultate asa?

    1. Daca e vorba de critici constructive raspund cu placere. FAptul ca las comentariile care sunt negative arata ca apreciez parerea fiecaruia dar nu sunt obligat sa raspund daca eu consider ca nu e nimic de zis. De ce sa imi consum timpul si energia cu negativistii? Eu lucrez cu oameni pozitivi, care vor sa faca schimbari in viata lor si privesc partea plina a paharului. Eu ce fac fac din placere. Nu impedic pe nimeni sa isi spuna parerea dar vreau sa vad o contributie nu doar carcoteala ieftina.

  31. Am citit odata o carte ,din al doilea razboi mondial.Atmosfera era la fel ca viata mea.Sunt in razboi de mult.
    Succes!!!

  32. Nu stiu daca iti mai amintesti, Pera.
    Acuma 2 ani, cand eram in perioada mea cea mai dificila, ti-am spus ca mi-e rusine de parinti cand e vorba de iesit cu fete si m-ai pus sa cumpar prezervative si sa le arat.
    Tot atunci mi-ai zis ca „daca nu faci asta, sa nu imi mai ceri ajutorul” sau ceva de genul.
    Am actionat? Bineinteles, chiar daca imi tremurau mainiile cand ma duceam sa le arat prezervativele cumparate.
    Rezultatul?
    Azi vara am iesit cu o fata minunata, i-am zis la taicameu ce aveam de gand si ce crezi ca a facut?
    S-a dus la spalatorie si i-a facut o curatare completa (interior + exterior) ca sa am o masina curata cand voi merge cu ea!

  33. Am descoperit acum ceva timp,inainte sa existe blogul AS, o chestie numita zona de confort..dar nu stiam cum sa-i zic pe atunci. Cum ? Pai am acceptat un job doar pt putin timp ziceam eu,dar a devenit permanent si m-am obisnuit si am ramas cu toate k nu eram multumit.
    Si singura sansa pt mine sa tind catre altceva mai bun, a fost sa-mi dau demisia, pt k atunci knd ai job nu te zbati sa cauti ceva pe placul tau, ci te complaci unde esti si ramai intru-un cerc vicios,dk putem spune asa.
    Si culmea,se aplica in toate domeniile vietii..asa k Pera prietene,mai da o palma, sa intorc si partea cealalta, poate ies din confort.

  34. Pera, cursurile tale sunt foarte bune dar tind sa cred ca asta e zona ta de confort si esti ok daca toata lumea te aplauda dar daca doar iti arata cineva spitul nu-ti mai place. Nu sunt un carcotas nici un critic al muncii tale(putini construiesc dar multi darama)si nici nu astept sa-mi dai dreptate, o sa-mi dai peste 5 sau 10 ani, asta de tine depinde. Si nu astept sa-mi dai mie raspunsul, tie trebuie sa ti-l dai. Poti sa spui de ce raspunzi doar celor care te aplauda sau celor care iti cer sfatul? Prefer un raspuns direct pe e-mail. Poate nu-l stii. Faci o munca excelenta dar as prefera sa fie 100 ca tine, atunci ar iesi ceva de 100 de ori mai bun. Poate ar fi solutia pentru a destepta tot romanul. Nu e posibil. Stiu.

  35. Si ciar daca inteleg foarte bine ceea ce spui si stiu ca procedez gresit, ma intorc mereu la aceleasi comportamente, la aceeasi stare de confort: sunt mereu nemotivata, aman implinirea responsabilitatilor, nu sunt pozitiva si nici optimista, sunt prea pasiva… Ce suferinta ar trebui sa-mi provoc sa depasesc singura aceste obstacole care ma fac atat de superficiala?

  36. Ce te faci cu harassment-ul din Canada? in cazul de fata ai fi data in judecate la fiecare 5 minute. pentru orice sut in fund sau un impuls sau o opinie pot fi foarte usor acuzat de hartuire. nu conteaza ce fel de hartuire, si o simpla dadacire a subalternului sau atragerea atentiei in fiecare zi s-ar putea transforma in hartuire (harassment).

  37. Buna ziua Pera,ma numesc Bogdan,si am o problema,trec printr-o situazie dificila pe plan financiar si i n acelasi timp pe plan sentimental.Iubesc o persoana de care m-am despartit de curand,cu care continui sa ma aud la telefon,dar care imi tot repeta intr-una ca intre noi nu va mai fi nimic niciodata,si asta pt. ca trecand prin situatia financiara in care sunt am devenit rece si am pus pe primul plan problemele de tipul rate,chirie,uitand sa mai fiu romantic.Comportamentul ei ma darama,eu fiind si o persoana mai pesimista de felul meu,nu reusesc, desi stiu ca iubind-o ar trebui sa respect ce ea a hotarat in momentul asta,sa ma remotivez si sa ma merg inainte.Nu trece minut in care sa nu ma gandesc la si incetez sa ma mai gandesc la altceva,o sun tinand-o ore la telefon spunandu-i aceleasi lucruri,desi ei nu-i place,nu reusesc in momentul de fata sa imi triesc viata separat de ea,si nu stiu ce sa fac.?

  38. Interesant si constructiv, totodata acest articol e o certitudine ca intotdeauna o sa gasesti ce cauti, eu personal sunt la o rascruce de drum si inainte sa ma decid ce sa fac si inspre ce sa ma indrept am decis sa ma opresc o clipa sa ma analizez profund, sa inteleg lectia. In acest context am cautat sa-mi insusesc informatii, poate sa gasesc raspunsuri…si..surpriza..raspunsurile vin din cele mai neasteptate locuri incarcate de o energie fantastica. As avea atatea de spus …Ma rezum la un sincer MULTUMESC!

  39. Buna Pera!
    E prima data cand raspund unui articol de al tau,desi te citesc de mult timp.
    Am facut o facultate (pot sa spun ca nu m a atras) ,am facut o doar ptr parintii mei ,ca drept urmare nici note bune nu am avut in timpul facultatii.Bun.
    Am terminat facultatea si acu muncesc intr un domeniu in care nici nu mi place .
    Iar acum simt ca vreau altceva ,ca vreau sa simt ca traiesc ,ca vreau sa fac ceva ce mi place, dar nu prea stiu ce, am uitat sa ma bucur de micile placeri ale vietii.Stiu doar casa, munca, iar casa.Nu stiu daca m ai inteles, dar sper sa vezi mesajul.
    Multumesc ptr timpul acordat.

  40. imi pare bine sa citesc pe materialele tale ca unii din mentorii tai sunt si aceea care ma motiveaza pe mine. problema mea e cu baiatul de 18 ani care are niste probleme de comportament deoarece la 12 ani a fost diagnosticat cu ADHD si unele semne nu dispar din sistemul lui cu toata munca depusa pana acum. ai materiale sa-mi recomanzi pentru a ma mai documenta in privinta evolutiei simptomelor de ADHD la adolescenti si adulti?dar sa fie ceva demn de citit … toate prostiile de pe net le stiu pe de rost.

  41. Pera trebuie sa te intreb ceva.
    Intr-un material anterior ai spus ca daca avem posibilitatea sa punem o paine pe masa si avem un venit din care sa traim cat de cat, sa nu renuntam la el.
    Acum spui ca trebuie sa iesim in afara zonei de comfort ca sa reactionam la suferinta.
    Cazul meu este urmatorul. Am un loc de munca, pe care il displac enorm din cauza patronului, dar pe de alta parte am si chirie de platit, si daca sar din avion fara parasuta nu stiu cum o s-ajung jos.
    Vreau sa-mi dai un sfat.

  42. Titlul este sugestiv, poza nu prea. Ala nu e spit (din poza), ci e lat. E un sut in fund dat ceva mai … parinteste..
    Cand dai cu spitul, dai cu rautate si violenta… 😀

  43. Registrul meu de definiții ale paranormalității sau ale metafizicii a fost, în contextul acestei lecturi, neantizat. Evident există dimensiuni ale evoluției omului și există un mesaj al timpului pe aceste dimensiuni, mesaj care se compatibilizează cu toate limbajele lumii.
    Războiul…Îmi place felul în care concretizezi tu realitatea. Am încercat și eu această strategie convinsă că este singura pe care o am la îndemână. Și azi caut astfel de contexte de trezire a conștiinței omului în relație cu propriile nevoi…chiar dacă agresivitatea nu mai este chiar agresivitate și se fluidizează în varii forme în manifestare. O altă idee mă macină însă de ceva vreme: Nu mai cred că intrarea omului în rost a fost lăsată de univers e seama…altora. Cred că în noi există ”butonul” pe care este suficient să-l apăsăm pentru a ne schimba atitudinea față de propriile comportamente.Fie că este durere cum spui tu, fie că este rușine cum cred eu…, nouă, dincolo de evoluția prin adaptare la mediu care se face prin citirea genetică a nevoilor ne-a mai fost dată o funcție care declanșează conștientul în relația cu imediatul nevoilor.Care este, unde este, Pera?

  44. respect pentru tot ce faci. sunt pregatit sa primesc cat mai multe suturi pentru ca stiu ca merit. am inceput un razboi cu mine insumi sau mai bine zis cu demonul din mine si cu ajutorul tau sper ca o sa il castig. apropo cartea „personalitatea alfa” din punctul meu de vedere merita nota 10+ ,felicitari.

  45. am inteles din nou ca suntem in plin razboi..psihologic,lumea se intreaba cand o sa ozbucneasca razboiul de care se spune in previziuni.Suntem ca broasca aceea care o pui intr o oala cu apa rece pe foc si treptat fierbe si pocneste ca nici nu si da seama iar atunci cand arunci o proasca intr o oala cu apa clocotita pocneste pe loc.noi nici nu simtim atunci cand ne complacem in zona de comfort..tre sa sarim din oala chiar daca i caldut si bine. Doamne Ajuta!!!Fara El nici macar nu ne trece prin cap ca ar fi posibil sa sarim din oala.Aici intervine gratia Divina ,din meritele faptelor bune de a i ajuta pe altii de a fi pozitiv cu credinta si speranta.lumina Diavina si inspiratie Pera!!!!

  46. Buna ,Pera , am intrat pe acest site din necesitatea de a-mi controla emotiile negative, cele care ma controleaza adesea si imi taie din elan.
    Daca ar fi sa ma caracterizez, am o personalitate ezitanta,cu o teama de ridicol putin cam exagerata.
    Toate situatiile unde nu sunt suficient de bine pregatita ma fac sa ezit…si ironia sortii este ca imi doresc sa progresez , insa dupa cum bine ai punctat fara a fi scos din zona de comfort acest lucru e cam greu de realizat daca nu imposibil.
    Probabil sursa acestei incertitudini rezulta din educatia pe care am primit-o…daca nu te pricepi, nu te baga….totusi , orice lucru are un inceput.Doar multe din lucrurile pe care stim sa le facem le-am invatat , ceea ce inseamna ca au avut si un inceput poate ca un pic mai stangaci.
    Te felicit pentru ideea de a posta astfel de articole si iti doresc multe „suturi constructive”.

  47. Nu cred ca un psiholog trebuie sa-si asume responsabilitatea pt rezultatele clientului in locul clientului. Acest lucru il deresponsabilizeaza si mai mult pe client care a ajuns acolo pt ca nu isi asuma responsabilitatile pe care le are. Nu cred ca a transmite un mesaj de genul ” Esti asa pt ca meriti ” , ” Meriti sa suferi pt ca…” e benefic clientului din psihoterapie. Un astfel de mesaj ii adanceste si mai mult sentimentul de vina care poate l-a adus deja in starea respectiva. A ii pune o oglinda si a-l ajuta sa vada cum a contribuit el la nefericirea lui, nu-i totuna cu a ii spune ca isi merita suferinta…

  48. Filmul ” Fight Club” sustine destul de bine unele idei despre cum suferinta te dezvolta. Am vazut filmul, am citit si articolul si cred ca merg foarte bine impreuna. :).

  49. Pera eu sunt de acord cu ideile din acest articol. Ba chiar am fost in situatia de a-ti cere ajutorul si initial nu am inteles pe deplin ceea ce ai facut , dar nici nu a fost nevoie pentru ca subconstientul meu a fost marcat de raspuns . Desi nu vreau sa par ipocrit sau sa exagerez , cred ca lumea din jurul meu ar fi mai folositoare pentru mine daca ar fi un pic mai rai , si in loc sa ma consoleze sa ma faca sa sufar. Cunosc starea de suparare pe toata planeta si desi intru in ea rar cand o am ….sunt un pericol pentru cei ce vor sa imi disturbe munca . Si ca sa termin cu comentariul asta. Este vreo definitie pentru starea care apare atunci cand nimic , dar absolut nimic nu merge cum trebuie . Si daca da este vreo cale de a ti-o induce artificial?

  50. Multi sunt chemati,putini alesi.Nu te astepta ca toti sa te inteleaga,asa m-am inbolnavit eu,incercand PREA MULT sa ma fac inteleasa.Multumita tie,dupa 17 ani de suferinta am realizat ca merit sa fiu respectata si MA RESPECT.Nu ma mai pot atinge jignirile celor slabi,am inteles ca n-au constiinta si basta!Ieri am facut 100 km pana la Kapa center si inapoi Deta doar ca-mi era teama sa conduc bicicleta prin oras.A fost excelet,ma simt perfect siind ca mai am potential fiindca tu m-ai incurajat.Fii multumit ca ai schimbat viata a cativa care-ti suntem recunoscatori.Cand vei obosi,vom fi langa tine sa-ti amintim ce ne-ai invatat.Sunt prea putini oameni ca tine care sa ajute neconditionat.Viata e o lupta dar sa nu uiti de tine,habar nu ai ce usor te poti pierde preluand problemele altora.Toate trebuiesc facute cu masura.Bafta.

  51. Cat adevăr grăiește omule! Asa este oameni fac orice pentru a reveni la zona lor de confort iar acest lucru l-am experimentat pe propria piele astfel am renunțat la visul meu crezând ca nu este pentru mine insa mi-am dat seama ca am renunțat deoarece am vrut sa ma intorc in zona de confort!

  52. Inca nu imi vine sa cred ca un scurt articol a avut un asemenea impact asupra vietii mele. Am citit articolul asta mai demult si acum voiam sa iti multumesc pentru efectul avut. Am invatat sa ies din zona de confort cu orice pret, sa nu-mi mai fie frica, sa accept durerea si suferinta si sa NU incerc sa le inlatur sau sa le maschez(ci mai de graba sa le „imbratisez”) si sa ma concentrez asupra lor pentru ca ele reprezinta combustibilul necesar, focul interior, care te motiveaza cum nimic altceva nu te poate motiva.

  53. I loved as much as you’ll receive carried out right here. The sketch is tasteful, your authored subject matter stylish. nonetheless, you command get bought an shakiness over that you wish be delivering the following. unwell unquestionably come further formerly again as exactly the same nearly a lot often inside case you shield this increase.

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.