Introdu e-mail-ul și te voi învăța, printr-un mini curs de 8 lecții, cum să îți descoperi vocația!
*Prin abonarea la newsletter îți exprimi acordul de a folosi datele tale pentru a putea comunica cu tine și accepți termenii și condițiile noastre. Informațiile tale nu vor fi niciodată distribuite unor terți.
articol
După 6 ani cu Oxana

 

Luna asta se împlinesc 6 ani de când sunt căsătorit cu Oxana Novacovici.

 

Mi-a fost frică de căsătorie pentru că intram pe un teritoriu necunoscut pentru mine însă o iubesc pe Oxana prea mult ca să nu îi fac poftele :)

Taică-miu ne-a părăsit când aveam 9 ani și s-a refugiat în alcool. Pentru mine există relația mea cu tata și relația mea cu mama, însă aproape niciodată nu vorbesc despre "noi 3". Mama, tata și fiul. Familia nu a fost o valoare pentru mine sau o oază de liniște sufletească, putere și iubire.

Familia pentru mine a însemnat o sursă de traume, stres, furie, agresivitate, un iad emoțional și un mediu toxic.

O felicit pe mama pentru puterea de a divorța și de a ne proteja cât de cât de și mai multă suferință.

A fost nevoie de introducerea asta ca să înțelegi de unde frica mea de a-mi întemeia propria familie. Nu știam și nu simțeam să existe ceva bun acolo.

Ce vreau să îți spun acum, ca și psiholog ce lucrează din greu pe relații de cuplu, și din propria experiență personală, e următorul lucru:

 

Majoritatea lucrurilor pe care le știm despre căsătorie și relații de cuplu sunt greșite.

 

Moștenim tipare parentale, convingeri și frici, ne sunt băgate în cap tâmpenii de către entități care doresc să profite de pe urma naivității noastre. Marketing-ul , mass-media, religia, afacerile, sistemul politic și educațional, toate sunt croite pentru a profita de pe urma unei turme de oameni care pun botul la "așa e corect, așa trebuie, așa e civilizat".

Nu există decât un uriaș val de ipocrizie ce acoperă realitatea, și realitatea e că atunci când artificiile și sărbătoarea se termină, când luna de miere se încheie, pentru mulți oameni începe o dramă ce durează ani și zeci de ani dar nu mai pot ieși din ea.

 

Mai jos am să îți spun câteva lecții pe care le-am învățat despre relații împreună cu Oxana, sperând că ele vor fi de folos.

 

Am și creat un audiobook împreună :). Însumează toate lecțiile învățate de noi și îl găsești aici: http://bit.ly/2MhyVo1

 

părinții noștri nu s-au băgat nici măcar cu un sfat despre familie în relația noastră și le suntem recunoscători pentru asta. Dacă ar fi făcut-o și-ar fi luat-o peste botic pentru că și eu și Oxana am crescut independenți și într-o măsură autosuficienți, și ne luăm propriile decizii

❥ am aruncat la gunoi aproape tot ce înseamnă tradiție și ne-am construit o relație de la zero, prin experimentare. Asta ne place? Păstrăm. Asta nu ne place? Nu păstrăm. I-am acordat celuilalt spațiul necesar pentru a experimenta și a descoperi ce-i place și ce nu.

❥ am pus evoluția personală și a partenerului pe primul loc. Nu iubirea. Iubirea e minunată, e acolo, și e o sursă mare de putere dar nu ne-am aburit unul pe altul cu cuvinte frumoase și o zonă de confort a afecțiunii. Ne-am adresat reciproc marile întrebări permanent și o facem și azi: Ai grija de sănătatea ta? Cum mâncăm? Cum facem sport? Cum câștigăm bani? Ce stil de viață vrem? Cum relaționăm cu cei din jur? Cum ne petrecem timpul acasă? Ce valori avem și cum le putem concilia? Cum e conexiunea noastră cu propriul suflet și cu divinitatea?

❥ am citit permanent, am mers la cursuri permanent, ne-am perfecționat permanent ca și când am fi singuri pe lume. Ne-am încurajat unul pe altul, ne-am amplificat puterea pentru a fi puternici pentru ca dacă într-o zi nu am mai fi împreună, să ne putem spune reciproc: "m-ai găsit naiv și inocent și ai lăsat în urmă un om extrem de puternic, matur și autosuficient".

nu ne-am folosit de slăbiciunile și vulnerabilitatea celuilalt pentru a ne manipula reciproc și a ne plasa în poziții de superioritate și putere ci am protejat și prețuit acea vulnerabilitate ca făcând parte din umanitatea noastră

am vorbit mult. am trecut prin mai multe crize care rup relații pentru totdeauna și am făcut asta începând prin a ne deschide inima, prin a ne arăta așa cum suntem, cu lumină și întuneric și am acceptat că o relație este și un drum de autocunoaștere în care vor ieși la suprafață lucruri pe care nu le știm despre noi sau celălalt chiar și la foarte mulți ani după ce ne-am întâlnit prima oară. Procesul poate va dura pentru tot restul vieții și nu am bătut în cuie nimic.

am învățat să îl iubim pe celălalt când merită cel mai puțin, când e cel mai rănit, slăbit și se iubește pe sine cel mai puțin, când se simte vinovat cel mai mult și când se judecă cel mai aspru. Asta a făcut o mare diferență.

am învățat să ne spunem nevoile, să cerem ce vrem și să acceptam un NU atunci când celălalt nu are resursele să ne satisfacă nevoile. Am învățat să gestionăm situațiile în care avem bateriile golite.

libertate. Atât de multa libertate există în relația noastră cât nu există la indivizii burlaci :) asta ne-a apropiat mai mult decât orice altceva pentru că a fi împreună este zilnic o alegere conștientă. Nu stăm împreună din obligație, plictiseală sau de ochii lumii. Suntem împreună pentru că îmi place omul de lângă mine. Pentru că știe să își poarte singur de grijă, pentru că evoluează, pentru că e o prezență plăcută și are o energie minunată. Pentru că pot sa îl respect și admir, pentru că nu se oprește din drumul LUI, care e doar al lui însă am înțeles că putem să fim prieteni de drum.

sexul - super important. Să fie de calitate, constant și cu pasiune. Pentru asta însă din nou a fost nevoie de educație. Când doi oamenii stau în aceeași casă, în același pat, hormonii responsabili cu pasiunea și erotismul zboară pe geam și vin ăia de familie. Care nu sunt răi, dar fără foc și pasiune în relația ta, relația moare. Citește-i pe Esther Perel și pe Cristi Popan. Îți vor salva relația, viața sexuală și mai ales sufletul când provocările relaționării pe termen lung vor veni inevitabil.

aventura - una din cele mai inteligente mișcări a fost să decidem într-o zi că amândoi avem nevoie de o doză de aventură, mister, necunoscut în viața noastră și să ne dăm seama că putem să fim o echipă în aceste aventuri. Am dechis o ușă secretă în relația noastră prin asta și am putut să trecem la alt nivel de înțelegere, iubire și putere personala și în relație.

subiectele tabu (sexuale, vicii ca jocurile de noroc, gelozii, agresivitate, alte atracții, sentimente de inferioritate/superioritate) trebuie neapărat puse pe masă, cu cât mai repede cu atât mai bine.

 

Pentru că foarte multă lume are întrebări după ce citește aceste rânduri, am decis să creez împreună cu Oxana un audiobook pentru cei care își doresc să scape de multe suferințe absurde și inutile și să găsească iubirea în propria relație: http://bit.ly/2MhyVo1

 

Nu te teme ca îl vei răni pe celălalt. Poate chiar o vei face însă după șocul inițial, se va releva adevărul despre fiecare și despre relație și poate fi un început cu forțe noi, curățați de pietrele de moară ale trecutului care vă duc la fund. Dacă lași subiecte tabu în cuplu neexprimate, dacă ascunzi rahatul sub covor, aceste subiecte tabu sunt ca niște Gremlins. După 12 noaptea se transformă și îți garantez că cineva îi va hrăni după 12 noaptea. Cu cât a trecut mai mult timp de ascuns rahatul sub covor, cu atât demonii vor avea mai multă forță. Crede-mă pe cuvânt că oricât de frică ți-e să deschizi subiecte sensibile pentru tine și partener, ele își vor cere prețul. Dacă le spui, ele ajută la vindecare și curățare.

 

❥ un lucru care mi-a salvat relația de mine însumi, care am moștenit distructivitatea lucrurilor frumoase din viața mea de la tata, a fost să îmi asum total responsabilitatea sentimentelor mele. Sunt nervos și furios? E ceva din mine ce trebuie să lucrez. Sunt gelos? Sunt fricile și sentimentele mele de devalorizare, lipsa de iubire de sine, care pot fi lucrate și depășite. Sunt neîmplinit? Viața și drumul meu îmi aparțin, eu sunt creatorul realității mele deci dacă vreau altceva în viața mea, aș face bine să mă pun pe treabă. Niciodată nu e celălalt responsabil pentru că eu mă simt într-un fel. Celălalt e doar o oglindă. Dacă sparg oglinda, eu nu voi fi mai bine.

❥ mai sunt multe, vor face obiectul unei cărți, probabil care va marca 6 ani :)

 

Concluzia:

 

Limitările sunt doar în capul nostru.

 

Poți să ai o viață super fericită așa cum ți-o faci cât timp accepți că permanent munca este cea interioară. De autocunoaștere. Ai dreptul să te răzgândești când descoperi că ceva e diferit față de cum credeai că este. Fii sincer și spune cine ești, cum ești, ce simți, cum te-ai schimbat. Nu-ți fie frică de pierdere. Dacă vrei un partener adevărat, tratează-l ca pe cel mai bun prieten al tău (atunci când nu îl tratezi ca pe pornostarul tău preferat), dorindu-i binele, acceptându-l necondiționat și nu te mai căca pe tine când ego-ul îți este șifonat.

Mergi la suflet, nu te opri la ego.

Încurajează-ți partenerul sau partenera să devină ceea ce a fost menit să devină și nu te agăța de el ca de un colac de salvare. Tu ocupă-te de tine, că asta-ți e în putere. Și devino și tu ce ai fost menit sa devii.

 

Fii fericit, cine pleacă de lângă un om care știe să fie fericit?

 

La sfârșit s-ar putea să îți dai seama că a deveni ceea ce ai fost menit să devii în urma muncii de dezvoltare și a avea prieteni de drum nu se exclud reciproc.

Și nu uita să te distrezi în această călătorie. Fericirea poate fi doar în momentul prezent.

 

Nu uita să îmi adresezi întrebările tale dacă ai.

 

Cum să îți construiești o relație indestructibilă, aici: http://bit.ly/2MhyVo1

 

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

 

Distribuie acest articol pe reteaua ta preferata de socializare
COMENTARII
Intră în discuție. Lasă mesajul tău mai rapid cu contul de social media.

Termeni și condiții