SCLAV, -Ă, sclavi, -e, s. m. si f. Persoană lipsită de orice drepturi, aflată în proprietatea deplină a unui stăpân de sclavi pentru care munceşte; rob. ♦ Fig. Persoană care satisface orbește și servil voința altuia ♦ Fig. Persoană care își subordonează integral voința sau acțiunile unei pasiuni, unei dogme, unui viciu etc.
Un copil se naşte.
Primii oameni cu care intră în contact sunt părinţii.
Părinţii, pe lângă iubire îi oferă reguli.
Reguli despre ce e bine şi ce e rău
Una din reguli în cele mai multe cazuri e: „Nu ieşi în evidenţă, stai cu grupul, fă ce fac şi ceilalţi, încearcă să ai o viaţă decentă, să iei note bune, să nu faci lucruri ciudate, fă o facultate, găseşte o slujbă cu un salariu bun, întemeiază o familie, aşează-te la casa ta şi fă copii la rândul tău. La sfârşit vei fi o persoană împlinită. Aşa e viaţa şi aşa e bine pentru tine.”
Pentru că îşi iubeşte părinţii, copilul îi ascultă.
Merge la şcoală.
La şcoală sunt câteva reguli foarte importante pentru „succes”:
1. Stai în banca alături de alţi 20-30 de copii ca tine.
2. În faţa ta se află o catedră şi o persoană care te va învăţa să relaţionezi cu autoritatea care urmează părinţilor.
3. Şcoala este continuarea a ceea ce vor părinţii şi societatea pentru tine. După 12 ani de şcoală plus 3-5 în facultate, vei atinge acea bornă în viaţa ta când poţi să ai o slujbă şi un salariu care apoi îţi vor permite să accesezi următoarele obiective: familie, casă, copii.
4. Nu eşti la şcoală ca să pui la îndoială ceea ce spune autoritatea, să îţi exprimi personalitatea sau unicitatea.
5. La şcoală se vine la ore fixe, se fac orele, se iau pauze, se pleacă acasă. Eşti antrenat pentru viaţă – adică pentru slujba ce va urma. E nevoie de tine în birouri, fabrici şi ghişee. E nevoie de oameni care să manevreze maşini şi hârtii, fişiere şi calculatoare.
6. Dacă se poate să existe uniformă. Nu vrem să vedem diferenţe, ci asemănări. La fel cum fabrica produce piese în serie, la fel şi şcoala trebuie să producă muncitori obedienţi în serie.
7. Nu contează ce vrei tu, ce îţi place să faci sau ce idei ai. Orice vis ai, poate fi îndeplinit având note bune la şcoală, găsind o slujba bună, fiind un cetăţean model cu casă, familie şi copii. Acestea sunt prioritare, orice altceva e hobby şi nu merită prea mult timp şi energie.
8. Orice testare a ta necesită probe de memorie. Testele şi examenele sunt o ocupaţie a minţii tale ca să nu îţi dai seama de adevăratul rol al şcolii care e să te pregătească să fii un muncitor obedient care respectă autoritatea, care nu pune la îndoială ce i se bagă în cap de către ORICE autoritate când ajungi adult (tv, politicieni, profesori, şefi).
9 . Tot ce contează e să MEMOREZI TOT. Nu e nevoie să îţi dezvolţi abilităţi practice. Să comunici, să ai relaţii, să faci bani, să fii o persoană sănătoasă, să îţi descoperi vocaţia. Vei plăti să înveţi toate astea după 30 de ani când POATE realizezi că eşti doar o carcasă fără suflet, un robot produs în serie care se va revolta.
10. Orice încălcare a vreunei reguli de mai sus se pedepseşte cu atenţionări, scăderea notei la purtare sau exmatricularea.
Daca vrei să fii diferit, nu te vrem
Pe la vârsta de 15-16 ani începi să îți pui niște întrebări.
- Oare e bine ce fac?
- Cei voi fi când voi fi mare?
- Cum va arăta viața mea?
Nu e nimeni să îţi răspundă decât părinţii, profesorii, televizorul şi alţi tineri ca și tine.
Şi toţi spun în cor: ia note bune la şcoală, fă o facultate, găseşte o slujbă, când ai salariul tău ataci următoarele obiective: familie, casă, copii. Asta e bine pentru tine şi e important să fii un cetăţean model.
Mergând cu turma şi respectând regulile POATE iei BAC-ul şi poate ajungi la facultate.
Povestea din cei 12 ani ce au trecut se repetă, dar acum pe lângă memorarea informaţiilor mai ai şi alte ocazii de a-ţi distrage atenţia de la cine eşti cu adevărat şi ce vrei să faci cu anii din viaţa ta ce se scurg precum nisipul în clepsidră.
Acum ai viaţă de STUDENT.
Poţi să bei, să faci sex, să te droghezi, să te joci pe calculator sau toate la un loc.
Tragi tare să atingi obiectivele ce ŢI-AU FOST TRASATE DE ALŢII.
Unii mai se pierd pe drum, însă majoritatea turmei ajunge la destinaţie.
Îţi faci poză cu colegii şi dai licenţa.
Nu mai eşti student şi eşti la un pas de primul mare obiectiv de succes în această viaţă a ta.
Slujba și Salariul
Nu ai experienţă pentru că şcoala nu voia să ai experienţă, ci vroia să fii o oaie proastă şi obedientă care face muncă de rutină, ascultă de autoritate şi cumpără ceea ce vrea televizorul care e deţinut de aceeaşi oameni care au şi magazinele din care tu vei cumpăra.
Aşadar, sistemul este simplu. Munceşti pentru mine în birou sau fabrică. Eu te plătesc pentru orele petrecute, nu pentru talente, abilităţi sau personalitate şi nici pentru rezultate, idei sau productivitate. Vreau să îţi dau cât mai puţin şi să îţi iau cât mai mult. Apoi, cu banii puţini ce ţi i-am dat vreau să te duci să cumperi tot felul de rahaturi pe care TE-AM FĂCUT SĂ CREZI CĂ SUNT INDISPENSABILE.
Acum eşti unde am vrut să fii. Eşti pe roată ca un hamster şi cu cât fugi mai tare, cu atât pământul de sub picioarele tale se învârte mai repede.
Vrei să găseşti vinovaţi? Nu prea ai cum. Părinţii şi profesorii sunt crescuţi în acelaşi sistem şi sunt învăţaţi să repete poezia care le-a fost şi lor repetată până li s-au spălat creierele.
Să nu ne abatem de la subiect.
Ai o slujbă şi un salariu. Ai ajuns la 25-30 de ani.
Eşti un sclav care se crede liber – adică cea mai periculoasă formă de sclavie.
Dacă nu eşti de acord, fă un test. La următoarea întâlnire/şedinţă a şcolii/firmei/instituţiei tale ridică-te în picioare şi exprimă-te din suflet. Spune ce crezi cu adevărat despre cei din jur şi despre viaţă. Ce schimbări crezi că sunt necesare, spune ce drepturi crezi că meriţi şi că vrei să ai susţinere pentru a-ţi atinge PROPRIILE TALE VISURI ŞI OBIECTIVE, pentru că tu crezi că eşti O PERSOANĂ CE CONTEAZĂ ÎN ACEASTĂ LUME.
Dacă nu poţi să faci asta nu ai un drept fundamental al omului. Dreptul la liberă exprimare.
A zis cineva SCLAV?
Există mai multe nivele de sclavi.
Unii o duc mai bine decât alţii.
În lagărele de concentrare, deţinuţii cei mai loiali erau puşi să îi bată şi să îi maltrateze pe ceilalţi colegi ai lor mai puţini norocoşi.
Când un jandarm plătit din bugetul de stat bate un student, ce altceva e decât aceeaşi poveste ca în lagărul de concetrare?
Dacă întrebi un sclav modern „CINE EŞTI TU?” îţi va răspunde identificându-se cu munca sa.
Sunt inginer. Sunt medic. Sunt avocat. Sunt programator. Sunt psiholog. Sunt muncitor, profesor sau orice altceva ce fac 8-10 ore pe zi.
Nu te-am întrebat ce faci sau ce meserie practici. Te-am întrebat CINE EŞTI? DE CE CONTEZI ŞI DE CE EŞTI IMPORTANT?
Nu ştii să răspunzi pentru că nu te-a învăţat nimeni cum să răspunzi la întrebarea asta. Sclavii nu există ca fiinţe individuale, ci doar ca roboţei care să servească trup şi suflet, uitând cine sunt cu adevărat şi că merită tot ce e mai bun pe lume.
Când te dezbraci de ce vor părinţii, şcoala, şeful, televizorul, prietenii, când rămâi singur pe o insulă şi nu trebuie să te mai prefaci ca să mă impresionezi…CINE EŞTI TU?
Te crezi poate mai bun decât un sclav de pe plantaţii care era biciuit de stăpâni.
Ştii ce le era distrus scavilor în primul şi primul rând?
Încrederea în sine şi voinţă.
Asta ca să nu creadă că merită mai mult şi să treacă la acţiune.
Spune-mi te rog, ai ÎNCREDERE ÎN TINE?
În afară de slujba ta, ce alte lucruri ştii să faci?
Cum îţi vei câştiga existenţa dacă mâine nu mai ai slujba de azi şi nu te angajează nimeni?
Dacă de mâine e o nouă regulă care zice: „De azi, fiecare va câştiga bani pe măsura rezultatelor pe care e capabil să le genereze. Fiecare om se va baza de azi pe abilităţile sale, pe expertiza sa şi nu mai plătim orele petrecute la muncă, ci plătim REZULTATELE.”
Ce rezultate poţi să oferi azi? Care e talentul tău şi abilităţile tale care folosesc celor din jur şi pentru care poţi să fii plătit?
Lăsăm slujba.
În iubire, ai ÎNCREDERE ÎN TINE?
Îţi place iubirea, sexul, partenerii de viaţă şi de iubire pe care îi ai?
Te-ai întrebat de ce îţi lipseşte creativitatea, abilitatea de a rezolva probleme, capacitatea de a pune la îndoială adevărul spus dintr-o singură sursă?
Sclavii nu au nevoie să gândească, ci doar să execute.
De ce singurul fel în care te gândeşti că poţi să faci o sumă mai mare de bani e să îţi vinzi un rinichi?
De ce ai tot timpul emoţii negative când vine vorba de iubire? De ce nu mai eşti capabil să trăieşti iubirea cu inocenţa pe care o aveai la 6 ani?
Nu mi-e deloc uşor să îţi spun toate aceste lucruri pentru că am fost şi suntem colegi de suferinţă pe planeta asta.
Cum altfel aş putea însă să te trezesc dacă nu te revolţi? Poţi să te revolţi împotriva mea, dar nu uita să te revolţi şi împotriva stăpânilor tăi care te vor fără personalitate şi care nu vor să îţi ceri drepturile.
Te-ai născut cu tot ce e nevoie ca să ai exact viaţa pe care o vrei.
Vreau să închei cu un citat din cartea Descoperă-ţi destinul de Robin Sharma:
„Cei mai mulţi dintre noi, care trăim azi pe Terra, am pierdut această legătură cu Eul nostru adevărat, această stare ordinară a fiinţei în care nu ne temeam să abordăm ceea ce este posibil şi să tindem către stele.
NU ŞTIM CINE SUNTEM.
Ne-am transformat în oameni care se comportă egoist, mânaţi de frică şi de durere. Acest comportament nu reflectă natura noastră esenţială, este o consecinţă a rănilor pe care le-am suferit pe măsură ce am părăsit inocenţa cu care ne-am născut şi am călătorit prin viaţă. Doar oamenii care suferă pot provoca suferinţă. Doar oamenii cu inimile închise pot acţiona într-un mod lipsit de iubire.
….
Suntem cu toţii conectaţi la un nivel invizibil. Vindecandu-te pe tine, ajuţi la vindecarea lumii. Lucrând la tine pentru a-ţi atinge potenţialul maxim, devii model pentru ceilalţi şi îi motivezi să urmeze această cale.“
Pentru a te ajuta în drumul evoluției tale și pentru a descoperi cine ești tu, am pentru tine cartea Personalitate Alfa – Personalitatea alfa este omul care tinde permanent spre creştere şi evoluţie şi care mai devreme sau mai târziu are sănătate, bani, iubire, vocaţie şi — mai presus de toate — un spirit de învingător.
Per aspera ad astra,
Pera Novacovici
165 de răspunsuri
Felicitari pentru ideile de mai sus!Foarte bine ai infatisat,si intr-un mod cat se poate de coerent si de amplu,realitatile sociale si materiale ale epocii noastre.Traim intr-o forma de civilizatie in care,incepand de la educatia primita de la parinti,continuand cu sistemul educational,inclusiv cu defectul crestinism care inca predomina,suntem oarecum predestinati apartenentei la conditia omului de masa,inferior,limitat,cu perspectiva foarte ingusta,supus,moral,si umil.Nu exista o conditie mai inumana decat aceasta!Sa invatam asadar sa fim spirite libere,superioare,sa imbratisam iluminismul,punandu-ne pe noi in centru,lepadandu-ne de orice element ideologic care ne limiteaza atat spiritual,cat si material.Sa fim personalitati alfa!
Ca tot ceea ce trece pe langa noi este trecator,trebuie sa avem un tel in viata si anume ca nu iti impune nimeni nimic sa faci fara voia ta
Buna la toata lumea…..astazi am citit si eu pentru prima oara ce a scris PERA….si are perfecta dreptate.Eu de ceva vreme am ajuns la concluzia ca sunt un SCLAV perfect,tocmai incerc sa ma salvez.De cand am fost la scoala in prima zi a fost un copil extrem de cuminte,unde il puneai acolo statea…din clasa I si pana in clasa a VIII am luat numai premiul I,laudele curgeau atat din partea parintilor cat si a profesorilor,toti erau mandri de mine…Apoi am ajuns la liceu,insa mi-am urmat dorinta si m-am dus la un liceu de arte,pentru ca de cand ma stiu asta imi placea,mazgaleam de cand aveam 3 anisori toti peretii..Acolo am luat la fel mentiune in fiecare an,am primit si premii speciale,am participat de doua ori la olimpiade nationale….Si atunci si notele mele au mai scazut,pentru ca nu am suportat niciodata stiintele exacte,asa ca matematica si fizica erau scoase de pe lista…Mi-am mentinut notele la un nivel bun,insa stiintele exacte erau o pacoste asa ca chiuleam aproape la toate orele si mai mult de 5 sau 7 nu era media.Unii profesori erau atat de indoctrinati incat nu te puteai intelege cu ei,eu simtindu-ma mai libera ca niciodata,chiuleam de cate ori profesorul nu-mi convenea sau ora ma plictisea…Cea mai mare dezamagire a fost cand am constatat ca orele de atelier,cele in care desenam sau pictam nu imi dezvoltau creativitatea,toata lumea trebuia sa faca la fel,de parca am si avut toti acelasi stil! La un moment dat m-am revoltat si orele de chiul s-au inmultit,fugeam exact de ce imi placea mie cel mai mult adica sa pictez,pentru ca nu suportam sa fiu spalata pe creier…Inainte sa ma duc la liceu pictam cu mare pasiune,dupa liceu nu am mai pus pensula in mana,nici macar in prezent nu ma creez ceva!Cand am dat atestatul m-au taxat la nota pentru chiuluri,deh….nu mai eram asa buna,ca nu mai corespundeam.
In fine,s-a terminat si liceul …am fost fata buna,ascultatoare…etc.etc Am dat la facultate,acolo am fost o fata si mai buna,numai 10 si cate un pierit de 9,am terminat ca sef de promotie..ZILE INTREGI PIERDUTE CITIND IN DISPERARE,SUBLINIIND SI INVATAND…CUM SA DEVIN SCLAV!..Acum mai am de dat licenta si ca de obicei draga mea familie ma preseaza”Da licenta,cauta-ti de munca in domeniu,gaseste un barbat cu bani capabil sa te intretina……”asta e reteta succesului pentru ei,cat de multi bani ai si cat de bine pozitionat esti.”Ce sa faci cu arta,ca mori de foame?Mai bine cauta ceva practic,din care sa castigi bani…sa nu mai stai pe capul nostru”.
Am facut mereu numai ce trebuia si constat acum ca tot nemultumiti sunt,nu am facut destul….Degeaba a invatat,daca nu stiu sa castig bani din asta…Dar cand te-a invatat scoala ceva bun?In ce scoala pune cineva accent pe abilitatile tale,talentele tale,chemarea ta?
Parintii sunt primii care te indoctrineaza,apoi profesorii,seful,sotul….etc toti cotribuie ca tu sa devii SCLAVUL perfect.
Momentam am terminat facultatea si am de dat licenta…..Familia continua in acelasi stil….”Trebuie sa o dai,doar nu ai facut facultatea degeaba!”
Eu nu ma vreau sa o dau,nu mai vreau sa repet ca papagalul ce scriu altii,ce spun profesorii doar pentru ca ei cred ca asa e bine!Detest stilul asta de predare,chiar daca nu am spus nimic….Ca daca ma revoltam la scoala si faceam probleme,vai si amar era acasa….
Vorbesc acum din perspectiva unui sclav-model…Am 23 de ani si nu am incredere in mine si nici vointa,exact ce si-au propus cei care ne manipuleaza.Nu mai am incredere in mine ca pot realiza ceva,pentru ca talentele mele zac undeva ingropate si nevalorificate…Nu am vointa sa mai fac ceva,pentru ca directia in care toti ma obliga sa merg nu imi da nici o multumire…Am inceput de vreo 3 ani sa citesc carti de spiritualitate,sa incerc sa ma regasesc,sa imi aduc aminte cine sunt de fapt…Sunt eu robotelul ascultator care e un produs finit al acestei societati bolnave?
SAU SUNT O FIINTA LIBERA,O FIINTA CREATIVA CARE MERITA TOT CE ESTE MAI BUN? e vremea sa zic STOP! mira
vine un moment cand incepi sa vezi partea buna in toate. Exista o parte buna si in scoala, si in sistemul de educatie, si in a fi angajat, nu e totul chiar alb si negru. Mai sunt si nuante de gri 😉
pai daca nu ar fi existat scoala si sistemul de educatie obligatoriu care le critica domnul Pera,acum nu ar fi stiut sa scrie prostiile astea cu care spera dumnealui sa-si cistige existenta si astfel sa nu mai fie sclavul sistemului.
Critica era la adresa CALITATII sistemului, nu spune nimeni ca nu ar trebui sa existe.
Pera, fiecare avem stapanul nostru . Zici tu sa fim liberi, insa atat timp cat trebuie sa platim taxe, toti suntem sclavi, inclusiv tu sau altii care se cred alfa. Nici nu cred ca exista cu adevarat oameni alfa; pana si oamenii din varful piramidei au un stapan, sunt sigur de asta. 😉
spune mi ce stapan am eu?spune-mi? si nu sunt deloc in varful piramidei.
ce stapan am eu in momentul in care ma duc sa traiesc pe munte, ma spal cu apa din rau, am grija de 10 oi sau capre pe care le voi hrani cu vegetatia abundenta de la munte, intr-un loc izolat in care nu ma va gasi nimeni.si nu voi plati nicio taxa nimanui si voi avea tot ce am nevoie la indemana.Imi construiesc o casa si o soba cu lemne pe care le voi lua din padure si voi planta alti copaci in locul celor pe care ii tai si voi locui cu partenera mea de viata acolo.Nu-mi va lipsi nimic.Nu simt nevoia de nimic din lumea asta superficiala.Intrebare pentru tine acum: care este stapanul tau si de ce gandesti ca un sclav?
SALUT Pera , chiar si tu ai un stapan , ca doar nu muncesti degeaba ! Intrebare : de ce faci ceace faci?
Hobby?
Nu cred !
Fac ceea ce fac pentru ca urla o voce din mine si ma impinge inainte. Prefer oricand ca vocea mea interioara sa imi fie stapan decat un alt om probabil mai prost ca mine
poate ca aici avem probleme ca nu ne mai auzim vocea interioara sau nu o lasam sa urle.
Intrebare: cum ne ascultam vocea interioara cum facem sa nu se inece?
Super articolul!
Salut Pera! si totusi ai raspuns doar la o parte a intrebarii lui Gabi(ceea ce ai dori sa credem)… nu pot sa nu ma intreb,totusi, care e scopul? bunul samaritean e numai in filme…
Nu exista scop. Imi place maxim ceea ce fac.
Oamenii sunt de fapt sclavii propriilor lor frici. Daca ar fi 20 de milioane de roamani la fel ca Pera, sigur nu ati mai plati taxele de care va plangeti, sau macar le ati plati cu placere ptr ca s-ar vedea ceva de pe urma lor. Le ar fi lor frica sa nu faca ceva cu ele. Dar se intoarce curand roata…Deja a inceput sfarsitul sistemelor bazate pe bani…
buna, citesc pt prima oara ce scrii….frumos…voi mai citi…prima impresie e ca mai breau….insa nu vreau ca un pdiholog sa spuna despre orice fiinta ca e un prost, pare o jignire….nu cred in prostie ci doar in lene….toti putem , doar sa vrem…
ceea ce ai raspuns tu, Pera , este purul adevar. Pentru ca evident ca nu traim ca sa nu facem nimic si sa ne izolam in munti singuri cuci… ideea e sa faci ceva pentru pamanul asta din expresie de sine liber exprimata.
Vocația.
Bravo Pera…e greu sa fii inteles de multi oameni de ce faci asta…as vrea sa fie macar o mie ca tine in tara asta…ne-ar fi un pic mai bine cred ! Tine-o tot asa…
@Dan Pav Ma amuza modul tau de gandire.
Exemplele pe care le dai tu acolo se numesc responsabilitati ma refer la platirea taxeler ,asa cum si in grupul de lupi exista un ALFA are RESPONSABILITATEA sa se ocupe de alimentatia tuturor ,de a ghida grupul,de al apara asta e un ALFA ,vezi tu Alfa nu isi pune intrebarea ”da cum mai sunt io alfa daca trebuie sa am grija ca toti sa manance?sau sa am grija de grupul meu_”a fi alfa nu inseamna sa nu ai responsabilitati ,in cazul nostru taxele de exemplu.
Da, cu asta sunt d acord. Sistemul de ierarhizare in aceasta societate este atat de bine gandit incat….toti suntem sclavi unii altora, de fapt ;)….asa ca veti fi ALFA in momentul in care va veti uni cu universul, fara materie, ci doar spiritual (DUPA MOARTE, IN ORICE CAZ) 😉 asta daca meritati :))
spune-i asta la un om care munceste 12 ore pe zi pentru a oferi un trai mai bun copiilor sai, sau spune-i ca este un ”slav” al societatii unui om care a facut credit pe 10 ani pentru a putea plati operatia fiului sau pentru al salva de la moare, iar acum trebuie sa faca ”suplimentare” la lucru pentru a achita creditul.
Este foarte usor sa scri genurile acestea de articole din comoditatea unui fotoliu in fata calculatorului,dar daca esti live ……
Scriu aceste articole din prisma omului care nu avea ce sa manance si a refuzat sa fie sclav. Scuzele sunt pentru ratati
Salut Pera. Inteleg punctul tau de vedere, insa nu cred ca este valabil pentru orice persoana. Din perspectiva mea daca ai anumite obligatii fata de cineva (de exemplu copii) nu iti poti indrepta toate veniturile si toata energia pe dezvoltarea ta personala, ai fi prea egoist. Dar iti poti aloca cateva ore pe saptamana exclusiv pe dezvoltarea abilitatilor etc.
Cu respect,
Andrei!
greseala ai facut-o deja facand copii aia pentru ca nu te-ai gandit inainte ca nu ai ce sa le oferi sau nu le poti oferi cat crezi tu ca este necesar.Totul este relativ.Vorba lui Pera, nu cauta scuze.
E posibil sa nu ai copii, dar poate ma insel. Ti se cam schimba prioritatile cand ii ai.
Copiii ii faci la un moment in viata, situatii de genul celor pe care le dicutam pot interveni pe parcurs, viata nu are un traseu liniar, nu poti sa o pui intr-un gantt…ce bine ar fi, nu?
Salut Razvan!
Imi pare rau, dar nu pot discuta cu tine dintr-un simplu motiv. Se scrie cu 3 „i”.
FireFox ai presupus bine, nu am copii. Si cred ca ai dreptate in ceea ce privesc prioritatile, asta vroiam sa exprim si eu. Investesti cate resurse vrei si poti in tine, insa daca de tine depind alte persoane situatia se schimba si trebuie sa faci anumite sacrificii pentru ceilalti.
Copiii si taxele vin in cele mai nepotrivite momente. Tocmai pentru ca exista copii si datorii in viata unui om, exista datoria de a te educa, astfel incat, la un moment dat sa intrevezi iesirea din labirint. Presiunea cauzata de lipsa banilor, trebuie sa fie suficienta pentru a determina pe cineva sa schimbe macazul in viata sa.
Nu inteleg de ce tot bagati copii la mijloc, din punctul meu de vedere un copil este o responsabilitate placuta, nu cred ca te numesti sclav daca iti hranesti copilul si ii oferi tot ce e mai bun, oare asta nu te implineste mai mult si nu te ajuta sa iti dezvolti personalitatea? oare nu te ajuta un copil mai mult decat iti imaginezi prin simplitatea lui? in final daca vrei sa fi liber,fi liber! asta inseamna sa nu poti acuza pe nimeni de faptele tale caci tu ai ales sa faci asa!
F BUN RASPUNSUL 🙂
imi pare extrem de rau ca nu ai avut ce manca, poate daca parintii tai ar fi constientizat responsabilitatea de a avea un copil, nu ai fi suferit.Daca lipsa de hrana s-a produs mai tarziu, te felicit a fost una benefica deoarece te-a motivat sa fi cel de astazi.Apreciez munca ta dar cateodata tragi concluzii inainte sa analizezi situatii adevarate de viata.Daca imi este permis as incheia cu o intrebare.AI FI PREFERAT CA TATAL TAU SA FI FOST UN ALCOOLIC SAU UN SCLAV AL SOCIETATII CARE SA MUNCEASCA CATE 12 ORE PE ZI SA-TI OFERE ACEA HRANA PE CARE NU O AVEAI SI CARE TE-A MARCAT DAT FIIND FAPTUL CA MENTIONEZI LIPSA EI.
Intr-un alt articol, Pera ne povestea despre lupta tatălui cu alcoolul. Știe ce spune în articolele lui, pentru că e viată trăită.
Interesant este ca,unii vaneaza greseli de ortografie, altii cauta scuze in existenta copiiilor si aduc in discutie sacrificiile care trebuie facute la un moment dat. Dar astea sunt abateri de la subiect si-n final doar scuze. Daca vrei, intr-adevar sa obtii ceva in viata,sa fii liber atat tu, cat si membrii familiei tale, trebuie sa schimbi macazul.E simplu.Trebuie doar sa intorci foaia.
Si tu ai gresit din punct de vedere gramatical, Andrei. Se spune : „In ceea ce priveste prioritatile….” si nu „in ceea ce privesc prioritatile” ca acordul nu e bun.
Dar, ma rog… chiar si parlamentarii fac greseala asta, chiar si jurnalistii si multi altii. De ce s-o fi neglijand gramatica limbii materne pana intr-atat?
La urma urmei si asta e o abilitate. Nu, Pera???
Cu prietenie
Valentina
Esti minunat draga Pera.E foarte greu ca noi oamenii sa acceptam realitatea si, ca atare semnificatia cuvantului sclav.Multi zic ca vor sa isi depaseasca conditia de sclav dar cum?Patrunzand si mai adanc in sclavie prin sistem.Calea spre propriul Ego si cautarea sensului vietii prin prisma spiritualitatii prea putini o vad…doar cei care vibreaza ca tine de ex.o simt si vad.E minunat universul in care traiesti!Ma inspiri si ma inalti!Multumesc.
Superb. O problema atat de mare intr-un articol succint. Insa sunt oameni care isi dau seama de asta, incep o noua viata, dar dau de greutati. Zona lor de confort ii trage inapoi atat de tare incat cad in depresie. Si se sinucid.
adevarat..in stadiul asta sunt acum..mai am ultima parte
Eu cred ca probleme au toti… inclusiv eu, de exemplu am 18 ani, sunt inca la lieu si am ramas orfana de tata… ASA SI? Am luptat sa nu intru in zona de confort si am reusit, akm sunt pregatita sa continui ceea ce am inceput. „Daca iti schimbi modul de a gandi iti schimbi viata” daca vezi totul pozitiv viata se lumineaza, asta inseamna sa iesi din zonade confort e foarte simplu… gandeste liber, gandeste pozitiv, viatae frumosa si valoroasa nu are rost sa o irosim cu tot felu de probleme imaginare,caci toate problemele noaste sunt doar in gandurile noastre.
Adina
Exista insa o zona, fain amenajata, unde oamenii nu au nici un fel de problema:cimitirul.
Astazi e adevarat in parte. Partea cu sclavii ce ies pe banda rulanta din scoli e adevarata. Mai departe, aceea parte cu angajarea e asa si asa. Adica astazi tehnologia a luat locul oamenilor, astfel ca slujbele sunt din ce in ce mai putine si mai greu de gasit. Unii absolventi iau calea straintatatii, altii gasesc sa faca diverse chestii mai mult sau mai putin legale pentru a trai, in timp de doar o mica parte din absolventi isi intemeiaza o afacere. Aici trebuie sa lucram! sa constientizam oamenii inca din scoli ca ar putea face bani cu abilitatile lor.
Slujbele sigure inca exista:la Mitropolie…:)
M-am saturat sa fiu robot sa merg in fiecare zi la servici sa stau intre 4 pereti, 8 ore pe zi,
Si ce ai de gand sa faci ?
Sa merg in continuare la servici pana gasesc o solutie mai buna. Adevarul este ca daca as renunta la servici s-ar putea sa-mi fie mai bine sau mai rau e 50/50. E un risc pe care tre sa m-il asum
pai?lucrezi la birou?esti claustrofob?
de ce nu te angajezi tractorist,si astfel nu vei mai lucra intre patru pereti?
Salut Pera,
Sunt in general de acord cu ideile din articolele tale.
Nu pot insa sa nu observ in mare parte dintre ele greseli de ortografie sau gramaticale, care desi nu stirbesc din importanta mesajului transmis sunt totusi de deranjante cand apar in mod repetat.
Spre exemplu nu se spune salar ci salariu. Putin mai multa atentie in aceasta directie atunci cand scrii articolele nu ar strica.
O zi frumoasa!
In Banat, din cate imi amintesc sarme li se spun e sarmalelor. Toata lumea stie asta. Si mai e de stiut ca oamenii pot avea dreptate. De foarte multe ori. Nu au in schimb bani!
Trist , dar adevarat …majoritatea asa traieste…pe banda rulanta..dar nu e asta lucrul cel mai rau,lucrul cel mai rau este caracterul oamenilor de acest gen , de cele mai multe ori care incearca sa traga in jos pe altii…sau sa-si verse frustrarile pe altii…cu alte cuvinte pesimism si afisare clara a neputintei personale…sper sa citeasca cat mai multa lume acest articol si sa-si schimbe parerea…multumim Pera !
Multumesc ca ai mai evidentiat o problema. Ai mare dreptate
Cu mare placere ! Eu incerc mereu sa ii fac pe altii sa nu mai gandeasca in felul acesta defectuos si sa se bucure de orice lucru care poate sa-i bucure si sa-i motiveze.Sper sa-i molipsesc si sa-i molipseasca si ei pe altii la randul lor 🙂
Sa iti versi frustarile pe altul e cel mai josnic, sunt foarte de acord cu tine Vaddy, si eu mi-am dat seama de curand de acest aspect, caci de cele mai multe ori prin neimplinirile noastre ii determinamsi pe alti sa faca la fel, ma bucur ca m-am trezit la timp si acum lucrez sa nu mai fac aceeasi greseala!
UN MARE LIKE 😉
Ma revolta articolul asta. Eu sunt inca eleva la liceu si ma bucur din suflet ca am ocazia sa cunosc aceste adevaruri care ma scot pur si simplu din rutina zilnica, din reguli si obligatii.La scoala cand fac ceva diferit feedback-ul celorlalti este ceva de genul: De pe ce Planeta esti? Numai tu gandesti asa. Cel mai mult detest aceasta uniformizare. Ca toti trebuie sa gandeasca la fel, sa isi ia haine de la acelasi magazin, sa fie de acord cu autoritatea, sa uite de ceea ce vor. Uneori nici nu stim ceea ce vrem pentru ca prin educatie ni se ia dreptul de a ne pune intrebarea : ce vreau eu sa fac? si de cele mai multe ori ne punem intrebarea: ce trebuie sa fac ca sa nu fac o prostie in ochii celorlalti?
De multe ori m-am revoltat impotriva sistemului, insa inainte de a-mi exprima clar in fata unui profesor nemultumirea, imi veneau ganduri: Daca spun asta, va ajunge la urechile alor mei si imi vor tine o morala de zile lungi sau profesorul respectiv ma va tine minte si in fiecare ora va trebui sa dau socoteala, ceea ce nu-mi convenea, sau cand un coleg s-a revoltat cu totii am avut de suferit, ceea ce din nou este o unealta a autoritatii pentru a ne intari conditia de sclav.
Dupa ce am citit articolul, mi-am adus aminte cum am descoperit acest site, personalitatealfa. Am cautat informatii despre asertivitate si am descoperit derpturile asertive.De atunci, din 2008 urmaresc site-ul si pot sa spun ca am reusit sa-mi modelez mentalitatea in favoarea mea. As avea o rugaminte ca in unul din articolele urmatoare sa cuprindeti mai multe aspecte ale asertivitatii, ceva de genul cum actioneaza o persoana asertiva intr-o situatie comparativ cu o alta persoana care nu este asertiva.
ce inseamna asertiv? am scris in dex dar tot nu am inteles
Hotarat
Citeste articolul asta scris tot de Pera si ai sa intelegi http://personalitatealfa.com/beta/o-trasatura-de-personalitate-alfa-comunicare-asertiva/ 😀
Da, si chestia asta …cand ai o parere diferita de ceilalti toti se uita ciudat…eu incerc sa ma feresc cat pot de asemenea oameni, dar inevitabil ma ciocnesc de altii…
Felicitari pentru articol, Pera.
Este insa a nu stiu cata oara cand vad la tine ca scrii „unii mai se pierd” in loc de „unii se mai pierd”, sau „Mai 6 ore…” Nu este OK…
mai ore 6?
A mai atras cineva atentia mai sus referitor la cuvantul „salar”. Eu nu locuiesc in zona vestica a tarii, dar am vizitat’o si adevarul e ca asa vorbesc oamenii care locuiesc acolo. Nu sunt greseli gramaticale ci doar diferente de limbaj pe tot teritoriul tarii 🙂 Si Pera chiar a spus intr’un video ca el scrie asa cum si vorbeste, ergo..
fratilor,mai scutiti-ne pe cei care vrem sa citim relaxati atat articolele lui pera cat si comentariile celor care inteleg ce face pera ,de atentionarile voastre cu privire la greselile gramaticale.bucurati-va ca si-a gasit timp sa scrie si daca atat ati observat din tot ce vrea sa ne transmita omul asta, mergeti si va culcati.ca sa citez pe cineva ,asta e „o afisare clara a neputintei voastre…” P.S.: am scris cuvintele de la inceput de rand si „pera” cu litere mici pentru ca nu am avut chef sa apas pe caps lock, na!
Lucrurile nu sunt chiar atat de simple.Suntem unde suntem, pentru ca mai avem si responsabilitati si daca incercam sa gasim solutii in mediul unde ne-am nascut, chiar daca am costientizat anumite tipare, reguli, scenarii, legi sau cum vrei sa le numesti, totusi ne intoarcem seara,( sau chiar daca nu plecam) la bilant dupa o zi de munca si ne dam seama ca am facut ce trebuie, nu ce ne place- de cele mai multe ori, pentru ca nu suntem singuri, pentru ca avem responsabilitati si nu le putem ignora.Astea nu sunt scuze si asta nu inseamna ca suntem ratati.Nemultumiti, poate, dar nu ratati.
In plus, trebuie sa fi o persoana mobila, adaptabila si oportunista, pentru ca ce merge la 25-30 de ani, nu va mai functiona, la 40 sau la 50, asa ca va rog sa vorbiti si din experienta, ca sa invatam si noi ceva.Exemple concrete, nu doar teorie 🙂
Antares – virsta nu conteaza.
Eu mi-am reinceput viata la 45 de ani si nu regret. Virsta nu are nici o importanta, pasiunea de a fi cine sunt eu si de a lucra ceea ce mi-e pe imina imi da aripi. Ceea ce fac se poate face si pina la 70 de ani si poate si dupa aceea. Mai concret iti pot spune printr-un mail personal. Fiecare este o personalitate si fiecare are drumul lui; chiar daca prin „mentalitatea de hoarda” de la scolile ce le-am facut am uitat acest lucru. Eu am inceput sa ma constientizez la 30 de ani si deoarece am fost foarte indoctrinata de acea mentalitate, a durat 15 ani sa ajung „afara” din sistem. Daca traiesc liber 15 ani s-a meritat deplin. Si o singura zi se merita!
Daca ai curajul sa admiti tie insuti ca esti sclav si decizi sa devii liber, daca te legi de virsta atunci inca nu ai curaj sa pasesti pe drumul eliberator.
Astept cu interes e-mailul personal.Din pacate, nu stiu care este procedura, ca sa nu deranjam regulile de confidentialitate.Poate ne ajuta d-l Pera(cu multumiri anticipate).
ma gasesti aici: http://www.agapecatering.at
Nu te lasa iritata de limba; in josul paginii este un link unde poti sa imi trimiti mesaj.
Bob Proctor are 74 de ani,si e inca activ!!!Apropo,stii cine e Bob Proctor? Un fel de Pera al Americii,numai ca mult mai in varsta,
excelent, adevarat.
Antares – ai putea incepe tu cu un exemplu despre ce ai incercat sa faci ca sa iti depasesti conditia
Ok.De ce nu?Eu am avut curajul sa ma rup, imediat cum am simtit ,,vant de libertate”, dar recunosc ca aveam un as in maneca, in cazul in care nu as fi reusit.Pot sa spun, ca lucrurile au mers foarte bine si destul de multi ani, cu destul de multi bani, dar nu cred ca am reusit vre-o data sa ma rup complet de sistem.Am schimbat un ,,stapan”, cu multi altii.Cand eram angajat aveam un singur stapan, cand am devenit angajator, deja stapanii s-au multiplicat, pentru ca, normal, ai taxe si impozite de plata, ai salarii, chirii sau rate la banci, etc.Nu mai punem la socoteala, familia.Intr-un cuvant, responsabilitati.Norocul meu, ca, printr-o intamplare nefericita (paradoxal nu?), mi-am redescoperit ceea ce-mi lipsea VOCATIA.Si ce sa vezi? Deabia de acum pot sa spun ca sunt sclav cu adevarat.Chiar daca fac cu placere, ceea ce fac, totusi din cadrul in care sunt, nu am cum sa ma rup si cine afirma ca s-a rupt complet, permiteti-mi sa nu-l cred.De ce?Pentru ca, asa cum am mai spus, suntem inregimentati intr-un cod de etica, de morala, de legislatie, chiar si interactiunea dintre noi, creaza lanturi de sclavie.
Ce ma nemultumeste pe mine, este timpul.Pentru ca, datorita celorlalte responsabilitati nu am timp suficient pentru asa-zisul meu hobby :), dar si daca as avea timp, sigur nu as mai face si altceva….Si cu libertatea cum ramane?Ne invartim intr-un cerc vicios, asta este adevarul…
Doar pentru ca ai responsabilitati fata de multi oameni, nu inseamna ca esti sclavul lor; sclav inseamna ca nu ai nici o parere, nici o influenta, nu esti nimic, executi doar ordine si nu poti influenta nimic – desi am auzit de sclavi ‘celebri’ care au reusit sa isi influenteze stapinii; ei au execuat ordinele dar au ramas oameni liberi in suflet. Ca si om liber, ai dreptul sa iti exprimi dorintele, ai chiar obligatia sa iti ghidezi clientii, lucratorii in directia pe care o vrei tu… Daca vrei, poti spune ca le faci prestari de servicii (radacina: servus, servitor).
Spune-i cum doresti, dar in realitate tot ce te leaga, tot un fel de sclavie este.Poate cuvantul este prea dur , poate reflecta si o anumita stare interioara a mea, dar pe subiectul acesta, as putea sa fac ore intregi de disertatie.Poti sa-mi spui ca faci doar lucrul care iti face placere si te poti rupe de toate celelalte?Nu, pentru ca toate lucrurile sunt in interdependenta.Chiar daca ai fi un pictor bun, care se si vinde, tot trebuie sa treci prin calvarul organizarii expozitiilor si exemple sunt in fiecare domeniu.Sa luam familia.Desigur, aici facem de placere (unii:))ce facem, dar facem cand trebuie, nu cand avem chef.Despre acest lucru vorbesc.In plus, nu trebuie sa uitam, ca putem sa ne reinventam la orice varsta, dar nu oricum.Pentru ca daca la 25-30 de ani poti sa risti, de la 30-40, deja stii ce vrei si nu te mai arunci cu capul inainte, oricum, iar dupa, cred ca incepi sa-ti iei toate masurile de siguranta.De cele mai multe ori ne dorim anumite lucruri, pentru ca ceilalti din jurul nostru isi doresc, dupa aceea ne dorim pentru ca si cei din jurul nostru au si iata, un alt mod de influienta si de interdependenta, care ne leaga, de tot si de toate printr-o urzeala asa de fina si de subtila ca nici macar nu ne dam seama, sclavii cui suntem.Cred ca este momentul sa reflectam mai mult la ce ne dorim cu adevarat, ca sa putem sa avem satisfactie si echilibru, pentru ca nu exista reteta general valabila pentru toata lumea.Dezbatem acest subiect persoane de sexe diferite, de varste diferite, de educatii diferite, de posibilitati diferite, evident.Atunci, cum putem stii, care este numitorul nostru comun?Care este reteta?
Acum Pera, spune-ne si tu, in cazul in care ar trebui sa te reinventezi, cu ce ai incepe?Deja stacheta ta este la un anumit nivel si desigur ai o anumita experienta in spate, te-ai mai arunca fara sa stii unde o sa cazi?Si cum?
„Aici trebuie sa lucram! sa constientizam oamenii inca din scoli ca ar putea face bani cu abilitatile lor.”- pentru asta avem nevoie de un sistem de invatamant capabil sa faca asta si nu in ultimul rand o societate capabila sa-si asume responsabilitatea calitatii propriei vieti.
fain articol
Articolul tau ar trebui promovat, inaintat si publicat ca o „Declaratie de libertate contemporana”.
BRAVO!
Daca intrebi un sclav modern “CINE ESTI TU?” iti va raspunde identificandu-se cu munca sa.
Sunt inginer. Sunt medic. Sunt avocat. Sunt programator. Sunt psiholog. Sunt muncitor, profesor sau orice altceva fac 8-10 ore pe zi.
……….paaaai pera dar dupa ce esti sclav mult timp si nu mai stii ce iti place,sau stai in fata oglinzii si iti este aproape imposibil sa-ti aduci aminte care sunt pasiunile tale sau la ce esti tu bun de fapt….cum iti readuci aminte? uneori creierele noastre sunt ca si spalate , este foarte greu sa te regasesti pe tine.stilul asta nou al tau de a rasuci cutitul in rana este mult mai bun:)la mine cel putin a avut efect si am scos de la naftalina setul de pictura si primul lucru cand voi ajunge la munca o sa testez faza cu vorbitul:))
Un sclav modern, daca nu-si aroga din mandrie aceasta identificare, nu putem sa-l acuzam de nimic.Ati uitat ca sunt persoane care, chiar au chemare pentru aceste meserii,(au har) putine, dar ,,exceptia intareste regula”.De unde stiti ca nu asta este VOCATIA lor?Nu cred ca judecam corect.Nu trebuie sa-i bagam pe toti in aceeasi oala.Scoala vietii o au decat cei care au experienta, vointa si ceva minte, dar am credinta ca oricare dintre noi am ramane naufragiati pe o insula pustie ne-am descurca cumva.
Excelent!
inainte sa vad articolul acesta in forma scrisa de o persoana (sa spun) „avizata”, consideram ca doar eu gandesc in felul acesta.Problema era urmatoarea: nu stiam daca este corect felul in care gandesc, desi simteam in felul asta.
Am un sentiment de satisfactie acum cand mi-am dat seama ca ce gandeam mi-a fost confirmat!
intradevar asa este.dar e bine pt.unii ca-i asa cu cursa sobolanului.exploatat si exploatatori va exista intotdeauna.aicea se face diferenta de gindire,de mentalitate
Wow…..asa e….acesta e felul in care se traieste in ziua de azi.
M-am identificat cu fiecare pas pe care l-ai expus in postarea ta.
Nu mai stim cine suntem si ce ne dorim. Sambata, fiind plecata cu trenul in alta localitate, ascultam conversatia unor baieti de clasa a 12-a care erau complet debusolati in legatura cu facultatea pe care vor s-o urmeze. Lumea in generam face compromisuri pentru o anumita facultate, deoarece profesia care ti-o ofera va fi banoasa, compromisuri pentru alegerea unui sot/sotii, pentru ca e o persoana buna care are un apartament si masina si ofera un anumit grad de confort, indiferent daca eu ar trebui sa ne calcam in picioare principiile de o viata etc.
Am 28 de ani si abia am inceput sa lupt sa rup lanturile care ma leaga de sclavia familiei care s-au obisnuit sa-mi programeze viata.
In ceea ce priveste locul de munca, deocamdata nu ma simt pregatita sa ma ridic in picioare si sa spun ceea ce simt.
Cine sunt eu daca n-as mai avea jobul de acum? Cum mi-as castiga existenta? Pai, practicand ceea ce am invatat ca si hobby: limbi straine, chitara, lucrusoare handmade, scris, activitati de animare copii…si nu au nicio legatura cu meseria mea ;))
Multumesc pentru articolele pe care le scrii!
Suntem sclavi pana in momentul in care constientizam asta si facem ceva pentru a iesi de sub stapanirea autoritatii. Ce bine ar fi daca tot mai multi oameni ar renunta la turma si ar incepe sa gandeasca cu propriul cap.
corect man , sad dar fff corect. sclavii de noi :((
E greu tare cu profesorii…am incercat sa-mi spun parerea in fata profesorului de matematica si sa-i spun ca nu-mi convine atunci cand asculta doi copii la tabla din variantele de bac si da variante diferite si unuia ii poate cadea o varianta mai usoara si poate sa ia o nota mai mare decat celalalt si atunci apar unele conflicte si tensiuni si i-am propus sa dea aceasi varianta amandurora.(are doar 50% dreptate ca noi ar fi trebuit sa stim toate variantele! P.S: nu sunt a12a)a inceput sa ne spuna ca nu vrea sa auda de asa ceva si ca nu-l intereseaza. O singura data am reusit tot la matematica sa reduc tema de la peste 50 de exercitii zilnice la 15-20 dar atunci am fost ajutat si de colegi…dar acum toti sunt speriati sa zica ceva de teama sa nu-l supere.
Salut Pera,
Articolul tau, la o prima vedere, pare seducator. Cui nu i-ar place sa nu mai asculte de sfaturile parintilor, sa nu mai mearga la scoala, sa-si lase serviciul si sa faca ce are chef ? Asa de simplu sa fie ?
N-ar fi mai bine sa le spui cititorilor tai ca fara o educatie sanatoasa si multa munca nu faci nimic in viata ? Exceptand geniile si cei cu noroc chior, gen Gigi Becali, sansele de a te realiza in viata fara o educatie corespunzatoare si fara multa munca tind spre zero.
Este plin internetul de retete de succes de genul : slabeste mancand copios, abdomen plat fara exercitii, engleza fluent in zece zile etc…
Robin Sharma, pe care-l citezi, pana sa ajunga sa aiba imensul succes cu cartile publicate era expert in drept, absolvise doua facultati si un master.
Salut!
sunt George si vroiam sa-ti multumesc ca poti sa arati oamenilor ca nu sunt decat niste jucarii si robotei liniari , ci pot sa faca ce vor cu viata lor , prin simplul fapt de a lua ATITUDINE.
Bravo!tot respectu pentru munca ta !!
Salut Pera! Nu pot sa nu observ ca articolul a trezit mai multe opinii impotriva decat in favoare, lucru nu foarte des intalnit pe blogul tau. Sfaturile tale sunt utile si in scurtul timp de cand iti citesc blogul am invatat cateva lucruri esentiale nu pentru a-mi dezvolat personalitatea pentru a deveni „personalitatea alfa” cat pentru a deveni mai bun la nivel personal.
Felul cum ai abordat subiectul din acest articol pune orice om pe jar si nu pentru ca intepi balonul in care suntem crescuti (unde invatam sa urmam ce spun altii) ci pentru ca pui la indoiala bazele civilizatiei. E drept ca nu e nimic mai „de admirat” decat propria initiativa si dorinta de a iesi din tipar pentru a face ceva extraordinar insa, initiativa insasi esti unul dintre lucrurile pe care le primim odata cu educatia. Pe scurt, articolul tau inteapa balonul care te-a ajutat pe tine insuti sa te ridici.
In continuare iti admir munca si nu te acuz cu nimic. Uneori, alegerea cuvintelor ia forma unor idei care poate nu au multe in comun cu ce am vrut de fapt sa transmitem. Cu aceasta ocazie, transmit tuturor celorlalti sa ia doar ce e bun din paragrafele de mai sus si la lase deoparte ceea ce nu le este folositor. In orice context, acesta este cel mai constructiv comportanment.
Asta da articol. Multumesc ca ai curajul asta. Este chintesenta a ceea ce mi-am dat si eu seama de multi ani, dar a durat (si mai dureaza) sa ies din sclavie. Dar stiu ca am fost sclava si sunt pe drumul de eliberare. Copilul meu poate merge la scoala – daca vrea – dar numai la o scoala alternativa Montessori. Imi invat copilul ca trebuie sa munceasca pentru ca altfel nu poate sa isi plateasca chitantele – dar il invat ca munca are multe fatete si nu inseamna neaparat uzina, birou… Este sa lucrezi din greu sa iti realizezi visele sa ramii ceea ce te-ai nascut, um om liber. Si sa nu te lasi amagit de cei care iti promit relizarea visului prin luarea de credite, nu merita sa iti vinzi viitorul.
Dragilor, de ce nu va hraniti cu ideile de care stiti ca aveti nevoie?E un simplu om care „s a lovit cu capul”de probleme si a incercat sa gaseasca si sa faca ce i place(ai reusit..fata de altii).Nu i guru, nici mama omida:)Vrea si tine din tot sufletul sa ne deschida ochii sa NU ajungem si sa trecem eventual prin situatia lui..Ii pasa de cei din jur;)…..NU inteleg de ce criticati mesajele?(esti mai interesant daca o faci?)- Cati dintre voi”ati calcat pedala de acceleratie”sa puneti in practica ceea ce spune?Ma-ndoiesc…nu stiti decat sa cititi si eventual sa i faceti observatie..auzi vezi ca nu ai scris corect acolo..haa..incearca sa fii mai corect…(aviz „criticilor”)
Felicitari pentru tot ceea ce faci!
Nu sunt critici, ci doar isi expun punctul de vedere, si poate asa se vor corecta si ei, deoarece vor fi lamuriti, si desi nu vor sa recunoasca undeva raman cuvintele care te apasa si te indruma sa iti lasi amprenta printr-un comentariu. acesta este punctul meu devedere 😉
Bun articolul, Pera, ca toate celelalte. Simteam eu de ceva vreme ca nu sunt facuta sa muncesc intr-o corporatie pentru banii altora si universul mi-a scos in cale oportunitatea prin care pot sa fiu eu insami, sa produc valoare si sa imi demonstrez ca sunt capabila sa ies din cursa hamsterului. Multumesc, Pera!
Bv Pera ,cine stie cunoaste…
Felicitari pentru materialele prezentate.Mi-au placut mult .Sunteti un om nemaipomenit.D-zeu v-a dat aceasta vocatie de a ajuta oamenii.Orice ar spune altii de bine sau rau continuati aceasta munca.Mult succes …
Sincere felicitari, Pera! Orice as mai adauga ar fi de prisos… Ceea ce faci vorbeste de la sine.
Cine zice ca el nu e sluga nimanui e un prost! Toti facem parte dintr-un angrenaj care se cheama societate omeneasca si, e bine sa avem un rost in aceasta lume. Seful e sluga tuturor, daca vrea sa fie respectat si iubit. Viata e un joc in care unii muncesc si dau altora din surplusul lor, altii doar consuma! E mai bine sa ai de unde si sa dai decat sa capeti de la altii fara sa platesti! Exista un principiu feng-shui care spune ca banii trebuie sa circule. Daca dai cuiva imprumut si nu-i mai primesti inapoi, vei primi din alta parte, cel putin atat cat ai pierdut! Viata e facuta dintr-un sir nesfarsit de alegeri, care ne caracterizeaza pe fiecare. Cultul muncii, memorarea atator materii in scolile urmate, te fac capabil de decizii corecte, mai ales cand te conformezi unei morale sanatoasa si refuzi sa faci lucruri care stii ca sunt gresite, indiferent daca altii le fac si, ti se pare ca le merge bine! Daca ai facut asa zisul „Pacat cu voia” vei deveni propriul dusman si vei muri d.p.d.v.spiritual. Nimeni nu te poate face sa te bucuri de viata din nou pana nu vei plati de cateva ori prejudiciul pe care l-ai adus altor persoane (daca ai o educatie morala) Exista oameni fara moralitate, carora nu li se poate aplica nici o regula! E bine sa te poti uita in oglinda si sa te saluti cu respect! Va recomand filme hd.net, filme vechi,” Revolta Samuraiului „(1967). Felicitari Pera si multumiri pentru tot ceea ce faci! Salut cu respect pe toti membri simpatizanti ai acestui forum!
Tot ce conteaza e la interior, interiorul cel mai adanc. Restu e doar o matrice, care este diferita pentru fiecare in parte. Insa ceea ce conteaza cu adevarat, e ce urmeaza in partea a doua :p
Din pacate, faptul ca putem (eu si familia mea)sa dispunem cum dorim de viata noastra, ne-a izolat oarecum de prietenii vechi care au ramas in tiparul servici-casa-televizor-somn si apoi de la capat. Ce face Pera, incercand sa trezeasca „tigrul” adormit din oameni, e o munca titanica. Eu nu am reusit sa „captez” atentia nici unuia din prieteni, chiar daca le-am oferit exemplul propriu si chiar daca ne invidiaza modul de viata. Sunt oameni care probabil trebuie sa ramana acolo unde sunt…
Oamenii incep sa isi puna probleme in momentul in care vad diferenta la ceilalti.Si asta, pentru ca asa sunt oamenii programati/sa nu iasa in evidenta. Uniformizarea nu duce insa la nimic bun. Exemplul propriu, poate face uneori trezirea persoanelor iar uriasul ce zace in fiecare dintre noi(nu doar in unii), merita starnit.
Salutare!
E optiunea fiecaruia:1.poti sa fii sclav toata viata(iti tragi o slujba plictisitoare,faci cateva credite pe 50 de ani sa-ti cumperi o „cusca” + accesorii,faci 2-3 copii la foc automat sa-ti plateasca datoriile pentru ca tu nu o sa reusesti cat esti in viata)2.poti sa fii liber(traiesti facand ce-ti place chiar daca nu castigi foarte mult).
In mare parte zici bine. O chestie pe care oamenii iar nu o înțeleg. Tu faci exact ce fac toți producătorii. Vând.
Pe vremuri sclavii erau Constransi fizic si psihic. Ceea ce ii făcea sa accepte probabil era un psihic tare. Sunt multe cazuri in care sclavii s’au revoltat .
Tu te folosești de psihicul oamenilor, care la mulți e ușor de manipulat, sunt creduli, naivi si îți vor cumpara produsul.
Dacă tot ești atât de pasionat si vrei sa oferi lumii sclipitoarea ta minte , sa lași ceva. Oferale’o , fără preț.
Eu am făcut un liceu si tot timpul mi-am spus părerea , care nu plăcea la mulți dar am învățat multe in Sc. Acum sunt un sclav care este plătit lunar dar care are ceva de spus si căruia nu ii este omorata identitatea si creativitate , punctul de vedere. Căruia i se multumeste rezultate si pr ceea ce sunt ca persoana si ca sclav.
Succes cu vânzările , iar celor creduli( am sa mă privez de originaligate si creativitate si voi zice ce zici tu) TREZIREA!!
sincere felicitari iuli, ai pus punctul pe ”i”.sunt oripilat de cat de multi oameni se ”inchina” acestui blog fara sa-si de-a seama ca defapt sunt manipulati si totul este marketing, pur marketing.viata este live, scuze pentru pleonasm, in viata reala sunt diferite trairi nu poti aplica ce citesti in carti, nu poti compara situatii de viata,scuze ca sunt mai vehement dar este parerea mea, nu vreau sa ofensez pe nimeni.
Pentru Iuli si mannu.Sunt de acord ca este si marketing,dar in caz ca nu ati observat pana acum,marketing este peste tot si in toate,de cand ne nastem si pana murim,toata viata este condusa de marketing.Unii il fac mai bine,altii mai slab si altii deloc,ultimii sunt cei care se vaita tot timpul si asteapta sa li se dea si cauta gratuitati. Si moartea vine pe bani,dar o platesc cei care raman.Iuli daca Pera ti-ar da gratis crezi ca ai face ceva?? Nu,nu ai face nimic,pentru ca nu ai NIMIC de pierdut daca nu faci. Atunci cand investesti ceva,orice,cauti sa recuperezi macar o parte,dar daca investitia este „nimic” si munca ta va fi tot „nimic”.
Bravo Pera,le zici bine,nu ai dreptate in totalitate,dar in cazul a 90% din populatie se aplica afirmatiile tale.
Trebuie un lider, un alfa, sa ne spune: IESI DIN TIPARE, iesi din zona de confort.
Asistam la o schimbare rapida a intregii societati, si e bine sa deschidem ochii, si sa tinem pasul cu schimbarea!
Altfel, ne paste eroziunea. Vom fi depasiti de evenimente, care se precipita, in secolul vitezei.
Bravo, Pera, keep walking!
Felicitari Pera. Mi-a placut materialul.O zi excelenta!
Felicitari pentru acest articol dar si pentru curajul tau.
Ma regasesc in multe din articolele tale, povestea ta, incepand de la durere, suferinta apoi consientizarea emotiilor negative si a fricii iar acum sunt in perioada de crestere, dezvoltare personala 🙂
Acum vreo 5 ani, dupa terminarea liceului am dat la facultate, cum fac majoritatea tinerilor din ziua de astazi sprijiniti de pariniti.
Inainte sa termin primul an am renuntat la facultate si am plecat la fostul prieten in strainatate.
Dar neincrederea, frica, si alte emotii negative le luam cu noi chiar daca schimbam mediul in care traim, oamenii din jur.
Astfel aceasta neincredere am proiectat-o si la nivelul relatiei, prin gelozie nemotivata, si nu numai. Am atras accea persoana care prin comportamentul sau oglindea interiorul meu. Astfel am ajuns sa fiu dominata psihic prin expresii de genul: nu esti capabila, nu poti, nu faci bine etc. A dat in mine, inselat etc. Tot ce se putea mai rau. Si nu aveam curajul sa ies din aceea relatie. Acum cand privesc in urma constientizez greselile facute, si imi dau seama ca a fost o lectie importanta pentru mine si ca am atras exact persoana cu care eram pe aceeasi frecventa. Nu pot sa am langa mine un barbat independent, care stie ce vrea de la viata, stie sa se respecte si sa respecte la randul lui, daca eu sunt praf :).
Dupa ce am incheiat relatia am mai stat o perioada acolo, imi inchiriasem un apartament. Am inceput sa citesc carti de dezvoltare personala, sa imi fac noi prieteni, sa ies, sa imi dezvolt increderea in mine. Momentan sunt in Ro, pentru ca am reinceput niste studii, dar dupa ce le finalizez voi pleca iar. Simt ca aici nu imi gasesc locul, ma simt incatusata, dar de data aceasta nu mai fug de suferinta sau de mine. Ci pentru ca stiu ca am atatea experinte de trait, iar in Ro ma simt prinsa intr-o cursa din cauza banului si a nivelului de trai sub.
Cam atat, nu am facut ce mi-a spus societatea nici cand simteam ca sunt jos (nu imi imi lipsea nimic dpdv material, ai mei mi-au oferit mereu ce am avut nevoie) eram jos dpdv al increderii in sine, psihic.
Ai mei niciodata nu a recunoscut ca am renuntat la facultate, de teama ce o sa zica X sau Y. Ca nu am respectat normele, cum face orice copil cuminte. Dar nu regret nimic, am crescut in acesti ani cat nu as fi crezut, am un job mai bun chiar decat colegii mei care si-au finalizat studiile, chiar daca sunt in sistem, imi place ceea ce fac. Povestea ar fi mult mai lunga, dar nu vreau sa plictisesc:)
Multa bafta in continuare.
Cu totii suntem sclavii viselor/dorintelor noastre. Pana ni le vom implini! Nu exista exceptie aici. Cei care nu au vise sunt sclavi oricum.
Pera este responsabil pentru ceea ce spune si nu pentru ceea ce inteleg unii dintre noi. Toate cele bune tuturor.
Un medic are mereu slujba si abilitati pe care oricum le deprinde din facultate, pe langa mulitudinea de informatii. So…let there be doctors!
Exagerezi cu acele reguli impuse de parinti.
Cine esti ? …sotia primarului !
Multumesc Pera ! Apreciez capacitatea ta de a ne pune la reflexie profunda si a ne invita la o revolta (interioara si a stilului de viata )
Spune-mi – te rog – Pera, TU cine esti?
ce invatam in scoli se datoreaza bunilor pedagogi si metodelor de predare nu a materialului didactic care ni se ofera sau care se schimba in fiecare an, aici vorbind mai mult de clasele primare unde se dezvolta mai intai capacitatea de invatare…Daca era sa fiu nevasta de primar 😉 trebuia sa ma marit mai demult, dar sunt tanara sa ma leg la cap si acuma nici atat avand in vedere culoarea politica pe care o poarta majoritatea gospodariilor de mici comunitati. IN fine nu vreau sa supar vb de asa ceva ca orisicum nu am nici o treaba nici cu politica, nici cu religia si nici cu scoala. Conteaza ca te simti liber oricunde esti, bazandu-te pe tine si pe ce ai invatat singur de la viata, sa fii multumit si cu inima deschisa
http://www.youtube.com/watch?v=ep3FHAsFmDk
Imi cer scuze anticipat daca nu am voie sa postez asa ceva.
De foarte mult timp nu mai fac parte din turma. Pentru asta am platit un pret scump. Ma plimb prin strainatate, acolo unde oamenii sunt alfel, deoarece modul meu de gandire si atitudine seamana foarte bine cu a lor. Si ma simt foarte bine printre ei. Provocarea si schimbarea e punctul meu forte.
Ramona ,
Din ce spui tu reiese ca ai schimbat o turma cu alta – adica turma din Romania cu o turma din
” strainatate ” .
Desi schimbarea o fi punctul tau forte , ar fi bine sa afli ca schimbarea nu inseamana neaparat si progres .
Pera ,
Misto articolul .
Felicitari si multumiri !!
Pera…articolu asta ii DUMNEZO` !!!! Nu stiu cum ti-o copt mintea asa ceva dar e cel mai fenomenal articol. Felicitari din suflet iti spun.
foarte bun articolul. in special pentru ca starneste atat de multe comentarii, din care fiecare cititor poate lua informatii valoroase, adaptate.
cateva fragmente din comentarii interesante
Aurora:
” … sa nu te lasi amagit de cei care iti promit relizarea visului prin luarea de credite, nu merita sa iti vinzi viitorul”
Tiberiu:
„Viata e facuta dintr-un sir nesfarsit de alegeri, care ne caracterizeaza pe fiecare. Cultul muncii, memorarea atator materii in scolile urmate, te fac capabil de decizii corecte, mai ales cand te conformezi unei morale sanatoasa si refuzi sa faci lucruri care stii ca sunt gresite, indiferent daca altii le fac si, ti se pare ca le merge bine! ”
Bene Darius
„Traim intr-o forma de civilizatie in care,incepand de la educatia primita de la parinti,continuand cu sistemul educational,inclusiv cu defectul crestinism care inca predomina,suntem oarecum predestinati apartenentei la conditia omului de masa,inferior,limitat,cu perspectiva foarte ingusta,supus,moral,si umil”
Fantastic articol! Ma uimeste cit de mult ma regasesc in el.Insa incerc sa schimb ceva. Am vazut ca atita timp cit lucrezi pentru altul nu ai nici o sansa sa scapi din „cursa sobolanului” alergi, alergi si faci asta pina la moarte fara sa fi rezolvat ceva. de fapt traiesti visul altuia, cum spunea Steve Jobs.Mai mult atunci cind ai performante sau iesi din rind ,esti dat la o parte iar de munca ta se bucura altii ( trm-europe.ro , asta ca sa nu va mai pacaliti si voi)…insa daca iti deschizi propria afacere si incetezi sa pedalezi in cusca altuia devii un om liber,nu peste noapte, dar peste citeva zeci de nopti sigur da.Eu asta fac acum incerc prin pagina proprie caius.ro sa ofer oamenilor vacante.Gratis! da gratis! Vacante la care ei nu spera, vacanta lor este salvarea mea din „cusca sobolanului” .va veti intreba ce cistig sau cum cistig? .Voi reveni pe pagina cu detalii ,asta pentru ca toti sa poata beneficia …Iar acum citez din finalul acestui articol”Suntem cu totii conectati la un nivel invizibil. Vindecandu-te pe tine, ajuti la vindecarea lumii. Lucrand la tine pentru a-ti atinge potentialul maxim devii model pentru ceilalti si ii motivezi sa urmeze aceasta cale” Multumesc Pera.
As vrea sa citeasca si sotul meu acest articol.El tot obliga copilul sa ia note uriase si sa fie cuminte si ascultator…In afara de sincere felicitari pt articol,as avea o intrebare:,,Descopera-ti destinul” este una si aceeasi carte cu Descopera-ti destinul cu calugarul care si-a vandut Ferrari-ul?Pentru ca mie asa-mi da la search.Merci anticipat:*
„Nici o problema nu poate fi rezolvata de pe acelas nivel de constiinta care a creat-o.”albert einstein
Pai tocmai acum muncesc sa ma salvez din fabrica de sclavi.
IMi zicea cineva ca de as primi pe gratis nu as face nimic. Asta se întâmpla cu cei care sunt lemesi din fire si se mint de pe o zi pe alta ca va fi bine sau ca intri zi se vor trezi. Am ceva experiența cu persoane de genul care orice le’ as fu făcut tot cu nebunie lor derulează. Ca sa reunește trebuie sa fii in stare sa lași tot cei mai frumos pt tine pt tot ceiai nasol. Atunci reusesti.
F BUN ARTICOLUL DAR……DACA TOATA LUMEA SIAR GASI VOCATIA CINE AR MAI STA IN FABRICI SA FABRICE HARTIE IGIENICA SI MULTE ALTELE CARE SE FAC ACOLO?…..CINE NEAR LUA BANII IN SUPER MARCHET DACA NAR FI NIMENI LA CASA DE MARCAT? CINE? CINE?CUM AR FUNCTIONA TOTUL DACA FIECARE AM FI DOAR SEFUL NOSTRU?CEI CARE MATURA STRAZILE ADUNA GUNOIUL DACA SIAR GASI VOCATIA CINE AR MAI FACE ASTA K DOAR UNU CU VOCATIE NU SAR PUNE SA DEA CU PASIUNE CU MATURA PE STRADA :)PACAT K AVEM ALEGEREA DE A NE DEZVOLTA SAU NU PERSONAL PT K DACA AR FI DUPA MINE EU AS VREA SA NE VEDEM PE TOTI CU VOCATIE FACAND DOAR CEEA CE NE PLACE SUNT TARE CURIOASA CUM AR FI TOTUL ATUNCI? 🙂 SI TOTUSI AJUNG LA CUVINTELE TALE LUMEA E CA O JUNGLA CEL MAI SLAB DIN PACATE RAMANE SCLAV MODERN IAR CEI CARE SUNT MAI REBELZI SE DEZVOLTA PERSONAL SI FAC CEEA CE LE PLACE AVAND ATATA INFORMATIE IN CREIERUL LOR TOTUL SE SCHIMBA TOTUL VINE DE LA SINE 🙂
Alina, cred ca daca toti si-ar gasi vocatia, ar lucra la maturat de strada exact cei care au aceasta vocatie; sau cei care stiu care le este vocatia dar stiu si ca au nevoie de disciplina unei munci grele ca sa invete ceva valoros. Eu am facut trei facultati si am lucrat ca femeie de servici, si ca vinzatoare in brutarie (unde m-au vazut unii colegi de breasla si de atunci nu mai vorbesc cu mine). Dar stiam ce vocatie am si stiam ce am nevoie sa o pot realiza. Acum lucrez in vocatia mea: educ copii. Stii cit de mult curat dupa ei? Daca nu aveam disciplina invatata cind lucram ca femeie de servici acum ma lamentam. Si mai am si tupeul sa vind sandvisuri la fostii colegi de breasla; pentru ca inteleg exact ce ar vrea sa manince in sedintele interminabile. Nimeni nu poate gasi vocatia facind doar lucruri legate direct de vocatie. Bogatasii isteti isi trimit copiii sa lucreze fizic inainte sa ii lase sa conduca afacerea. Si cine spune ca nimeni nu ar incasa banii la caserie cu pasiune? Sau sa lucreze in fabrica cu pasiune? Daca stiu PENTRU CE si isi cunosc vocatia, folosesc timpul pentru a se pregati pentru ea.
La o cariera de piatra lucrau trei oameni. Cind au fost intrebati ce fac, primul a zis: „sparg pietre”, celalalt a zis: „tai pietre de anumite dimensiuni si le slefuiesc sa poata fi folosite in constructie”. Al treilea a spus: „Pregatesc materia prima pentru o catedrala”. Depinde de perspectiva.
Buna dimineata,
Citind ultimul comentariu, as vrea sa spun ca sunt de acord cu Aurora.
De ce trebuie sa ne gandim la vocatie, ca pentru o profesie de top, banoasa, care sa aduca satisfactii materiale?
Cine hotaraste care meserie e mai buna decat alta?
Societatea? Mass-Media? E totul din exterior!
Vocatia cred ca este ceva ce vine din interior si intr-adevar depinde de noi si de perspectiva pe care o avem asupra vietii.
DE ACORD CU TINE 🙂
„Daca nu esti de acord, fa un test. La urmatoarea intalnire/sedinta a scolii/firmei/institutiei tale ridica-te in picioare si exprima-te din suflet. Spune ce crezi cu adevarat despre cei din jur so despre viata. Ce schimbari crezi ca sunt necesare, spune ce drepturi crezi ca meriti si ca vrei sa ai sustinere pentru a-ti atinge PROPRIILE TALE VISURI SI OBIECTIVE, pentru ca tu crezi ca esti O PERSOANA CE CONTEAZA IN ACEASTA LUME.”
Buna Pera,
Ieri am avut o intalnire de familie cu ocazia zilei de nastere a tatalui meu. Am tinut primul meu discurs in familie, le-am vorbit despre importanta uniunii si unirii familiei mici si extinse. Le-am spus ca fiecare familie mica este bine sa aiba planuri pe termen scurt, mediu si lung; obiective spirituale, intelectuale si materiale si le-am dat ca exemplu pe cele din familia mea. Am avut mari emotii, dar am avut pregatita o foaie si … am citit. Sper sa mai urmeze si alte discursuri si pana la urma o sa ajung sa le savurez.
Pera ,tu cine esti?nu cumva ,,cel mai bun psiholog din lume,,?
http://youtu.be/UKZsz3dpNzg
Citind acest articol, mi-am adus aminte de multe vorbe pe care le spunea Tyler Durden in filmul Fight Club pe care-l recomand tuturor. Excelent articolul.
imi pare extraordinar de bine ca te-am cunoacut dl Pera.Ai foarte mare dreptate in tot ceea ce spui,foarte multi dintre noi uitam cine suntem de fapt si ne lasam condusi de alte persoane.Eu una asa ma simt manipulata de toata lumea din jurul meu ,parca de fiecare data trebuie sa fac numai ceea ce mi se spune ,de multe ori simt eu nevoia ca trebuie sa astept o parere si apoi sa actionez .De ce oare nu actionez fara ca nimeni sa nu imi dea aprobare?
sunt exact ca un robotel asa cum ne-ai numit tu .
Pera, e super cand „vocea urla si iti spune ce sa faci” , dar cu cei care nu le „urla vocea” cum ramane ? Nu e vorba de mine , de vocea mea , ca si a mea urla . E vorba de vocea celor de langa mine, pe care-i iubesc si a caror voce nu zice nimic . Cu ei , cu vocea lor ce e de facut? Trebuie lasati „pana o sa-i intepe cuiul mai tare sau FOARTE TARE ca apoi sa inceapa sa urle ?
P.S. Pera , articolul (articolele tale) e super . Felicitari .
Super articol , Multumesc ! Prin acest articol al tau , mi s-a confirmat ca am dreptate in ceea ce simt de cele mai multe ori in reletia cu oameni di jurul meu .
am citit doua randuri numai citesc dar va spun ca eu sclav nu am fost si nu voi fi niciodata asa e sangele meu la 6 ani am pus otrava in mancarea parintilor pt ca mau pedepsit si ca sa le dovedesc am dato unei pisici care pe urma a murit mau batut dar pe urma nu mau mai tinut in casa ,,>> la 13 ani am fugit de acasa pt ca au vrut sa ma pedepseasca la 16 ani am fugit din tara dupa 3 ani am sunat acasa sa le spun ca is bine si ca mi bine si fara educatia lor si asa mai departe sclav sau liber esti daca o ai in sange toate bune
Daca la varsta mea mai pot sau nu sa fac ceva, ma bucur sa-i pot da libertatea de care are nevoie fiului meu de 16 ani. Multumim Pera!
„mai bine mai tarziu decat niciodata ” Pentru nimeni, nu este timpul pierdut !
asta asa e mereu punem punctul pe bani,munca dar fara iei nu am avea o viata ,greseala e ca munca te orbeste si uiti ca ai in jurul tau o familie care trebuie sa-i dai mai multa atentie,viata este scurta n-o traiesti numai muncind ci si iubind,…cand citesc aceste citate sincer imi dau lacrimile ca noi oamenii nu mai stim sa apreciem viata,frumusetea ei .totul in jur se rezuma pe ura,iar banii ne omoara incet
Stiam dinainte ca-s unu sclav,vedeam asta foarte limpede,dar acum nici nu mai am cuvinte.Pur si simplu am drepturi numai scrise!!
Ou da,si partea cea mai buna…n-am dreptul sa imi urmez visele!!!Scoala cretina,si inutila,educatie de kkt.Eu datorita scolii si educatiei pe care am primit-o am ajuns mai prost decat am intrat.Inainte aveam o viata sociala,aveam tupeu,nu-mi era frica sa-mi impun punctul de vedere,eram multumit de aspectul meu,si de abilitatile pe care le am,dar acum,multumita educatiei eficeinte oferita de parintii mei,cat si educatia si „dezvoltarea” abilitatilor in scoala,am ajuns exact la contrariu.Am ajuns un ratat caruia ii este frica sa-si impuna punctul de vedere,ii e frica sa spuna cu tupeu ce are de zis,despe atragerea sexului opus cred ca e clar ca ma caca pe mine numai daca vad o fata,voiam.vreau foarte mult sa fac performante in sport da’ pula ca fizica-i mai importanta din moment ce-s paralel cu ea,dupa cum spunea,un ratat care n-are prieteni,si-a pierdut increderea si stima de sine,a dat in depresie si anorexie,si toate astea,pentru NOTE.Firar ele al drk de note.De fapt ce sunt notele?Cifre/numere.Pentru ce m-au ruinat parintii psihic?Pentru niste cifre!!!De necrezut!!Din moment ce stiu ca nu imi foloseste m-au distrus ma distrug psihic pentru niste cifre.Ei care-mi spun sa nu muncesc pentru lucruri efemere(bani,masina,case de lux),dar notele ce plm sunt?Cifre de cacat.Niste cifre.Looool.Am cazut intr-o mare teminta mentala,si desi sunt constient de asta,nu o sa ma mai pot ridica niciodata din cauza lor.Si e dureros.Dureros tare.
Daca tu crezi ca nu vei reusi sa te ridici, asa va fi… invata ceva din experienta asta, pana la urma odata ce ai avut ceva ce a venit din tine, cum spunea si Pera acel ceva a fost acoperit „datorita” manipularii de catre societate.
Deci ce ramana de facut? Autoeducatie + actionare.
Si cautand solutii sa îi ajuti si sa ridici pe altii iti sporesti continu propriile aptitudini, te antrenezi si vei fi pregatit pentru momentul in care la nevoie vei putea sa aplici si pentru tine sau simplu ti se mareste puterea de a vedea lucrurile in ansamblu, puterea de a gasi solutii. Este una din experientele mele din viata care mi-au provocat anumite progrese in dezv. personalitatii. Eu am oricand curajul si puterea de a-mi exprima opinia, dar pe undeva totusi sant inca sclav, o simt asa în urina 🙂 dar sant deja pe drumul cel bun. Mai am nevoie de niste aptitudini. Si trebe sa citesc mai mult.
Sublim de adevarat !
Foarte interesant articolul si foarte adevarat,trebuie sa ne trezim la realitate.Eu sunt unu din milioanele de persoane care traieste in sclavie si nu isi impune punctul de vedere,o sa o facem intr-un final…cred estii fundamental pentru noi sa stii pera multumim pentru aceste articole interesante o sa luam aminte la cele spuse o zi buna 🙂
Fara cuvinte. Uneori nu vor sa iasa la suprafata, mai vor decantate. Nu toti indivizii au aceeasi viteza de reactie. Nu-mi place cu gloata. Desi in viata esti nevoit sa traiesti cu gloata. Depinde de pozitia in care te situezi.
sunt sclav si constienta de asta de mai mult timp, dar nu stiu cum sa ma eliberez de lanturi… si cred cu tarie in fraza cu care ai incheiat: suntem cu totii conectati la nivel invizibil.
Iubesc felul cum vrei sa te certi cu milioane de ani de evolutie! Cum tu azi vrei sa schimb ceea ce ne defineste defapt de milioane de ani si ceea ce am ajuns acum.Nu ai descoperit nimic nou, nu de ieri se traieste asa… vezi Egiptul antic, grecia/roma antica etc. Atat e nou ne-am mai cizelat, suntem mai eficienti, mai productivi, mai multi si FOARTE IMPORTANT avem acces la internet sa plangem impreuna pe un blog in timpul petrecut de la fabrica-munca-fabrica, haha!
Sunt aproape libera ,am fost sclavul multor oameni dar mai ales sclava parintilor care tot timpul m-au tinut in haturi.Cand am scapat am fugit ca o nebuna si am dat gres.Cand esti crescut de o fam. fanatica de religie si frica simti ca esti subjugat toata viata ,parca nu mai ai iesire esti tot timpul cuprins de mizerie .Ma felicit personal ca am inceput de cativa ani sa vad viata altfel .Sunt libera sa gandesc normal sa iubesc cum simt eu ,sa fiu una cu universul care ma creat.Mi am mult de lucru cu mine si vreau sa aduc in jurul meu numai fericire, iubire ,pace .Trebuie sa muncim pentru a scoate din oameni frica si sa aducem in sufletele lor numai iubire ,stiu este foarte greu dar trebuie incercat pentru ca este posibil orice .Nimic nu este imposibil.
Un articol care „da cu noi,de toti peretii”. Pentru cine are ochi sa vada,sa vada.Pentru cine are urechi sa asculte,sa asculte.Pentru cine are intelepciune sa inteleaga,sa inteleaga.Pentru ceilalti,va meritati soarta. Esti un OM mare,Pera! Respect!
Da drept…dar cum e sa nu mai fii sclav,daca asta se petrece de multi ani in urma,si toti din jurul tau asta si te invata,pentru ca asa e societatea?Din aceasta cauza,da recunosc e si vina mea,sint intr-o incurcatura,intr-o labirint cu propriile mele ginduri.Nu mai stiu ce e drept ce nu,ce trebuie ce nu,ce e corect ce nu,ce vreau eu personal si ce nu……daaa e trist…dar incerc sa caut o iesire din aceasta rutina… deci… merci Pera,cred ca sunt spre drumul bun..!!!
Tot ce ai spus tu este un adevar constientizat de prea putini oameni si poate tocmai de aceea nu exista solutie la nivel de masa. Pentru ca nu poti sa te revolti singur si ,evident, nu poti sa schimbi sistemul singur.
In concluzie , pana una alta, trebuie sa i te supui si sa faci cel putin o scoala. Doar sa nu fie prea tarziu dupa 12 ani, cel putin, de spalat de creier de a mai realiza ce se petrece cu adevarat in jurul tau. Cei care constientizeaza pot doar sa se salveze pe ei, sa ajunga la un moment dat sa nu mai fie sclavi. Parerea mea,
ca o solutie ar fi arta si antreprenoriatul. Doar ca din arta risti sa nu te alegi cu mare lucru.
Alte solutii nu prea mai vad, poti sa fii si sclav constient si sa te simti liber in interiorul tau, sa „te bucuri” de rutina, ca macar ai o paine pe maine asigurata. Astfel esti un slav un pic mai destept decat altii, dar tot sclav esti. E usor sa spui „zboara” cand tu nu ai nici macar aripi.
Adevarul pentru multi e devenit o fictiune problema cea mai mare e: ne gandim maine si astazi uitam sa traim
Si totusi…ce înseamnă sa fii liber? Dupa părerea mea, libertatea tine mai mult de ce simti tu in interior. Da, sunt libera sa mă trezesc la ce ora vreau, sa mă duc la lucru daca vreau sau sa nu ma duc, daca nu vreau. In principiu, trăim intr-un sistem care ne permite sa facem orice. Deci…libertate deplina. Dar de la o vârstă prea multa libertate parca ne sufoca. Oamenii au nevoie de un scop in viata si sclavii lui. Nu e normal asa?