Toată fericirea ta stă într-o lămâie obosită şi tu nu ştii

Ai ajuns la 90 de ani și îți privești toată viața înapoi?

Ce regrete şi ce bucurii ai ?

Şi cel mai important, dacă ţi s-ar da o a doua şansă ce ai face diferit?

Azi vreau să consideri că primeşti o a doua şansă

Totul în această viaţă este puterea imaginaţiei. Realitatea este imaginaţie.

Puterea minţii tale determină ceea ce trăieşti în cele mai mici amănunte zilnice.

Închide ochii şi imaginează-ţi o lămâie tăiată pe jumătate. Proaspăt tăiată, îi simţi aroma. Începi să salivezi.

Cam aşa:

fresh_yellow_lemon_3228

Dar stai…

Lămâia nu există în realitate ci doar în imaginaţia ta.

Tu, totuşi, salivezi.

Mintea ta a creat o realitate care nu există şi corpul tău fizic a început să facă glandele salivare să reacţioneze.

Ducând raţionamentul mai departe, cum altfel reacționeză corpul la alte roade ale imaginaţiei tale?

Dacă glanda salivară produce salivă doar folosindu-ne imaginaţia, corpul luând rodul imaginaţiei ca fiind real şi palpabil, este clar că trupul nostru fizic reacţionează la orice altă realitate imaginată.

Mai rămâi te rog cu mine 2 paragrafe şi încheiem lecţia de endocrinologie.

Lista glandelor exocrine umane:

  • Glandele salivare;
  • Glandele sudoripare;
  • Glandele lacrimale.

Lista glandelor endocrine umane:

  • Hipofiza;
  • Tiroida;
  • Timusul;
  • Suprarenalele-care sunt în număr de două;
  • Pancreasul;
  • Paratiroidele-care sunt în număr de patru;
  • Epifiza;
  • Ovarele;
  • Testiculele.

Dacă saliva, sudoarea şi lacrimile le vărsăm în afară, în general, la grandele endocrine, secreţiile se varsă în sânge.

Există peste 20 de hormoni secretați de glandele endocrine care ajung în sângele nostru.

Printre ele

  • Dopamina
  • Serotonina
  • Adrenalina
  • Oxitocina
  • Cortizol
  • Testosteron

Acum, ca şi idee, există zeci de hormoni diferiţi cu funcţii diferite, dar eu am ales aceştia 6 pentru micul nostru studiu de caz.

Cortizolul şi adrenalina produse în glandele suprarenale sunt responsabile cu reglarea stărilor de stres, a rezistenţei la infecţii şi substanţe antigenice, a metabolismului şi a sexualităţii.

Oxitocina mai este numită “hormonul ataşamentului” şi este eliberată în corp când ţinem în braţe persoanele dragi şi la orgasmul sexual.

Dopamina – hormonul recompensei şi a progresului. Oferă sentimentul de satisfacţie când duci la bun sfârşit un proiect, atingi un obiectiv, faci un pas în direcţia bună, simţi că evoluezi şi progresezi.

Serotonina – serotonina este hormonul care răspunde de starea de bine, de calm, de linişte din organismul nostru.

Testosteronul este responsabil, printre altele, de apariţia pilozităţii pe faţă, maturizarea organelor sexuale masculine, creşterea masei musculare; apariţia altor caractere masculine.

Acum, dacă imaginându-mi o lămâie, fac glanda salivară să producă salivă, este posibil ca imaginându-mi o situaţie care nu există încă în realitate, în care mi se vor întâmpla lucruri dureroase şi neplăcute, să fac glandele suprarenale să secrete cortizol? Adică să devin stresat?

Este oare posibil că dacă îmi imaginez că strâng în braţe persoana iubită să generez oxitocina şi să simt ataşament?

Este oare posibil ca atunci când mă uit pe panoul visurilor şi îmi imaginez atingerea unui vis sau obiectiv, să simt dopamina şi satisfacţia realizării unui obiectiv?

Cât de tare trebuie să fi fost Buddha, care fără să ştie chimie şi endocrinologie, a spus:

“Cu gândurile noastre facem lumea?”

Te întrebai cum anume îţi creezi realitatea?

Păi exact aşa:

Ai gânduri şi emoţii, bune sau rele. Care declanşează în corpul tău fizic reacţii, bune sau rele.

Cortizolul ucide, dopamina motivează progresul şi evoluţia.

Testosteronul creşte agresivitatea, oxitocina măreşte ataşamentul şi iubirea.

Odată petrecute aceste reacţii în corpul tău, ele încep să aibă impact direct asupra vieţii tale externe.

Omul trist, bolnav şi lipsit de motivaţie, e pierdut şi debusolat.

Omul entuziast, sănătos şi motivat e la lucru muncind pentru a crea.

Dacă în fiecare zi sunt trist, bolnav şi demotivat, unde ajung?

Dacă în fiecare zi sunt vesel, entuziast, sănătos şi motivat, unde ajung?

Şi când te gândeşti că totul pleacă dintr-un singur loc:

În interiorul nostru, acolo unde se află gândurile şi emoţiile noastre.

Boala sau sănătatea, iubirea sau ura, fericirea sau depresia, toate sunt ÎN CONTROLUL NOSTRU ABSOLUT.

În realitatea noastră, noi suntem zei şi creatori şi ne creăm propria realitate interioară care apoi se va manifesta în realitatea exterioară.

De aceea psihologia este dragostea vieţii mele căreia îi voi fi loial etern.

Pentru că atunci când am fost în iadul meu, am învăţat să îmi transform lumea interioară într-un rai preluând controlul asupra gândurilor şi emoţiilor mele.

Şi încet încet, raiul şi iadul din mine se manifestă.

Dacă ţi s-ar da a doua şansă, ce ai face?

În iubire, muncă şi familie?

Legat de sănătate? Legat de bani? Legat de vocaţie?

Dacă de azi ţi-ai asuma responsabilitatea şi ai şti că absolut tot ce simţi şi gândeşti este în puterea ta şi ceilalţi au putere asupra sentimentelor, emoţiilor şi gândurilor tale DOAR în măsura în care tu le dai voie?

Eu ştiu cum am procedat atunci când mi s-a dat a doua şansă şi am avut oportunitatea să aleg între a fi o victimă a circumstanţelor externe sau creatorul universului meu.

Când am ştiut că totul depinde de mine, mi-am imaginat doar cele mai bune şi frumoase lucruri, chiar şi în ciuda realităţii, pentru că am ştiut că realitatea mea interioară o determină pe cea exterioară şi nu invers.

M-am încăpăţânat suficient de mult, am ridicat scuturile de apărare şi nu am dat voie influenţelor exterioare să mai aibă efect asupra mea. Puterea mea interioară a crescut treptat, cu fiecare mică victorie personală.

Şi unealta, arma supremă în tot acest proces, a fost o singură frază care înglobează totul.

TOT CE MI SE ÎNTÂMPLĂ, ESTE SPRE BINELE MEU!

Orice situaţie, oricât de neplăcută, te scuteşte de alte suferinţe pentru că te face mai precaut, şi doar asta în sine este un câştig. Orice situaţie, te învaţă ceva, te întăreşte, te face să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă, te face să gândeşti, să simţi, să acţionezi.

Orice mi se întâmplă, mă întreb permanent: "Ce e bine aici? Oricât de rele par lucrurile, ce e bine? Ce câştig am, chiar dacă nu e evident la prima vedere?"

Tot ce mi se întâmplă este spre binele meu, sunt recunoscător pentru tot ce am acum, sunt deja fericit.

Orice apare de acum încolo, e o provocare de depăşit.

Atingerea tuturor dorinţele tale este în puterea ta. Vei descoperi că pe măsură ce progresezi, dorinţele se schimbă şi ele pentru că tu te schimbi, înţelegerea ta se schimbă şi când lumea ta interioară se schimbă, cea exterioară urmează discret să se schimbe şi ea.

Ignoranţa, scepticismul, aroganţa, inconştienţa. Şi acestea fac parte din lumea noastră interioară şi dacă în acest moment viaţa noastră nu este exact cum ne dorim este tot din cauza a ceea ce se află în noi.

Cum am putea să fim fericiţi şi să avem viaţa dorită când niciodată ce avem acum nu e destul de bun?

Recunoştinţa, iubirea, acceptarea, curajul sunt armele noastre, tot interioare care ne pot face fericiţi.

Când ai vreo pretenţie, vreo supărare de genul celor pe care le avem zilnic, adu-ţi aminte că eşti viu, respiri, exişti şi poate se nimereşte ca afară să fie şi o zi cu soare.

Dacă nu ai avea aer şi te-ai sufoca, ai da toate posesiunile, toate privilegiile sociale, toate pretenţiile doar pentru acest dar extraordinar: darul vieţii şi al aerului din plămânii tăi.

Dacă ai avea puterea să fii recunoscător pentru tot ce ai acum în viaţa ta în plus, nu doar pentru aerul din plămâni, cât de bogat ai fi? Cât de fericit ai fi?

Fericirea aşadar, este o stare sufletească, emoţională şi mentală care poate fi obţinută doar schimbând sensul gândurilor şi simțirilor noastre.

Tu ce alegi? Să fii recunoscător și să devii fericit instant sau să fii plin de tine și pretenții, veșnic nemulțumit și stresat?

Să fii recunoscător, smerit şi foarte harnic, nutrind ambiţia în acelaşi fel cum ghinda nutreşte să devină un stejar uriaş. Asta e reţeta pe care eu însumi o aplic, ştiind că oricând pot să pierd totul pentru că nimic nu e al meu, dar în acelaşi timp fiind eliberat de acest lucru.

"Doar când pierdem totul suntem cu adevărat liberi să facem orice dorim" – Chuck Palahniuk

Cine a pierdut măcar odată aşa numitul "totul" a realizat că de fapt nu a pierdut nimic din ce contează cu adevărat. Pentru că "totul" este sădit în spiritul nostru nemuritor.

Deci curajul este singura atitudine acceptabilă a omului în condiţia în care se află acum pe Pământ.

Curaj!

"Tragedia vieţii nu este că se termină atât de repede, ci că aşteptăm atât de mult ca să o începem." – W. M. Lewis

Dacă ai avea un pic mai mult curaj, ce ai face în acest moment diferit în viaţa ta?

O educaţie completă despre ritmul firesc al evoluţiei, despre domeniile cărora trebuie să le acorzi atenţie de-a lungul întregii vieţi, găseşti în cărţile mele, aici: http://personalitatealfa.com/carti/.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

sunt tata, ce ma fac?

Sunt tată, ce mă fac?

„Pe tine cum te-a tinut tati tau in brate cand ai plans?” Asta m-a intrebat Zlata acum cateva seri inainte sa ne culcam.  Stateam in pat si ii povesteam drama

CITESTE ARTICOLUL

35 de răspunsuri

  1. Ce frumos explicat! Comparatia intre glandele salivare si cele endocrine e simpla, dar GENIALA! Ajuta omul sa inteleaga mai usor de ce si cum gandurile lui sunt fabrica de substante chimice care il creeaza.
    Jos palaria in fata spiritului practic, si al simplitatii lui.

  2. Pera, chiar aveam nevoie de acest articol, in acest moment al vietii in care m-am abatut cumva de la intregul proces de transformare al propriei fiinte pe care il incepusem si la care munceam, bucatica cu bucatica. Totusi, cel mai mare road-block pt mine este acel scut de aparare de care vorbeai, in fata celor de langa tine, in fata mizeriilor ce le revarsa in mod gratuit catre tine si stai sa te intrebi ”unde naiba gresesc?” Bine, analizandu-ma nesubiectiv nu gresesc fata de ei, insa toate ”impotentele” lor se revarsa asupra mea, incat am ajuns sa cred ca sunt blestemata. Am observat ca ignorandu-i, ii starnesti si mai tare, si vin catre tine si mai agresiv; bine, momentan traiesc intr-un mediu din care nu pot fugi pur si simplu ca sa ”ma protejez”…. si unde naiba sa fug, in padure!? Asadar, dezvolta treaba cu scutul, cu metoda de a te apara de nebuni ( nu exagerez cu nimic cand spun ”nebuni” si tu stii ca societatea noastra e plina de oameni carora le place sa traiasca jos, sa te traga si pe tine dupa ei sau catarandu-se in spatele altora ). Nu sunt egoista, nici nu sufar de vreun complex de persecutie sau super protectiva cu mine, dar simt ca toti vor sa ma distruga si, o fac in mod inconstient, desigur. Clar, pentru mine treaba asta cu a te apara de cei din jur e cea mai grea parte cu care se lupta fiinta mea sau nu vad eu solutia bine…

  3. Pera sincer acest articol a venit la fix pentru mine cel putin . Daca as avea mai multa determinare m-as pune serios pe treaba la afacerea mea pe care o tot aman lucrand o ora pe zi la ea cand am 6 ore libere. Dar azi tinand cont ca am primit niste bani am decis ca asta am sa fac . Mersi chiar ai pus lucrurile in alta perspectiva , una mai buna din punctul meu de vedere.

  4. Eu cred că este cel mai bun articol al tău ! Şi chiar dacă Sfintele Sărbători de Paşte vor începe duminica, pe mine m-ai înviat de azi, joia înainte de Paşti. Restul comentariilor ce ar putea urma din partea mea ar fi doar … „cancan”.

  5. Pera, felicitari! Iti urmaresc aproape orice postare si marturisesc ca este pentru prima data cand izbutesc sa iti scriu. Pentru mine articolul de mai sus este unul dintre cele mai bune articole scrise de tine, daca nu chiar cel mai bun. Si pentru un motiv foarte simplu, anume ca m-ai facut sa inteleg, cu toate ca stiam de functiile exocrine si endocrine ale glandelor noastre, atat de bine rolul gandurilor noastre si sa realizez importanta fiecarui gand pe care il avem. Este un articol extraordinar, ce poate schimba vieti. Daca ar exista un concurs de asemenea natura, as propune ca acest articol sa fie premiat cu locul intai in topul celor mai bune articole din 2015. Felicitari inca o data pentru insipiratie si multumim pentru ca ne inspiri!

    1. Scuza-ma Pera, nu vreau sa minimizez elocventa celorlalte articole create de tine, insa, acesta pur si simplu este inaltator! Cu drag.

  6. Foarte bun articolul de azi! Te citesc de 6-7 ani , foarte rar comentez la articolele tale desi m-au ajutat enorm pe parcursul evolutiei mele ca femeie si ca om. Te apreciez si te stimez din toata inima si iti doresc sa nu te opresti niciodata din evolutie.

  7. Nu vrei tu sa ma lasi sa muncesc pentru altii. Vrei tu cand deschid mailu sa vad un mail de la tine si iara sa-mi pun intrebari daca nu trebe sa renunt la „zona de comfort”. Ce sa zic… multam 😉

  8. Foarte frumos, as spune chiar util si practic articolul.
    Sper ca acum o sa intelegem cat mai multi dintre noi de ce marii „ganditori” ai omeniri (Buddha, Iisus, Napoleon Hill, foarte multi, nici nu stiu cum si pe cine sa enumar sa fiu pertinent … ) cel putin par asa de relaxati si isi indreapta mereu gandurile si faptele numai spre directia pozitiva, pentru ca asta este singurul sens bun in care merg lucrurile. Nu am auzit inca pe nimeni sa fi gasit alta „varianta castigatoare” sau vreo scurtatura catre un rezultat bun real. Acum avem si o explicatie logica si bio-chimico-stiintifica a faptului ca cel mai bun si probabil unicul drum spre implinirea noastra pe mai multe planuri este orientarea gandurilor si faptelor in spre partea pozitiva. E cam greu, spre imposibil, sa gandesti negativ si sa faci lucruri pozitive, mai ales pe termen lung
    Luand exemplul lor, avand articolul la indemana (pt motivare si sa nu uitam ce vrem sa faceam), si o unealta destul de simpla si anume sa gandim cat de mult putem in directia pozitiva, am putea fi participantii la schimbare nu numai martori la ea.
    Mi se pare cel mai usor de pus in practica articol pe care l-am vazut pana acum, sa gandesti pozitiv. Oare cat de greu o fi ? Avand in vedere ca are explicatia procesului.
    E cam greu ca urmarindu-l pe Pera sa ai scuze sa nu te dezvolti. Iti da unelte, te motiveaza, te ia de manuta si iti arata drumul, iti spune povesti frumoase sa intelegi mai bine, daca ai ramas blocat iti da un sut in fund (pardon), (pentru deblocare), dar nu poate sa actioneze in locul nostru.
    Deci, Pera, lasand gluma la o parte, te rog insistent sa gasesti o cale sa intri in pielea mea si sa pui mana la treaba in locul meu, ca mie mi-e cam lene si e mai interesant si confortabil sa stau degeaba.
    Ce ai spus? …. Nu se poate? …. Mai incearca, ca esti baiat destept si reusesti tu pana la urma, eu o sa stau relaxat pe canapea, ca am auzit, ca munca e grea. Sa stii ca am si motive sa nu muncesc, cele mai bune si cele mai intemeiate (unu ar fi: munca e pentru masini-roboti) …. :)))
    Si la sfarsit daca am suparat pe cineva cu al meu comentariu, sa stiti ca oricum mi-am pus cascheta pe cap, sa nu fac cucuie de la „pietrele” care o sa vina. Si cam atat cu gandirea mea pozitiva. :)))
    Bafta
    P.S. Si dincolo de gluma (sau poate nu este chiar o gluma : ))) ) este un articol extraordinar si practic, dupa parerea mea, din cauza explicatiei pe care ai dat-o in legatura cu rolul glandelor endocrine si exocrine si al exemplului cu lamaia.

  9. Articolul foarte bun, in stilul deja consacrat al lui Pera.
    Totusi am o mica observatie, fiindca studiez de ceve timp fenomenul.
    Inteleg, e logic, ca imaginatia sa creeze in interior senzatia ca traiesti anumite stari chiar pana la a „pacali” glandele sa se comporte ca si cum ar fi real.
    Dar faptul ca trairile interioare modifica evenimente exterioare e mai greu de dovedit in practica. Sigur, iti pot da o anumita atitudine, tonus, motivatie, dar cum pot sa devin bogat sau … six pack doar imaginandu-mi asta si punand glandele la treaba?
    In final Paste fericit, Pera, tie si tuturor celor apropiati!

    1. Marius, CE iti trebuie ca sa mergi LA sala si sa faci „six pack s”(if this is what you mean )sau CE iti trebuie ca sa fii bogat sau sa dai ce I mai bun din tine (give all your best ) incepand cu scoala,locul de munca,familie etc….?
      MOTIVATIA urmata de ATITUDINE exact ceea CE ai scris….

  10. Multumesc pentru tot ceeea ce citesc de la tine!mi-a placut exemplul cu lamaia,cat de simplu si adevarat.Toate sunt sub ochii nostri,trebuie doar sa le vedem si noroc cu tine ca ne ajuti sa ne deschidem ochii!PASTE FERICIT!

  11. Și eu consider extraordinar articolul tău. De 3luni sunt într-un proces de transformare interioara în care îmi reconsider principiile de viață.Asa ca articolul tău a venit la tanc.Pana acum credeam ca făcând bine celorlalți trebuie sa primești automat lucruri bune în viața ta și sufeream când se întâmpla altfel și o alta problema îmi era frica sa trăiesc .Mă temeam de ce s-a putea întâmpla mâine. Dacă mai adaug faptul ca sunt și o perfecționista, înțelegi ca nefericirea era la loc de cinste în viața mea.Cand am realizat ca, curajul și experientele,în special cele mai putin placute,mai bine zis provocarile prin care trecem ne ajuta sa evoluam am început ușor sa-mi recapăt controlul asupra vieții mele.Iar acum vii și tu, Pera cu acest articol sa mă susții. Mie imi place cel mai mult partea de la sfarsit referitoare la curaj si cum ar fi sa pierzi totul? Mulțumesc!

  12. Multumesc!
    Daca as avea un pic mai mult curaj mi-as trai viata, nu as mai lasa ca viata sa ma traiasca.
    Dar, ca sa vezi intamplare! …. toate articolele si cartile scrise de tine exact asta au si facut pentru mine …. mi-au dat acea picatura de curaj de care paharul meu avea nevoie ca sa se verse, si astfel sa determine o minunata schimbare … EU sa traiesc VIATA si sa ma descopar pe MINE … zic „descopar” pentru ca de-a lungul timpului m-am lasat acoperita de perceptiile celorlati despre mine, incat am ajuns la 30 de ani sa nu stiu cine sunt, sa nu ma gasesc.
    Eu Acum si Aici – este noul meu motto si dovada mea de curaj 🙂

  13. Deosebit articol. Imi place cum combini informatiile din mai multe domenii, faci o sinteza foarte concreta care are foarte mult sens. Super tare 🙂
    Pana la urma, marile adevaruri sunt simple, iar ce ai explicat mai sus, reflecta inca odata asta 😉
    Big Thanks 🙂

  14. Am fost si voi fi o persoana optimista, curajoasa,plina de viata, cu zambetul pe buze,am iubit viata mea si o iubesc si sunt fericita ca suntem SANATOSI,ca fara SANATATE nu putem sa mergem mai departe.Ii multumesc lui Dumnezeu.Raspuns la intrebare,ce as face eu? Mie imi trebuie o SCHIMBRE RADICALA (sa traiesc numai pentru mine si copilul meu sa fiu FERICITA,sa fac de asa natura sa nu mai muncesc 12,13 ore sa-mi ramana si mie timp pentu mine( sport si odihna).MUTUMESC PERA .

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.