18/10/2008

Cat sunt de vinovati parintii tai?

Lucrurile pe care le ai in viata, succesul sau lipsa lui, fericirea sau lipsa ei, banii sau lipsa lor, iubirea, afectiunea, sexul toate acestea sunt in foarte mare parte rezultate ale ”programarii” la care am fost supusi ca si copii.

Aceasta programare poarta numele de ” programare sociala” si e o combinatie de ganduri, emotii si actiuni pe care le avem datorita faptului ca am fost invatati ca ” asa se face” sau ” asa e bine”.

Cine ne influenteaza in principal?

Parintii, anturajul, figurile autoritare, profesori, lideri religiosi, media si cultura ca sa enumeram sursele principale.

Insa cea mai importanta influenta asupra noastra o au parintii pentru ca ei sunt primul nostru contact cu lumea si fac parte din anturajul nostru inca de la inceput. Amprenta lor se simte cel mai puternic si chiar la oamenii care la un moment dat se revolta impotriva parintilor se simte foarte puternic influenta lor pentru ca daca faci un lucru ca sa nu faci cum au spus parintii, tot esti influentat foarte puternic de ei.

Si daca in loc sa te duci la munca asa cum iti spun parintii te revolti intr-un mod incorect importiva lor si te apuci de baut, inseamna ca influenta lor asupra ta a fost una negativa.

Stiu multe cazuri de parinti care isi iubesc copii insa ii influenteaza negativ foarte mult, iar aceasta influenta negativa vine din urmatoare surse:

- Supraprotejare

- Lipsa de atentie si afectiune

- Educatie gresita transmisa mai departe


Sa luam cele 3 mari categorii pe rand si sa spunem cateva cuvinte despre fiecare:

1. Supraprotejarea

In aceasta categorie intra parintii, in special mamele, care sub pretextul iubirii enorme isi tin copii sub o foarte stricta supraveghere pana cand copii devin tineri si apoi adulti care nu stiu sa se descurce in viata pentru ca ”mama are grija de tot”. Exista barbati virgini la 20 de ani pentru ca mamele i-au tinut in casa pana la varste inaintate si acesti tineri nu stiu sa socializeze sau cum e sa faci parte dintr-un grup social.

Bunica-mea nu ma lasa sa ies afara din casa pentru ca afara sunt ”microbi”. Norocul meu a fost ca de la 7 ani am mers sa locuiesc inapoi la parinti intr-un cartier marginas si acolo am avut parte de mai mult decat microbi. Batai cu alti copii, cicatrici de la cazaturi si mers la furat de fructe din gradinile vecinilor.

Si eu si unul dintre cei mai buni prieteni ai mei am fost victime ale supraprotejarii excesive din partea feminina a familiei noastre. Eu am avut noroc ca am scapat la 7 ani, prietenul meu la 20 de ani gasea bilet pe masa de la maica-sa cu lista in care avea unde se afla farfurile cu diverse alimente, lista cu ce avea de facut in ziua aceea, etc.

Acest comportament din partea mamelor supraprotectoare distruge personalitatea tinerilor care sunt victime ale acestei ”iubiri” si le creeaza mari probleme de adaptare cand sunt nevoiti sa isi construiasca o existenta independenta.


2. Lipsa de atentie si iubire.

Daca am scapat de bunica mea supraprotectoare si pentru o clipa m-as putea considera un norocos, cand ma gandesc un pic mai bine am o alta problema.

Maica-mea e un soi de femeie spartana. Vezi filmul 300 daca vrei sa iti faci o idee despre ce inseamna asta.

De la extrema supraprotejarii am trecut la extrema indiferentei si a ” esti baiat mare, descurca-te”.

De la 7 ani incolo, am crescut mai mult pe strazi. Eram liber, singur, taica-miu era plecat da acasa si maica-mea era prea ocupata ca sa aiba timp de mine. Nu am suferit lipsuri in privinta mancarii sau a confortului, dar am suferit enorm din cauza lipsei de atentie si afectiune din partea mamei.

Am ajuns sa confund atentia cu iubirea si cand am ajuns la 20 de ani aveam mari probleme in a relationa cu femeile. De asemenea aveam probleme cu jocurile de noroc, cu banii, si cu aproape toate aspectele vietii sociale. Ajunsesem un salbatic si un antisocial. De aici pana la a ajunge un infractor mai era doar un pas, dar din fericire nu am facut acest pas ci am luat-o pe alt drum. Din nefericire pentru alti tineri in aceasta situatie, drumul lor i-a dus pe cai gresite. A trebuit sa termin facultatea de psihologie ca sa inteleg toate ramificatiile acestor probleme din copilarie si sa imi rezolv majoritatea complexelor.

3. Educatia gresita transmisa mai departe

Acest al treilea punct este cel mai des raspandit in societatea noastra.

Sa nu uitam ca 50 de ani am trait in comunism. Asta insemna haituirea tuturor intelectualilor, ridicarea muncitorului semianalfabet la rang de erou national si inabusarea a tot ce inseamna ”exprimarea personalitatii”.

Psihologia a fost o stiinta interzisa vreo 15 ani inainte de revolutie pentru ca si conducatorii de atunci si-au dat seama ca orice om care isi foloseste mintea si potentialul este un pericol pentru regimul care vroia sa transforme natiunea intr-o turma de oi si reducerea nivelului ei intelectual.

Nu vreau sa intru prea adanc in discutii filozofico-politice dar ideea de baza e ca majoritatea parintilor nostrii au apucat sa traiasca cativa ani in acel regim si cu siguranta bunicii nostrii au trait toata viata lor sub comunism.

Ce inseamna asta?

Ca tu astazi nu ai parte de o educatie financiara sanatoasa, ca ai probleme in a-ti exprima personalitatea, ca ai o mentalitate deficitara si care te trage in jos. Poate ai auzit expresia ”mentalitate Romaneasca”

In alta ordine de idei, parintii nostrii ne pot invata doar ce au invatat si au stiut sa faca si ei la randul lor.

Uite-te la parintii tai.

Esti multumit de rezultatele lor financiare?

Iti place ce fel de relatii au intre ei si cu cei din jur?

Au vise si stiu sa si le indeplineasca sau nu?

Daca raspunzi cu NU la oricare din aceste intrebari inseamna ca in acel domeniu trebuie sa cauti educatie in alta parte, de la cineva care stie si mai ales are rezultate.

Stiu multi parinti care le spun copiilor ”Fa scoala, cauta-ti o slujba buna si fa-ti o familie.”

Asta pentru ca e tot ce stiu ei sa faca si se gandesc sa ai o siguranta si stabilitate relativa.

Dar parintii nostri nu stiu ca siguranta si stabilitatea nu mai vin astazi intr-o slujba din care poti sa pleci oricand pentru ca piata este extraordinar de dinamica. Parintii nu stiu ca astazi rezultatele se platesc si ca singurul fel in care poti sa fii prosper financiar este sa iti dezvolti abilitatile si sa ajungi sa faci un lucru foarte bine, nicidecum statul la lucru timp de cateva ore pe zi.

Sunt multe lucruri pe care parintii nostri nu ne pot invata si am dat exemplul financiar pentru ca stiu ca foarte multi tineri se lovesc azi de lipsa de viziune si intelegere a parintilor care dau sfaturi fara a avea ei insisi rezultate.

Asa ca daca te regasesti intr-una din situatiile de mai sus, fa-ti curaj si spune-le parintilor tai asa cum este scris si in cartea Secretele mintii de milionar de Harv Eker: “Mama si tata, luati un loc. Vreau sa discut ceva cu voi. Nu sunt de acord cu felul in care gestionati lucrurile si cu convingerile pe care le aveti despre viata, bani, iubire, sex etc. De astazi am de gand sa tratez toate aceste lucruri diferit fata de cum le tratati voi. Sper sa ma intelegeti, noapte buna si vise placute.”

Nu uita ca programarea ta de cand erai copil duce la ganduri care duc la emotii care duc la actiuni care duc la rezultate.

Daca nu esti multumit de rezultatele tale, trebuie sa mergi la sursa. Sa renunti la ce ai invata pana acum si sa te educi.

La ora aceasta exista educatie in ce domeniu vrei tu, educatie care iti aduce garantat rezultate daca esti dedicat sa inveti si sa progresezi.

Nu uita ca o personalitate alfa isi asuma tot timpul responsabilitatea chiar daca atunci cand am fost copii nu am putut fi responsabili pentru parintii nostri.

Succes si ne auzim in curand cu lucruri noi. Am pregatit cateva surprize pentru tine.

Pera Novacovici

comanda cartea

11 pareri despre “Cat sunt de vinovati parintii tai?

  1. salut pera

    si eu ma confrunt cu problema 1-supraprotejarea.

    Oricum fac numai ce vreau eu, insa tot se simte influenta mamei, mai ales ca nu vreau sa se supere de fiecare data cand fac ce vreau, as vrea cumva sa o schimb.

    Multumesc

  2. Nu am vorbit de mult dar de cate ori primesc ceva pe mail de la tine citesc cu mare interes. Articolul atinge problema de baza a inadaptarii sociale. Ca sa intelegi situatia actuala a multor oameni trebuie sa privesti in trectul lor. Trecutul inseamna educatie, iar educatia gresita (in mod nevoit) e destul de greu de schimbat in viitorul tinerilor.

    Dupa parerea mea, cea mai importanta perioada din evolutia mea a fost ziua in care am discutat deschis cu parintii despre bani, iubire, sex, educatie. M-am simtit atat de liber si deschis dintr-o data incat sacul pe care il caram in spate din copilarie s-a usurat dintr-o data. Pentru TOTI cei care vreti sa va schimbati, incepeti cu inceputul. Cu originea voastra, adica cu parintii. Trebuie sa afli ce isi doreau de la tine in clipa in care ai aparut pe pamant, ce isi doresc acum, si in ce masura educatia oferita te-a ajutat sau nu. Eu asta am facut si acum pot spune ca zi de zi vorbesc cu parintii despre iubire, fete, intalniri si sex. Chiar daca nu ii poti schimba intotdeauna, macar te vei simti liber.. mai liber ca oricand. Vei capata libertatea de a alege cum sa faci fara a te gandi deloc la cum ai fost invatat sa faci.

    Succes tuturor. Bafta Pera :)

  3. Hehe, de aproape jumatate de an am indrumat parintii spre o ‘noua mentalitate’ la citit carti de help-self, sa vada o noua perspectiva despre life. Is mandru de asta pentru ca unele concepte vad ca au aprins foc in ei :)

  4. Sal!
    interesant…..intr-un final iti dai seama k esti influentat inconstient de fiecare factor din lumea asta nu nmai de pearinti…cum ziceai mai de vreme in fiecare zi trebue sa luam decizi mai mult sau mai putin infuentate de uni factori..si acuma intre timp ce scriu aceste rand sunt influentat de cea ce ais cris sau mai d vreme de maicam-ea sa dau muzica mai incet! :D
    De cate ori primesc un e-mail din partea ta sunt foarte curios sa le citesc! ;)
    Tacke care!!

  5. eu am incercat sa-i schimb,sa vada lucrurile asa cum sunt.dar ei nu pot iesi din matrixul lor social,si am avut si eu de suferit de pe urma educatiei pe care mi-au dat-o.

    acum nu imi mai pasa de beliefurile lor,si precum a spus si Pera,imi caut educatia in alte parti.

  6. Draga Pera,

    Articolul e bun, fara indoiala! Vad ca cititorii sunt multumiti si asta e important! Insa, as zice, fara rautate, ca ideile exprimate nu sunt descoperite de tine. Ceea ce ai descoperit tu este faptul ca ele functioneaza: "asa e, dom'le, asa e!". Imi place placerea cu care incerci sa-i convingi si pe altii, dupa ce te-ai convins pe tine insuti. Normal ca tot ceea ce ne inconjoara are efect asupra noastra. Si pentru faptul ca suntem unici in felul nostru si influentele asupra noastra sunt unice in felul lor. Inclin sa cred ca ne nastem cu o anumita personalitate, care ca orice pe lumea asta, are o anumita dinamica, nu? Iar reactia noastra la factorii care ne influenteaza este diferita si unica in felul ei. Raspunsul e in interiorul nostru. Stau si ma gandesc…apropo de parinti si de influenta lor asupra noastra. Noi suntem trei frati si am primit aceeasi educatie, practic. Insa, suntem atat de diferiti si ca personalitate si ca succes in viata. Si am primit aceleasi sfaturi, acelasi sprijin, am avut acelasi model. Deci, mai gandeste-te…nimic nu e ce pare a fi…Sau, alt exemplu…am fost un copil cuminte, docil, in cea mai mare parte, insa am si riscat si experimentat atunci cand am considerat eu. Vreau sa fac o paralela intre mine si tine…Tu, ai fost la un pas in a deveni infractor si iata-te acum avand succes. Sau, copiii care sunt abandonati si nu-si cunosc parintii sau cei carora le mor parintii in accidente etc. Ai dreptate cu mentalitatea…ni se formeaza si ne-o formam…diferenta o da proportia celor doua. Asa cum spunea si mama mea: "o sa vezi si tu cand o sa fii parinte", in sensul ca atunci o sa inteleg anumite lucruri si zbaterea prin care trece un parinte …afla ca niciodata nu esti un parinte desavarsit si de multe ori ajungi sa-ti educi copilul doar cu inima..ascultandu-l…Sa-ti dau un exemplu. Mi-am luat concediu 3 saptamani in momentul in care copilul meu incepea clasa I, ca sa-l duc de manuta la scoala. Dupa doua zile copilul meu mi-a zis: "acum, mami, tu stai acasa, eu ma duc la scoala cu copiii". Atunci am realizat ca nu voi mai putea avea control asupra lui, puiul meu invata sa zboare. Si l-am lasat sa zboare cu toate riscurile…si cu toate ca si azi ii mai oblojesc ranile am aflat ca imi poate fi un ghid bun pentru noua societate in care traim. Pt. ca si eu fac parte din generatia "Ceausescu" si mentalitatea mea a avut de suferit. Nici eu nu sunt multumita cu rezultatele mele financiare si am vise pe care nu mi le-am indeplinit, inca. Inca mai caut … dar n-am depus "armele". Daca ai depune efortul de a-mi raspunde la mailuri, de a face conversatie si de a-mi pune intrebari … as putea reprezenta un bun "studiu de caz" la capitolul "female, married, middle age". Ce zici?

  7. E important sa progresam.Din acest punct de vedere tot respectul pentru demersurile facute.

  8. Multumesc, Pera

    Articolele tale sunt fringia care ma ajuta sa ies din prapastie.

  9. buna pera, te citesc de cateva saptamani si pot sa spun ca tu ai avut o influenta foarte mare asupra mea…

    acum am curaj..m-ai trezit la realitate..

    lucrez la visul meu cel mai mare, si acum ma documentez si studiez in legatura cu psihollogia..mi-am impus un an ume program in legatura cu alimentatia sportul si ma simt foarte bine in pielea mea..intr-un timp asa scurt am reusit sa ies la liman, cand eam foarte nedumerita si nu stiam ce vreau…

    cred ca e un sentiment minunat sa stii ca ai ajutat si ajuti atatia oameni

    Eu din partea tatalui meu am parte de cea mai mare indiferenta iar din partea mamei ma bucur de atentia ei dar cu limita, ma lasa sa iaun propriile alegeri si nu se baga, isi spune parerea dar doar atat.sunt norocoasa in privinta asta..dpdv financiar stau cam greu , cand am nevoie de ceva trebuie sa duc munca de lamurire cu mama, am muncit la viata mea si stiu ce inseamna sa castigi un ban la niste sefi care ma tratau ca o carpa…si nu mai vreau sa traiesc din nou aceasi experienta de aceea lucrez acum la mine si la ce imi doresc!multumesc inca o data:)

  10. Foarte tare articolul, exact cu problemele astea ma confrunt si eu.

    Mai nasol e cand nu te lasa sa traiesti si incearca sa-si impuna punctul de vedere, desi ai si tu o varsta : aici exista doar doua variante : ori invata sa isi vada de treaba lor, ori iti vezi tu de viata ta si ii excluzi total !

  11. vreau alta mama

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Site by
Matei Blaj - Jaaz Photo Valentin Bora - Freelance Web developer