Introdu e-mail-ul și te voi învăța, printr-un mini curs de 8 lecții, cum să îți descoperi vocația!
*Prin abonarea la newsletter îți exprimi acordul de a folosi datele tale pentru a putea comunica cu tine și accepți termenii și condițiile noastre. Informațiile tale nu vor fi niciodată distribuite unor terți.
articol
Doar un pahar sa ma relaxez

A ajuns acasa dupa o zi plina. La birou e nebunie, urmeaza sa fie dati oameni afara, proiectele sunt in intarziere si afara e o vreme de rahat.

Intrand pe usa, isi arunca geanta cu laptopul pe canapea, se descalta si primul gand e:

”Trebuie sa ma relaxez un pic, a fost o zi foarte grea”.

Privind in jur, Dan isi aduce aminte ca are o sticla de wisky bun primita cadou de ziua lui.

E un Glenfiddich de 15 ani.

”Acum e un moment numai bun sa folosesc sticla asta cu eficienta maxima. Acum chiar am nevoie mai mult ca oricand de ceva sa ma relaxeze”, se gandeste Dan.

Wisky-ul a venit intr-o cutie cu pahar special si cu un suport de lemn gravata pe care sa pui paharul sa nu strici mobilierul.

In timp ce wisky-ul curge peste cuburile de gheata, Dan se gandeste:

”Daca as fi la bar, mi-ar pune aia cat vor ei. Aici eu sunt seful, imi pun cat vreau eu”.

Deschizand facebook-ul, Dan bea guri mai mari decat ar bea in mod normal pentru ca duce paharul la gura fara sa se gandeasca. La inceput taria il arde si il face sa se strambe.

”Il beau pentru efect, nu pentru gust”, se incurajeaza Dan, care nu e mare bautor.

Pe langa gheata din pahar, mai bea si cola separat ca sa stinga taria. Nefiind un cunoscator, Dan le amesteca precum un amator ce e, insa efectul obtinut este cel dorit.

In 30 de minute, intreaga stare de tensiune a disparut. In timp ce merge la toaleta, privind jetul de urina si jucandu-se cu el de-a pompierii, Dan are o stare de spirit mult mai optimista.

”O sa fie bine. Oricum sunt bun in ce fac, daca e, imi gasesc alt job. In afara de asta, sunt atatia altii care merita sa fie dati afara inaintea mea. Poate ar trebui sa o sun pe gagica aia de la PR ce imi tot zambeste. O scot la o cina si o aduc apoi la mine acasa. Arata beton. Am sa ii dau un mesaj chiar acum.”

Peste 2 ore, Dan cade cu capul pe perna si adoarme adanc. S-a imbatat cu 4 pahare de wisky..sa le zicem duble desi erau mai mari.

”Jur ca nu mai beau asa”, isi spune Dan a doua zi. Are dureri de cap si se simte de parca a fost bagat la centrifugare in masina de spalat.

Cateva zile sticla de wisky este uitata si ignorata insa vine weekend-ul si Dan are din nou o stare psihica tensionata.

Parca ceva e permanent neinregula. Este stresul vietii de zi cu zi.

Dan uita ultima mahmureala si stie ca un pahar din ”medicamentul” din sticla il va face sa se relaxeze si are nevoie mare de tot de un pic de relaxare.

Saptamanile trec si Dan incepe sa fie curios de wisky-uri. Se uita pe site-uri, citeste despre ele, si invata cum sunt facute, ce efect au. Incepe sa isi comande si sa incerce diverse sortimente si ramane cu cateva favorite.

Dupa 6 luni de la marea descoperire, ca alcoolul il ajuta sa se relaxeze dupa o zi stresanta la munca, Dan intra pe usa, isi pune un pahar de wisky si bea o gura inainte sa se descalte.

Creierul lui a facut deja asocierea si se relaxeaza instant cand simte mirosul de alcool.

E deja un reflex conditionat ca si la cainele lui Pavlov.

Corpul lui Dan si-a crescut toleranta la alcool asa ca pentru a obtine acelasi efect ca si in primele saptamani, de relaxare totala si optimism, trebuie crescuta doza.

Acum, intr-o vineri seara, poate sa bea singur o sticla intreaga de wisky bun pentru ca ala bun si scump aluneca mult mai usor.

De 4 luni, Dan bea zilnic. Cand nu bea, se simte foarte rau, este ursuz si este pus pe cearta.

Ieri la job s-a intamplat cel mai ciudat lucru.

Sefa l-a chemat in birou si i-a spus ca daca nu isi rezolva problema cu alcoolul, isi poate face bagajele.

”Problema cu alcoolul? Eu nu am nicio problema cu alcoolul!”

Dan se simte luat in vizor din alte motive. Nu isi da seama ca in ultimele luni a inceput sa aiba un aspect neingrijit si ca bautul zilnic de wisky il face sa duhneasca dimineata a alcool. El nu simte, insa toti colegii il simt.

Povestea asta nu are happy end si sunt sigur ca poti sa construiesti cu imaginatia ta ceea ce urmeaza. 

Este povestea unui dependent.

In loc de Dan, poti sa pui Alina, Cristi, Calin, Maria.

In loc de wisky poti sa pui mancare, jocuri, munca, droguri.

Poti sa devii dependent de orice lucru care provoaca placere din cauza unui prieten ce poate deveni rapid inamic.

DOPAMINA.

Dopamina este hormonul responsabil cu senzatia de RECOMPENSA.

Cand mananc, cand fac sex, cand castig o suma de bani, cand beau alcool, cand fumez o tigara, cand ma bucur de orice placere, este eliberata dopamina.

De aceea, dopamina sta la baza oricarei dependente.

Evident ca noi toti vrem sa ne simtim bine. Daca ma simt bine dupa ce am mancat ceva bun, voi stii ca data viitoare cand voi manca ceva bun, ma voi simti din nou bine.

Cand castig o suma de bani si asta ma face sa ma simt foarte bine, voi stii ca urmatoarea suma de bani castigata ma va face sa ma simt din nou foarte bine.

Cand fac sex, cand ating visuri si obiective, cand castig o cursa, ma simt bine datorita hormonului recompensei, dopamina.

Intr-o zi, ma simt rau.

Ce caut sa fac pentru a ma simti bine? Pai fac ceea ce imi este cel mai la indemana si stiu ca ma face sa ma simt bine rapid si garantat. 

Alcool, sex, mancare, jocuri si orice ma face sa simt eliberarea dopaminei.

Imagineaza-ti acum cat de usor este sa iti doresti sa te simti bine tot timpul.

Ce faci pentru asta?

Bautorul bea mai mult, jucatorul joaca mai mult, mancaciosul mananca mai mult.

Pe nesimtite, ai alunecat pe o panta pe care nu vrei sa fii: panta dependentei si dorinta de a simti placerea indiferent de context si consecinte.

Acum spune-mi, cand cea mai rapida si usoara cale de a te simti fericit temporar este dependenta ta, cum te poate convinge un antrenor sa nu te mai recompensezi cu mancare cand e singurul lucru care iti aduce placere si stii ca iti declanseaza instant dopamina si scurta senzatie de fericire?

Cum te poate face terapeutul sa renunti la alcool sau jocuri de noroc cand in lumea ta totul este trist si singura ta scapare este cate un shot de dopamina venit din dependenta ta?

Efectul de compound in viata noastra de zi cu zi

Data trecuta in articolul de aici, am vorbit despre efectul de ”compound”, sau progresia geometrica.

Spuneam ca acest efect te poate distruge sau te poate inalta, in functie de ce anume pui sa se adune in balanta.

Ne intrebam ce anume face ca efectul de ”compound” sa se adune in favoarea noastra si ce anume il face sa se adune in defavoarea noastra.

Concluzia e ca orice declanseaza dopamina, adica recompensarea prin placeri ale simturilor, va face efectul de compound sa lucreze impotriva ta.

Problema cu dependenta este ca pentru a simti aceeasi placere, are nevoie de un stimulent mai puternic decat precedentul.

Daca inainte un singur pahar de bautura te relaxa si te facea fericit, dupa cativa ani, nu te opresti pana nu dai gata toata sticla. Apoi doua sticle si apoi saci intregi. 

Daca inainte ajungea sa mananci o patratica de ciocolata ca sa simti placere in tot corpul, azi ai nevoie de un borcan intreg de nuttela.

Daca inainte te jucai 15 minute si te relaxai, azi vrei sa joci in continuu si nu te mai poti opri.

Mai e nevoie sa te intreb unde ajungi dupa 5 ani ( daca apuci 5 ani) in care bei constant, mananci constant calorii in plus, joci jocuri de noroc sau de orice alt fel si CRESTI constant doza?

Uita-te in jur si vei vedea efectele pe corpul, viata si starea de spirit a oamenilor. Sau te poti uita chiar la viata ta. Sunt sigur ca ai cel putin un obicei prost care isi multiplica efectele in timp, la fel cum avem majoritatea dintre noi.

Eu cred ca in viata, mai mult decat accidentele, destinul ne este influentat de ceea ce facem zilnic si multe dintre accidente nu sunt decat un efect al unei cauze care a fost cladita zi de zi cu pasi marunti.

Cred in efectul obiceiurilor noastre zilnice.

Cred ca ce nu evolueaza, involueaza si cred in miscarea permanenta.

Cred ca destinul nostru este dat de ceea ce facem zilnic si se aduna, si nu cred in superstitii.

Cred ca tine de boala psihica sa lucrezi 300 de zile, zilnic, pentru a strica ceva pentru ca apoi sa ai asteptarea sa repari totul intr-o singura zi, printr-o solutie.

Noi muncim la fel de mult pentru a ne face bine precum si pentru a ne face rau.

Cate sticle de bautura a trebuit sa dea pe gat omul ca sa isi distruga ficatul?

Nu a fost usor, crede-ma. A fost o investitie de timp, energie si bani.

Deci, diferenta dintre fericirea stabila si pe termen lung, implinirea noastra sufleteasca si recompensele mici si scurte care au ca pret insasi viata noastra in cele din urma, se afla in matematica activitatilor noastre zilnice.

Am o balanta. In ce taler pun mai mult, in partea aia va inclina balanta.

Daca pun in ambele talere valori sensibil egale, va dura mult timp pana cand se va inclina intr-o parte sau alta.

Cu cat pun mai mult intr-unul din talere neglijandu-l pe celalalt, cu atat va inclina mai repede in partea in care am pus mai mult.

Asa se schimba viata unui om.

Nu cu solutii magice, nu cu ajutorul divin si nu cu magie si vraji.

Incet, cu pasi de porumbel, zi de zi, ora de ora.

Mai mult, avem si un aliat. Daca Dopamina este dusmanul fericirii, exista protectorul fericirii.

SEROTONINA.

Orice aduce dopamina, facut suficient de mult si de des, ne poate distruge viata.

Orice aduce serotonina, facut suficient de mult si de des, ne poate construi o avere, un corp extraordinar, o familie minunata si o viata de vis.

Serotonina vine sa recompenseze alt comportament, nu cautarea placerii de moment ci un alt tip de placere: fericirea si implinirea. 

Multi oameni confunda placerea simturilor cu starea de fericire si implinire sufleteasca si tot de aceea, multi oameni incearca sa atinga fericirea traind placere dupa placere, mancat, baut, sex, jocuri, orice declanseaza dopamina, insa efectul este exact invers decat cel dorit. In loc de fericire, primesti suferinta, dependenta, distrugere, boala si moarte.

In cercetarile ei, Helen Fisher numeste oamenii care au ca hormon dominant dopamina, Aventurieri iar pe cei care au ca hormon dominant serotonina, Constructori.

Acum, pana la urma depinde de ce vrei in viata.

Orice om are nevoie si de aventura in viata lui, si de planuri si obiective pentru care sa munceasca.

Dar daca e sa devii dependent de una din ele, de care preferi?

 

Cine crezi ca va avea mai multi bani, un corp mai fit si sanatos si o relatie mai fericita si stabila la sfarsit de an?

Aventurierul sau constructorul?

Daca esti interesat, in articolul urmator iti voi spune cum sa generezi serotonina prin activitatile tale zilnice, cum sa obtii placerea nu din substante sau activitati care provoaca doar placere ci sa obtii placere in timp ce iti cladesti un viitor extraordinar plin cu realizari si rezultate, in timp ce esti fericit si implinit. 

Spune-mi ce parere ai despre aventurieri si constructori ?

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Distribuie acest articol pe reteaua ta preferata de socializare
articole similare
De ce m-ai făcut dacă n-ai bani?

  Pe la 15 ani asta o întrebam pe…

Citeste articolul
Îmi vine să arunc tot de pe masă!

Era o vreme când eram fericit. Mă uit la…

Citeste articolul
COMENTARII
Intră în discuție. Lasă mesajul tău mai rapid cu contul de social media.

Termeni și condiții